Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru O SĂ
Rezultatele 1201 - 1210 din aproximativ 1696 pentru O SĂ.
... Alecu Donici - Împărţeala Împărțeala de Alecu Donici Având tovărășie La o negustorie, Câțiva prieteni pe viață Au câștigat mulțime de bani gheață. Și adunându-se la casa lor obștească S-au apucat folosul să-mpărțească. (Dar sunt cam rare împărțele Fără gâlceve sau smintele.) Și-ai mei prieteni buni, câștigul împărțind, S-au întărtat la sfadă. Când, iată! deodată ... foc! casa arde! — Lăsați și ne vom socoti pe urmă; Dar trebuie să știți că mie mi se cade Din cea de față sumă O mie încă și mai bine, Au zis dintre tovarăși unul. — Iar mie în tot bunul Vro două mi se vine, Le zise lor un ... dreaptă partea mea îmi dați, Strigară celalalt. — Da pentru ce? Și cum?.. Sfădindu-se așa, prietenii văd fum Cu pălălaie-n casă, Și neputând să iasă, Au ars ei toți, cu bani, cu tot. Aici a zice pot: Că la un rău obștesc, când cere trebuința Ca să ...
Cincinat Pavelescu - Ultima verba
... noaptea fără stele, ce trist și-nalță glasul Acel care fusese Isus... Veniți, veniți! Toți morții din morminte sculați-vă, e ceasul! Vin taina s-o dezvălui din moarte vă treziți! Și-atunci, din toată lumea, mulțimile-adormite, Sutimi și milioane de morți se deșteptau; Pe când de sub lințoliu enormele ... calvarul însângerat de spini, Le zise: Biată turmă în noapte rătăcită, Eu v-am mințit odată când vă spuneam că sus V-așteaptă după moarte o viață fericită, Căci Tatăl nostru nu e, și serafimii nu-s! Eu vin din depărtarea neantului cea sumbră, De unde larma lumii se pierde-n ... o pagină de umbră La cartea de lumină ce-n vis am plăsmuit. Să n-așteptați zadarnic fanfara-nvietoare, Căci cerul plin de îngeri e-o pânză de tablou... Eu rătăcesc de veacuri prin golul fără soare, Și chem și-a mea chemare e-n veci fără ecou! Dar ... glasul și ochii lui cei blânzi. Și toți îngenuncheară: apostolul și magul, Și regele și sclavul, cel bun ca și cel rău, Și toți strigau: O, Doamne! pe când sporea șiragul, Mărire ție, veșnic slăvim numele tău! Prin cerul gol trec albe divinele-ți himere, Și crucea ta e farul în
Dimitrie Anghel - Garda imperială
... coperită cu un văl cenușiu, prin care i se văd ochii blajini, ca după pînză de păianjen. Mîna ei mînușată se întinde la răstimpuri ca să ne așeze o șuviță, ori să ne învelească cînd bate vîntul. Tata pare adîncit în gînduri, și noi stăm cuminți și tăcuți, cu micile noastre suflete călătoare prin codrul bătrîn. Soarele ... se petrece agonia unei lumi. Tăcerea creștea ca din pămînt, tăcerea aceea tristă a lumei vegetale care te învăluie, te pătrunde, te face să cauți căldura unei mîni, prietenia unor ochi. Și în tăcerea aceasta adîncă, deodată, ca atunci cînd vîntul pornește pe nesimțite de trezește ici o frunză și colo alta, de apleacă un ram ici și fărîmă o crenguță mai încolo, suflă în intrarea unei scorburi ori trezește un ecou prin peșteri și ca apoi, toate aceste zgomote răzlețite adunîndu-le, cu ele ... acela de capete bălaie, cu mustața abia mijindă, îmbrăcat numai în aur și în fireturi, care plecase din țara lui spre necunoscut... Era mai mult o armată gătită de paradă, o armată ca să facă frumos la cucoane, un alai elegant, gata ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă
... îl coboară în sfera zilnică a egoismului, unde atunci — cu toată învățătura de pe scenă — interesele ordinare câștigă preponderență. Căci numai o puternică emoțiune impersonală poate face pe om să se uite pe sine și să aibă, prin urmare, o stare sufletească inaccesibilă egoismului, care este rădăcina oricărui rău. Așadar, arta dramatică are să expună conflictele, fie tragice, fie comice, între simțirile și acțiunile omenești, cu atâta obiectivitate curată, încât pe de o parte să ne poată emoționa prin o ficțiune a realității, iar pe de alta să ne înalțe într-o lume impersonală." [1] Am reprodus o pagină întreagă din articolul dlui Maiorescu, penrtru că ea caracterizează foarte bine modul d-sale de a scrie; pe de altă parte, o ... istoria dezvoltării omenirii e atât de grozav, încât un cugetător însemnat, H. Spencer, socoate că toate nefericirile ce au întovărășit dezvoltarea omenirii se datoresc militarismului. Să presupunem o societate în care este înrădăcinată această boală morală, acest fel de egoism patologic, o societate cuprinsă de spiritul militar destructor, o societate care a ajuns îngrozitoare pentru națiile învecinate. Să ...
