Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂ
Rezultatele 1211 - 1220 din aproximativ 2894 pentru CĂ.
Grigore Alexandrescu - Catîrul ce-și laudă nobilitatea
... ce-şi laudă nobilitatea Catîrul ce-și laudă nobilitatea de Grigore Alexandrescu Catîrul unui părinte Cu proastele lui cuvinte Noblețea își lăuda, Zicînd fără încetare Că de o virtute mare Exempluri mumă-sa da, Că ea a fost la războaie, Că la cutare bătaie Singură a biruit, Și că l-a ei privire, Oricare om cu simțire De tot rămînea uimit; De aceea se cuvine Oamenii să i se-nchine, Domnul catîr ...
Grigore Alexandrescu - Elefantul
... „O! asta nu se poate“, Zic unii-alți în lume. Domnii mei, se pot toate, Deși le spui drept glume. Apoi, știți dumneavoastră Că oaia este proastă, Și că nădejduiește Aceea ce dorește. Eu cu încredințare Am auzit odată, La o turmă cam mare, O vorb-așa ciudată. Dar cum poci ști ce spune ... žNe rugăm să ne-ascultați, craiule strălucit! Și să întorci spre noi mila măriei-tale. Starea-n care ne-aflăm e vrednică de jale, Pentru că domnu lup, ministru ce ne-ai dat, În loc a ne păzi, de tot ne-a-mpuținat.“ Domnul lup ...
... cătat-o-n deșertul eho al unui nume, Pe valurile mării, în titluri, bogății. Zadarnică silință! Fericirea s-ascunde; Fără folos pe urmă-i vedeam că ostenesc; O chemam cu-nfocare, dar nu vrea a-mi răspunde: Te întâlnii, iubită, și-n ochii-ți o găsesc! Vedeți aceste locuri ... femeie în rai s-a pomenit, Frumoasă,-mpodobită cu darurile toate, Și nobila-i icoană în unde și-a privit: Negreșit că Eliza de sine încântată, Văzându-și în fântână atâtea frumuseți, Tovarășelor sale: ,,Veniți, le-ar zice-ndată, În crÄ›stalul acesta minune să vedeți. Voi ... mult!" Până nu o văzusem, pân-a nu o cunoaște, Eram de nopți, de zile, de toate dezgustat. Vremea ce-acuma zboară părea că se târaște, Anii, ca o povară grozavă de purtat! Vântu-mi părea suflare zadarnică și rece, Cerul ca o câmpie de care sunt sătul, Eho ... Când lângă ea uit lumea și nu mai am simțire, Decât pentru minutul în care o privesc, Zic: ,,Viața este scurtă și fericirea trece: Spun că
Grigore Alexandrescu - Polovraci
... Grigore Alexandrescu - Polovraci Polovraci de Grigore Alexandrescu Cu toate că mănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale Micii Valahii, dar poziția ei și frumoasa peșteră de stalactiți ce se află acolo o fac vrednică ... o ghirlandă, în ea o mână care ține o sabie, și dedesubt cuvintele: Andrei Scorei . După cercetările ce făcurăm în vechile hârtii ale mănăstirii, aflarăm că acest Scorei trăia pe la anul 1690, că era fiu al unui cioban și în copilăria sa păzea oile părintești, în poalele muntelui Vâlcan, unde se află și astăzi stâna familiei sale, ocupată ... ajutor pe sfinții călătorilor. În sfârșit sosirăm la intrarea peșterii; acolo aprinserăm făcliile și intrarăm. La cele dintâi pasuri noi ne oprirăm; ni se păru că ne aflăm într-una din acele cetăți încântate ce le-a inventat imaginația zâmbitoare a poeților arabi; ne văzurăm ocoliți de ...
Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile
... se mai obicinuiră. Începură să vie cît colea să-l privească, Încă și să-i vorbească. Uleul cu blîndețe le priimi pe toate; Le spuse că se crede din suflet norocit Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit, Dar îi pare rău foarte căci el însuși nu poate La dumnealor ... însă că daca dumnealor Îi vor da ajutor Ca să poată scăpa, El le făgăduiește — Și Dumnezeu cunoaște cum vorba și-o păzește — Că la orice primejdii va ști a le-ajuta: Încă din înălțime, el le va da de știre, Cînd asupră-le vulpea va face ... slobod și vă vorbesc de sus.“ Eu d-aș fi fost găină nu l-aș fi slobozit: Dumnealor au făcut-o și văz că
Ioan Cantacuzino - Cîntec grădinăresc
... Informații despre această ediție Frumosule trandafire, Țineți fețișoara în fire Fii dragule tot rumeor, Vestitor Bică[ i ] dă mult dor. Nu mi-ți plînge tulpiniță Că ți-l dau din rămuriță. Floricea așa frumoasă Trebuie a fi și norocoasă. Bucură-te, crai dă flori Că o să vezi az doi ochișori, Care omoară și care învie Ah, iubite, așa îmi fac mie. Nu mai dori grădinița, Că o să-i podobești cosița Unde în părul cel drăgălaș Și-au făcut amorul lăcaș. Iar dă t-o pune pă pieptul ei Știu negreșit ...
