Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��I��I
Rezultatele 1211 - 1220 din aproximativ 2873 pentru ��N��I��I.
Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor
... Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Unirea principatelor de Grigore Alexandrescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 Note I Pe antice monumente am văzut ades sculptate Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate, Sub o mână, o coroană, întrunite figurând; Și în vechea capitală ... ce ne-așteaptă, Orizontul se-nsenină, calea noastră este dreaptă, Și asupră-ne se-ntinde mâna bunei provedinți. V Români! Dulce e unirea! Ascultați... glasu-i răsună... De la fiii României cere patria comună... Steaua merge înainte-i, simbol sacru pe pământ; Cum în Vitleem odată stea din cer mântuitoare, Conducea pe-ncoronații cavaleri, din depărtare, De le marginile lumii, către leagănul cel ... Când citim în vechea carte a istoriei străbune Virtuți mari, ilustre fapte ale nației române, Care inimă stă rece? care suflet nemișcat? Cine n-are dor să vadă țara sa în fericire, Cu legi bune, cu legi drepte, în tărie și-n unire, Cultivând artele păcii pe al său pământ bogat? VII În tăcutele morminte Bogdan, Mircea se-ntâlniră, Și-ntr-o lungă-mbrățișare pe români îi ... ...
... pe acela ce iubeam, Sau la plânsul meu vrodată să fi privit cu blândețe, Atunci nici o muritoare, și nici puterea cerească Nu putea să-i dea viață mai celebră și mai dulce Ca amorul meu cel fraged, ce avea să-l fericească; Încât dumnezeii însuși i-ar fi pizmuit, pot zice, Căci în versurile mele cântând a lui Faun nume, Ca pe o dumnezeire l-ar fi serbat etern ... ncetat, nestins, Și pentru el oricând hărăzeam și daruri, Ție, Afrodită, mă rugam cu plâns; Pentru el fierbinte plângând mă rugam, Parcelor vieții să nu-i curme viața. Sau luându-mi lira duios le cântam, Că adormind ele, eu să-i lungesc ața, Și pentru el oricând și la Ionie Mă duceam la luptă cu cei învățați, Să câștig stâlpare mult mai scumpă mie Decât orice ... poale eu o închinam Și cu-a mea cunună îl încununam. Deci multe ori umilinței am răpus a mea mândrie, Sărutându-i pragul casei neîncetat îl rugam, Zicându-i: “Faun amate, dacă a ta sumeție De nedemnă mă cunoaște soț pe tine să te am, Primește cu-ndurare ca Safo pe
... pe acela ce iubeam, Sau la plânsul meu vrodată să fi privit cu blândețe, Atunci nici o muritoare, și nici puterea cerească Nu putea să-i dea viață mai celebră și mai dulce Ca amorul meu cel fraged, ce avea să-l fericească; Încât dumnezeii însuși i-ar fi pizmuit, pot zice, Căci în versurile mele cântând a lui Faun nume, Ca pe o dumnezeire l-ar fi serbat etern ... ncetat, nestins, Și pentru el oricând hărăzeam și daruri, Ție, Afrodită, mă rugam cu plâns; Pentru el fierbinte plângând mă rugam, Parcelor vieții să nu-i curme viața. Sau luându-mi lira duios le cântam, Că adormind ele, eu să-i lungesc ața, Și pentru el oricând și la Ionie Mă duceam la luptă cu cei învățați, Să câștig stâlpare mult mai scumpă mie Decât orice ... poale eu o închinam Și cu-a mea cunună îl încununam. Deci multe ori umilinței am răpus a mea mândrie, Sărutându-i pragul casei neîncetat îl rugam, Zicându-i: “Faun amate, dacă a ta sumeție De nedemnă mă cunoaște soț pe tine să te am, Primește cu-ndurare ca Safo pe
... Traian Demetrescu - Sfîrşitul Sfîrșitul de Traian Demetrescu Cînd simți că moartea e aproape Să stingă-n veșnicu-i repaos Vieața ta, — cum într-o clipă Se stinge-o stea pierdută-n haos; Priveliștile depărtate, De peste lanurile vieții, Ți-apar ca niște zări albastre, Sub strălucirea dimineții; Convoiurile de iluzii Revin din negrul lor apus, Și ...
Ion Luca Caragiale - În gondolă
... Ion Luca Caragiale - În gondolă În gondolă de Ion Luca Caragiale La San Marco în piață, Dulce curge-n carnaval, Ca un vis, a noastră viață Lin șoptește-al mării val. — Vino, vino, gondoliere, Ia-ne, du-ne-ncet-încet, Sub ... îmi vei cânta... Nu te teme de nimică... Ești al meu și sunt a ta! Doarme-acum și crudu-mi gâde În palatu-i aurit; De gelosul meu poți râde, De demult l-am adormit, — Pentr-un zâmbet, o privire De la tine, scump odor, Partea-mi dau ... divină! Spune-mi, spune: mă iubești? — Te iubesc ca o nebună; Fă cu mine orice vrei; Dacă-s pentru tine lună, Tu ești soare-n ochii mei! Dă-mi căldura ta suavă, De-al ei foc să mă topesc... Sunt a ta fidelă sclavă; Te iubesc! da, te ... Înainte, gondoliere Du-ne, du-ne-ncet-încet! Sub a lunii scânteiere, Cântă, scumpul meu poet! — În Veneția duioasă, Dulce-i viața-n
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Adevăratul poet
... făr-astâmpăr în urgie În inima poetului se bat: A țărnei din aproape tiranie Și-al cerului un eco depărtat! În jos atârnă-n greutate lutul; În sus se-nalță-al însuflării foc... Se rumpe inima la tot minutul: Vrăjmașii și-au ales același loc! Cumplită-i lupta! ea se poate simte! Dar n-o deplânge-al graiului penel: El zugrăvește plastice morminte, Mormântul inimii i-ascuns de el! Sunt clipe când văpaia cea sublimă Se urcă, strălucind ca meteor: Se pare că splendoarea se dărâmă Pe elemântul ce-o poprește ... orizontul său, Și-ascunde-n adâncimi mărețul soare Al cugetărilor lui Dumnezeu! Căzut din sfera de lumini nestinse, Trântit în globul patimii lumești, Poetul râde-n amărâte plânse Sau geme el în hohote drăcești! Idei contrare, cerul și pământul, Din inima sărmanului detun. S-adună gloate spre-asculta cuvântul... Și-apoi ...