George Coșbuc - Romanță (Coșbuc)
... Romanţă (Coşbuc) Romanță de George Coșbuc Negura nopții doarme pe mal, Ca răzbunarea unor blestemuri, Reci sunt de crivăț negrele vremuri, Te voi cuprinde ca să nu tremuri, Dragă, și-al feții rumăn oval Culcă-l la pieptu-mi, stând visătoare. Ochii tăi negri îmi vor fi soare, Și prin săruturi ... caldă de-ți va părea Orișice crivăț vânt de răcoare. Vino cu mine! Tânăr sunt eu, Tu ești frumoasă, floare de nalbă! Noaptea voi face-o să-ți fie albă, Din stele roșii face-ți-voi salbă, Brâu îți voi face din curcubeu Să te cunoască îngerii soră! De te vor prinde zilele-n horă, Cea mai frumoasă zână vei fi Și-a lor crăiasă îți va ... tot tabloul el are tonuri, Numai credința află-n el tronuri, Numai amorul e-ncoronat. Acolo nimeni nu cântă solo, La toate ține duet Apolo O, și-aici lumea cât e de rea! Acolo-n Osturi, iubita mea, Vino să
Dimitrie Bolintineanu - Elegie (Bolintineanu)
... căruia junie Ca râușor de lapte luase cursul lin, Ce în a sa ferice, plăcere, bucurie, Zicea cu vorbă dulce: ,,Eu nu voi să suspin!" Aveam și-un tată încă, amic cum și părinte, A cărui gene albe în plâns au fost albit. Dar vai! ei dorm ... morminte, Copilul lângă tată, precum au viețuit. Iubeam o copiliță, o tânără suflare, O floare matinală ce crește surâzând, Ce fără să adune în viață-o sărutare În dimineața vieții a încetat cântând. Tot ce-am iubit în lume a încetat din viață, Și iarba primăverii sub ... au întristat. Eu am trecut ca floarea aici în astă lume, Dar inima-mi zdrobită atât a pătimit! Ah! d-aș fi fost o
Cincinat Pavelescu - Apologia dracului
... se închide grădina nemuririi; Supremul te gonește din sântul paradis, Dar vino, căci în lume, locaș al fericirii Un altul ți-am deschis. Voind apoi să vadă pe oameni în durere Le zise: pâinea-n lacrimi muiați-o s-o mâncați; Atunci le-am dat speranță, răbdare și putere, Și ei au fost scăpați. Pe om dorind să-l vadă urât de-a lui soție, Să nască hotărât-a femeia în suspin, Iar eu le-am dat plăcerea, izvor de poezie, Să-și uite orice chin. Când dânsa îl va strânge la pieptul ce palpită, Când buzele pe buze șopti-vor amoros, Eternul din a slavei ... eu v-am dat-o-n schimbul acestei urgisiri; Sunt răul, necuratul, dar sunt și mântuirea Întregii omeniri. Da! sunt orgoliosul învins. Dar răzbunarea Mi-o aflu pe nemernic din tină să-l ridic, Săracului ce plânge îi caut demâncarea, Dar el nu-i dă nimic. Iubește-mă pe mine, om, oaspe al naturii, Veniți, veniți la ... urii, Și fi-veți fericiți. Veniți! a voastră frunte înalțe-se trufașă, Veniți! din nou clădi-vom un Babel colosal; Veniți! vom reîncepe o ...
Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul
... a pus să mănânce și el ceva. Și după ce a mâncat cât a trebuit, i-a mai rămas o bucățică de mămăligă îmbrânzită și, făcând-o boț, a zis: "Ce s-o mai duc acasă? ia s-o pun ici pe teșitura asta, că poate-a găsi-o vreo lighioaie ceva, a mânca-o și ea ș-a zice-o bodaproste". Și punând mămăliga pe teșitură, înjugă boii, zice iar un Doamne-ajută și, pe la prânzișor, pornește spre casă. Și cum a pornit ... taman trei ani de zile, cu credință, la ce te-a pune el! Simbrie în bani să nu primești de la dânsul, ci să faci tocmală că, după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu; și aceea are să fie de trebuință la talpa iadului, că au început a putrezi căpătâiele... Ia să vedem, ți-a veni în cap ce ai să iei? hai, gata ești? ia-ți tălpășița! — Gata, stăpâne, iaca, pornesc! Atunci dracul dă ...
... George Coşbuc - Imn (Coşbuc) Imn de George Coșbuc Regelui nostru și-acum Și-apururi mărire și-onoare! Din cer serafimii scoboare Cu săbii de foc să'nconjoare Și sfânta-i persoană și tronul, Și pace să fie-al său drum! Și pace-al său drum Să-i fie, Și faima-l urmeze 'n vecie! Glorie-urmașilor săi! Să poarte prin veacuri cu fală Coroana și haina regală, S'oprească dușmanii 'n năvală Și, mândri, Române, să'nalțe Renumele fiilor tăi! Al fiilor tăi Renume, Din margini la margini de lume! Ție salutul suprem, Pământule-al țării străbune! Eroic fanfara răsune, Din ... din văi să s'adune Să-și apere steagul voinicii Și limba și legea ce-avem — O limbă ce-avem Și-o lege, Și-o
Nicolae Filimon - Rașela și Ristori
... ulița Trudhon nr. 4. Asta era o cestiune artistico-pecuniară; se zicea că Rașela încheia contracte cu membrii familiei sale și fiecare dintr-înșii voia să cîștige mult, fără a risca cît de puțin. Dar tocmai cînd Parisul nu știa ce să hotărască despre întreprinderea Rașelii de a descoperi America, într-o frumoasă dimineață, deșteptîndu-se, văzu lipit în toate colțurile uliților afișul teatrului: „Astă-seară la Teatrul francez HORACES pentru reintrarea d-lei Rachel“ ... republică și pe restaurație, ce zise? Nu veți avea pe Rașela! Ei bine, nu veți avea o tragediană! Dar bunul Dumnezeu ordonă îndată unui vîntișor să sufle; acest vîntișor era chiar acela care făcuse odată să plouă cîrstei evreilor în pustiu. El dar, departe de a mai face de astă-dată o minune așa de mare, făcu alta mai simplă: împinse către țărmii Franței o corăbioară din care ieși o creatură delicată, palidă și aeriană. Această creatură venea din cîmpii auriți ai Toscanii, din pădurile de portocali ale Sardiniii, în fine, din frumoasa peninsulă a ... a treia cu amărăciune. Dar cînd văzu că toate jurnalele aplaudă unanim pe Ristori, atunci Rașela, dînd într-un surîs sardonic, zise: „Voi să
Ion Luca Caragiale - Prospătura
... tot felul din toate locurile și din tot momentul, nimeni altul decât noi, noi și numai noi suntem în stare a le da. O veste tristă pentru amatorii de giumbușuri ziaristice: Aflăm că d. Al. Sihleanu, cu sănătate și voie bună, s'a convertit. Știrea aceasta a ... pe lângă cartierul general al bașibuzucilor dela Dunăre, a votat în ședința de joia trecută următoarea propunere, pe care a înaintat-o către generalisimul respectiv: Considerând, că e mai igienic pentru un bașibuzuc să mănânce mai rar și mai mult decât mai des și mai puțin; Că decât să se îndoape într'una ca vitele, mai bine să mănânce odată cum se cade, și apoi să fie cu stomahul mai ușor pentru orice întâmplare - Consiliem pe înaltul generalisim: Să le mai sporească cu jumătate tainul zilnic de până astăzi, dispunând a li se da tainul astfel sporit la trei zile odată regulat ... pentru sănătatea bașibuzucilor, a adoptat propunerea adăogând în turcește, cu chiar mâna lui următoarele: Asemenea, ori câte de-ale mâncării vor putea bașibuzucii să ...