Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN ACESTA
Rezultatele 1211 - 1220 din aproximativ 1822 pentru DIN ACESTA.
... peste biata Românie, Tu, an nou, ce ne vestești? Vii s-aduci patriei mele, ca o dreaptă răsplătire, Pace, glorie, putere, libertate, fericire, Îndurările cerești? Din noianul veciniciei ești tu sol de mângâiere? Trebuie ca semn de moarte sau ca semn de înviere Să te blestem, să te-admir? Ești amic ... au căzut armele rupte... O! puternic Dumnezeu! Sunt destule-atâte chinuri! Adă ziua mult dorită, Zi de pace, de tărie și de glorie iubită Pentru-acest sărman popor, Pentru-o nație creștină, care poart-un mare nume Și în sufletu-i presimte că-i chemat în astă lume La un falnic ... Fă ca anul care vine să aducă-un mândru soare, Să deschidă-o cale nouă de mari fapte roditoare Pentru neamul românesc, Căci el are din
Elena Liliana Popescu - Imn Vieții
... despre această ediție Și dincolo de viața știută-neștiută ce sufletul străbate cu veșnica-i candoare, se află însăși Viața ... I Ne-atrage veșnic Marea din marea Neuitării Ne-atrage Depărtarea din depărtarea Zării Ne-atrage veșnic Cerul din cerul Amintirii Ne-atrage Efemerul din efemerul Firii Ne-atrage Nenăscutul din tot ce e născut dau Nerecunoscutul din ce e cunoscut II În tine e Poetul În tine Poezia În tine e Profetul În tine Profeția În tine e Rostirea În tine Nerostitul ...
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
... vîrtej de spumă Să ne rostogolim în haos. Dar cînd văzui ce... porcărie (Să-mi ierți cuvântul) ați făcut, Cât sânge-a curs din neghiobie Pe bietul vostru glob de lut, — Ca spaimă, la perihelie Din zborul meu m-am abătut Și nimbul clar și trena lungă Ca o eșarfă de lumină Mi le-am ferit să nu le-ajungă Vreun ... conversații... De-aș fi, ca el, stăpân pe-atâtea grații, Eu aș pleca la cele trei semnale. Mă-întorc, frumoasa mea necunoscută, Și ochii mei din umbră te salută De câte ori se-ntunecă lumina. Dar ochii tăi n-au prea băgat de samă Că-n pieptul meu se-ncepe-o ... port o lume minunată, — Tablouri vechi, pe care niciodată Nu le pătează muștele de praf... Veneția, Bosforul, Niagara, Brazilia, Eghipet, Dardanele, Fiorduri, munți, priveliști din Sahara Ies rând pe rând din noaptea minții mele. Sahara!... Uite, vreau să fac o probă, S-aduc Sahara chiar la mine-acasă: Mut scaunul beteag de lângă masă Și stau ... n cadrul vastei acvarele, Când urmăresc pe gânduri cum dispare În depărtări o turmă de gazele. Vânat ar fi, — dar cine să-l împuște? ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer
... urs, cealaltă în frunte de idicliu. Mulți ani Kira a strășnicit plaiurile cu alesul ei. Pletele-i, dese și negre corb, se îndoaie din creștetul frunții până la umerii obrajilor. Ochii ei poruncesc când nu dezmiardă. Cântă, muindu-și pripit degetele cu care trage lână din caier. Niculina tresare; cască ochii rotunzi și albăstrii ca o mărgea; scutură pe spate coama părului ca spicul și, agățându-se de sânul pietros al ... pământul, nu i-ar strivi mai greu. Parcă numără pașii, parcă dibuie locul în mersul lor. Să ducă ei, pe patul de tufani, cerb trântit din muchie de stâncă, ori mistreț doborât la jiriștea pădurilor? Dar unde să fie mai-marele lor? De obicei, el venea în fruntea copiilor, jucându-și ... oul de găină; iar zestre sieși: carabine ferecate și hangere de seraschier. Acum, în toiul verii, ar dori să zboare la pândă, unde Șuercopilul, luând din cătare în cătare conacul isprăvniciei, își uită de trândăvia din răspântia căilor singuratice. Din depărtare s-auzi încetinel un cântec prelung: — La crucea de iatagane De te-aș prinde, cațaoane, Să-ți dau foc la fustanele, Să scape ... ...
Traian Demetrescu - Aceleași locuri
... Pe lîngă șirul de anini, Iar dintr-un parc aduce vîntul Miros de salcie și crini. Iar seara-n amurgit, pe vale, S-aude clopotul din sat, Înflorind nemărginirea C-un sunet vag și depărtat... Le recunosc aceste locuri, — Și totuși parcă mi s-arată Așa străine... Le lipsește: Inima ...