Ion Heliade Rădulescu - Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare
... de alte păsări, Să iasă la zbor cântând. Iat-o împopoțonată Și mereu se gâtuiește, Ulubeasna-mpestrițată Rățoit bănănăiește. Ce nume să-și dea acuma? Că e lucru-nsemnător! De la nume-atârnă toate Și trecut, și viitor. Dar cioara, de! e tot cioară, Și astfel se socotea: Nu-și mai ... ce-și va zice. Se numi privighetoare , Păsăruică cântăreață, Unde cântă pe răcoare, Știi, colea, de dimineață. Și zbura de bucurie Biata cioară când gândea Că cioroii or s-o ție De poet și păsărea. Iese-acuma îngâmfată Și la lume se arată Și ne-ncepe a cânta. La ... mai oprește? "Sunt — zice — privighetoare Și Dumnezeu mi-a dat dar; Sunt pasăre zburătoare. Care de pe lângă mine Va zice că nu cânt bine, E mare, mare măgar." Și eho răspunde: gar ! Pasările aud: gar ! În tăcere o ascult; Se apropie mai mult, Fiecare o privește ...
Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul
... a-mblânzit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce spaimă fu aceasta! S-a-ngreuiat pământul Flori prin a lui vine fulgeră, șerpuiesc! Își scutură povara, că a pierit Cuvântul: Se bucură nedrepții, săracii flămânzesc. Și câtă fărdelege pe dânsul îl apasă! De sus câtă trufie strivește pe sărac! Sudori ... smulge Și sângele i-l suge, când laptele-a secat. Veți fi d-a dreapta, popoli, când va domni Cuvântul. Răbdare, că într-însul cei umili vor trăi, Ș-a voastră moștenire va fi atunci pământul; Răbdați, n-ardicați brațul, că pacea va domni. Și când e-ntre voi pace, Cuvântul iute vine, El numai după fapte va împărți și da; Căci cumpăna dreptății în dreapta ... n ea atârnă, și fapta va lua. Sudați, despicați brazda, nutriți lenea ce zace, Dați pâinea voi și vinul, le dați la câți le cer; Că sacra-vă laboare îndată se preface În sângele și carnea a Domnului din cer. O, farisei! pierit-a a voastră ...
Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind
... peste lume, când ziua a apus. Să plângă câți s-acață cu mâinile-ncleștate, Ca iedera-n ruine, de zile dărâmate, Câți văd că mai nainte nu au ce mai spera; Iar eu, ce n-am d-amestec nimica cu pământul, Mă duc foarte ușure, ca frunza ce-o ... este o rouă fericită, Și inima e jună sub cerul seninos. Flaconul când se sparge miros mai mult răsfiră; Să nu calci în picioare balsamul, că respiră Și împrejur răspânde profum mai copios. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar timpul? Nu mai este. Dar gloria? Ce-mi pasă D-ast eho d-un van sunet ce ... jucărie lumii întotdaun-a stat? Voi, care îi promiteți trofee și domnie, Simțiți a lirei mele acord și armonie? Uitați-vă că vântul deja le-a și luat. Nu vă jucați cu omul, când îi vorbiți de moarte! Cu-asemenea speranțe de viitor, de soarte ... unui suflet! aceasta este glorie? O, voi, care promiteți toți timpii la memorie, Aveți d-unde promite? aveți vrun viitor? Atest, ș-am martor cerul, că eu în astă lume Cu râsul p-a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am stors mult astă vorbă ...
Ion Luca Caragiale - Însemnătatea presei
... Caragiale - Însemnătatea presei Însemnătatea presei de Ion Luca Caragiale Adesea ori auzi pe unii sceptici, cari nu cred în nimic, cari nu vor să înțeleagă că omenirea are o menire, susținându-ți că invenția tiparului a dat între altele omului și mijlocul de a-și arăta dobitocia și a-și exercita perfidia ... infamiei lor, s'au dus în toată graba la locul unde îngropaseră pe mort, l-au desgropat și i-au dat drumul, amenițându-l însă că dacă va spune cuiva cele întâmplate îl omoară și-l îngroapă iar. Și astfel, grație glasului puternic al presei, Gheorghe Marin a fost ...
Ion Luca Caragiale - %E2%80%9EMoftul%E2%80%9D făcător de minuni
... făcător de minuni de Ion Luca Caragiale De la Paști de când a apărut Moftul român, Institutul nostru meteorologic a observat că, în afară de ploile ordinare, cari cad aproape în toate zilele săptămânii, cade regulat, în fiecare vineri de după amiază până noaptea și sâmbăta, o ... și să tune. Dăm paginile la mașină: începe să pice. Se trag o mie de exemplare și-ncepem să dăm în vânzare: potop! Suntem siguri că dacă acum trei ani, când, cu toate moaștele lui sfântul Dumitru Basarabov și ale sfintei Paraschive, a bântuit seceta aceea îngrozitoare, care ne ... vom fi trimiși în vilegiatură. Când scriem aceste rânduri, joi dis de dimineață, o potopeală strașnică s-a dezlănțuit asupra Bucureștilor. Suntem siguri că omul științei, d. Șt. Hepites, directorul Institutului meteorologic, nu-și dă seama de ce potopește iar cu atâta furie: stimatul nostru amic nu știe că ...