Dimitrie Anghel - Fata din dafin
... Dar dafinul rămînea neclintit, murmura cînd bătea vîntul și arar se înfiora de un suspin ca din adîncurile lui venit, căruia în zadar căutam să-i dăm o tălmăcire... De Fata din Dafin ne era dor nouă, și cîte nopți n-au crescut și au scăzut deasupra capetelor noastre. Imensul mister ce învăluie lumea plantelor cîte nu ne-a spus nouă ! Toată poezia aceea ... numai ea știe să ațîțe flăcările minței și să deie ochilor putere de a vedea mai departe, dincolo de zidul mărginirei. Și dacă n-am mai căutat pe frumoasa fată bălaie cu ochii albaștri, dacă n-am mai bătut cu mînele mele de copil în lemnul răsunător al dafinului bătrîn, dacă nu m-am mai înfiorat de apele ploilor ce priveau ... dacă n-am mai tresărit de suspinul acela adînc ieșit ca din afundul unui suflet din trunchiul străvechi, totuși ochii albaștri ai dulcei fantasme visate i-am așteptat, căutîndu-i de atunci pretutindeni în lume... Dacă dafinul bătrîn nu și-a deschis inima să-mi arate comoara lui, comoara întreagă de poezie a ... ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie
... Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie Noaptea de aprilie de Alexandru Macedonski Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment! Și-n el o viață de un secol am trăit! Pentru tine ce-am fost însă? Tot ce-ai fost și pentru mine. Un capriciu de o ... și-ți rămâne a ghici Pentru ce aceste vorbe vin pe buze-a-mi rătăci ,,Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment!... Și-n el o viață de un secol am trăit!" Eram tineri deopotrivă, visători ca Poezia, Grațioși ca Tinerețea, dulci ca două sărutări Care-aprind pe buze ... pe ulița deșeartă Câțiva nătărăi de frunte se luaseră la ceartă, Atrăgând de la fereastră pe un curios gardist, Care, strâns la cataramă, în mundiru-i de cazarmă, Dup-o lungă sărutare, auzise-n casă larmă... Precum vezi, n-am nici un martor, și e lucru foarte trist!... Lemnele trosneau sub flăcări și se-ncovoiau în două, Însă în cenușă mută de atunci s ... o patimă în suflet și în inimă c-un nume Ca să-mi fluture pe buze și să-mi spuie că iubesc! E ciudat, și
... Apostrof de Miron Costin 1673 Cine-și face zid de pace, turnuri de frăție Duce viiață fără greață într-a sa bogăție. Că-i mai bună dimpreună viiața cea frățească Decâtu râcă, care strică oaste vitejească. Cine-i bogat de-avere pre lume-n tot omul, De nu v-avea-ntru sine locuindu pre Domnulu, Acela de-avuție sațiu nu mai vede. De i-ar da toată lumea, elu totu nu să-ncrede. Și de câtu multu strânge, mai multu să lărgește Și tot deșertu să vede-ntr-averea ...
Cincinat Pavelescu - Căința domniței
... Cincinat Pavelescu - Căinţa domniţei Căința domniței de Cincinat Pavelescu Visătoare sub marama ce-i umbrește fața albă, Stă domnița rezemată de pridvorul din grădină Și, cum doarme voievodul într-un jeț, ea-ncet suspină, Pe când luna-i albăstrește peruzelele din salbă! Ea visează ochii negri ai trimisului străin Ce-i sărută mâna caldă în smerită-ngenunchiare; Din a genelor clipire toată patima-i tresare, Ca un vifor ce pândește-n pacea cerului senin. Dar mândria, care-ngheață para sângelui domnesc, Ce de veacuri dă vlăstare tronului moldovenesc, Frânge visul ei în clipa năzuinței spre păcat ...
Dimitrie Anghel - Dragoste (Anghel)
... 26 ianuarie 1903 Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină, Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre; Și-n mine, cînd e întunerec și cînd se face iar lumină, Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre. În depărtări s-afundă zarea cu năluciri de munți în cladă, Și vîntu-i bălsămat și dînsul ca o năframă cînd o scuturi; Purcede-un cînt din creangă-n creangă ș-un susur blînd din mladă-n mladă, Pe unde trece el pe gînduri urmat de-alaiul lui de fluturi. Tu dormi sub paza unei feregi, ferega, mișcat-alene, Pe somnul tău ... pe gînduri, că trec și zilele de vară Și că la anul, poate, fruntea ce-acum așa de blînd ți-o razimi De brațul meu, n-o s-o mai razimi, și gîndul ăsta mă omoară, Că drag mi-i sînul tău cel dulce și alb ca miezul unei azimi... Cu iarba ne-a crescut amorul, și cade-acum cu ea sub coasă ... mîhnit, ce vrei tu? Spune — Nu vezi c-afară e lumină Și că-și deschide draga ochii ca două flori de somnoroasă, Ș-aruncă-