Iuliu Cezar Săvescu - Prieteni
... cum mă fura Un vis frumos. În zare zburam la nemurire, Strângând la sân comoara de scumpă fericire! Dar fericirea-i scurtă și visul schimbător! Din raze, din lumină, din viață fericită, Zăceam întins pe-o masă de-un negru-ngrozitor, Cu buzele-nghețate, cu mâna-nțepenită, Din raze, din lumină, din viață fericită! La creștetu-mi iubita plângea îngenunchiată, Și blestemându-și soarta, cosițele-și smulgea, Se repezea nebună la fruntea-mi înghețată, Sub mutele icoane ... topoare, Cu fețele ascunse sub măști îngrozitoare. Și toți se repeziră ca fiarele turbate, Și brațele-n cadență pe trupul meu cădeau, Mă străpungeau cuțite din piept și până-n spate, Iar unii din picioare și oase-mi ciopleau, Și brațele-n cadență pe trupul meu cădeau. Dar când mă ciopârțiră în mii de bucățele, Cu mâni de sânge ...
George Coșbuc - Concertul primăverii
... George Coşbuc - Concertul primăverii Concertul primăverii de George Coșbuc Chiar acum din crâng venii - Și c-o veste bună! Iarăși e concert, copii; Merg și eu, și tu să vii, Mergem împreună. Vrei programă, lămurit? Stai puțin ... vestit, De printr-alte țări venit Va cânta din flaut. Cântăreața dulce-n grai, Cea numită „perla Cântăreților din mai“ Dulce va doini din nai Multe doine mierla. Va-ntona apoi un psalt „Imnul veseliei“ Corul dintr-u fag înalt. Vor cânta-n sopran și-n alt ... taraf de granguri. Se vor pune-apoi pe joc Până chiar și surzii, Când vor prinde dintr-un loc Să ne cânte hori cu foc Din tilincă sturzii. Vom cânte și noi ce-om ști, Cântece din carte. Și, de va putea veni Vântul, și el va doini, Că e dus departe. Cine-i contra, să-l vedem, Ca să-l știe ...
Cincinat Pavelescu - La dna Cantacuzino
... Cincinat Pavelescu - La dna Cantacuzino La dna Cantacuzino de Cincinat Pavelescu La dna Cantacuzino născută Brătianu, am fost invitați în anul 1916 să citim din lucrările noastre, pe când doamne și domnișoare din societate lucrau scamă pentru răniți. George Diamandy, pe atunci președinte al Societății Scriitorilor, a propus ca eu să nu citesc, ci să improvizez ...
Dimitrie Bolintineanu - La o rondurelă
... Dimitrie Bolintineanu - La o rondurelă La o rondurelă de Dimitrie Bolintineanu Păsărică trecătoare Ce eterul străbătând, Legănată pe-aripioare, Vii din patrie cântând, Te salut cu bucurie Pe acest pământ străin, Unde nimene nu știe De-s voios sau de suspin! Numai ție, drăguoară! Îți voi spune dorul eu Depărtat de țărioară, Nu mai ... tăi a cerceta. Însă la a ta privire De-ar fi unul mai puțin, Nu-ntreba de-a lui lipsire Din
Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur
... groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici cu fir cusute, calasirise pe pulpe, Și înalță vase de-aur înflorite cu argint. Un peșchir ca hiacintul masa toată o ... Raci de mare ce spăimântă, stridii cu mărgăritari, Având dreptul fiecare dintre scoica siluită Să ia boaba încleștată în calcariile tari. Plăsmuiți după natură, pești din cărnuri delicate, Ce cu solzi de gelatină în argint se oglindesc, Lângă păsări de tot felul, și întregi, și despicate, Împreună cu vânaturi nencetat se ... al plăcerilor tăun, Înmuiați în tinerețe ca-ntr-un lac de voluptate, Peste masa largă mișcă evantalii de păun. Și cum robii vin să cânte din cimbal și din chitară, Pentaur ridică vocea, și pe harpa lui de bard Epopeea strălucită curge falnică și clară, Întrecându-se-n căldură cu privirile ce-i ard ... îi dă iuțeala și Baal a lui putere, C-o silință uriașă sparge zidurile vii, Iar în urma lui se scurge sânge roșu din ...
George Coșbuc - Pământul uitării
... George Coşbuc - Pământul uitării Pământul uitării de George Coșbuc Acesta-i un cântec de bard ostenit, De bard din pământul uitării. Strămoșii-mi acolo pe stâlpi de granit Cu albe portaluri un templu-au clădit De marmură-n marginea mării. Să-l aibă nepoții ... amestecă-n praful cărării Strivite statui ale marilor zei. Azi râdeți, și vai, cum veți plânge, o, mișei, Cu hohot la ziua-nfruntării! Dar noaptea din frântele marmuri răsar Luciri ca de fulger, și șoapte: Stau jalnicii zei la ruine, și par Cuprinși de mânie și galbeni de-amar Și zboară ... obsiga și sterpul odos Și-n pieptul lor inimi nebune! Batjocura-i astăzi al nostru prinos. Ei uită, voind, cu ce trudă i-am scos Din jalnica morții genune! Ascultă proroci ai minciunii, și plini De-al lor o nebună-nvrăjbire, Le-alunecă gândul spre zeii străini, Fac neamului nostru cunună ...