Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TOATĂ CASA

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 312 pentru TOATĂ CASA.

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

... Talia sa subțire, fină, și mâna sa albă cu degete lungi și aristocrate semăna cu toate astea a avea o putere de fier. Toată expresiunea în sine era d-o putere generoasă, deși infernală. Luă un ziar românesc. La pagina anunțurilor citi cu o semivoce sarcastică: Opera italiană... Ughenoții ... dăm serbări și le sacrificăm nopțile iernilor noastre, ne cheltuim tinerețea, care-ar trebui să aparțină lucrului spre realizarea acelor ideale spre care țintește omenirea toată, și familiei... Femeia poporului nostru nu lucrează... are cu ce trăi; bărbatul nu lucrează, căci n-are la ce lucra — toate fabricile din lume ...

 

Alphonse de Lamartine - Safo

... v-am rugat, Căci eu de voi insuflată de i-am fost învățătoare, De i-am scris acele versuri mult demne de lăudat, Versuri ce toată Elada citește cu desfătare, Versuri ce cumplitul tartar le-ar asculta cu priință, Dar Faun râde de ele păzind alteia credință. Plângeți dar cu mine ...

 

Constantin Stamati - Safo

... v-am rugat, Căci eu de voi insuflată de i-am fost învățătoare, De i-am scris acele versuri mult demne de lăudat, Versuri ce toată Elada citește cu desfătare, Versuri ce cumplitul tartar le-ar asculta cu priință, Dar Faun râde de ele păzind alteia credință. Plângeți dar cu mine ...

 

Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său

... CRISPIN:— O cunosc din videri. Of, ce frumoasă figură! Tatăl său, de nu mă înșăl, esti un târgovăț care locuiești într-această casă, și foarte bogat. VALER: — Așa, el are trii mari case în celi mai frumoasă piațuri a Parisului. CRISPIN:— Ce vrednică de ... LABRANCHE: — Așa-i? CRISPIN:— Cu adivărat. Dar spune-mi, Labranche, ce cauți la Paris? Unde te duci? LABRANCHE: — Mă duc într-această casă. CRISPIN: — La M. Oront? LABRANCHE: — Fiică-sa esti făgăduită lui Damis. CRISPIN:— Anghelica făgăduită stăpână-tău? LABRANCHE: — Monsiu Orgon, tatăl lui ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

Mihai Eminescu - Aur, mărire şi amor Aur, mărire și amor de Mihai Eminescu Se făcea cam în anul 1840 și câțiva, în Iași. Ne trezim în una din cele mai frumoase seri de iarnă. Rece dar luminoasă, ca o cugetare cerească în mijlocul unei gândiri senine se ridică luna palidă și argintoasca mărgăritarul pe bolta albastră și adâncă a cerului Moldovei. Era o noapte italică amestecată cu frigul iernii, amestecul unei lumi văratece, pline de senin, cu intimele plăceri ale iernii, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece ― în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe stradele în zadar luminate ale capitalei flăcările din fanarele cu undelemn își întindeau limbile avare în aerul rece, trecătorii umblau iute pe stradele pavate cu trunchi de stejar, luna se răsfrângea clară și argintie pe murii nalți și albi a[i] caselor, aruncând pe ele umbrele urieșe și ridicole ale trecătorilor. Numai din când în când se auzea zgomotul unei trăsuri, glasul unui om cu chef, șuierul trist al unui om pe gânduri. În catul de jos a[l] unei case mari se adunase o societate aleasă, ...

 

Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu

... pe care o deschide ochiului o anume depărtare. II. VIAȚA PICTORULUI Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și ... din cer pământului nostru. Nicolae Grigorescu s-a născut în satul Pitaru din județul Dâmbovița în ziua de 15 mai 1838, într-o casă fără noroc, plină de griji, unde sosirea acestui al șaselea copil de bună pictorul s-a dărâmat acum. Se cunoaște însă locul pe ... încăpătoare sunt casele săracilor! Copiii parcă s-au trezit acolo de când lumea. Cu veselia, cu strigătele, cu jocurile lor au pus numaidecât stăpânire pe casă, pe curte, pe uliță. Numai Nicu sta totdeauna retras. Gălăgia celorlalți îl speria. Mișcările lor violente îl fâceau să se depărteze, înfricoșat ca de o ...

 

Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei

... Că n-am să fac bătălii". Stihul lui Ghica Vodă Sâmbătă la 1 octombrie 1777, pe vremea chindiei, într-o odaie a Beilicului, casă zidită pentru primirea turcilor trecători prin Iași și a căreia de-abia-i mai zărim temeliile lângă Sfântul Ioan, pe un loc sterp ... către portul meschin și urât al europenilor. Deși sultanul Mahmud, de fericită aducere aminte, a făcut în imperia sa atâte reforme vrednice de toată lauda, tot nu pot să-l iert că a stricat costumul național și a introdus în locul lui caricatura cea mai ... la 6 octombrie 1768, prin închiderea rusescului rezident Obreskof în Edecule. Rușii se și porniră; și în vara următorului an, 1769, luară sub stăpânirea lor toată Moldavia, prinzând rob pe însuși domnul acei țări, Constantin Mavrocordat, care domnise în viața sa de șase ori în Țara Românească și de patru ori ... Ghica, care nu știa nimică de venirea vrăjmașilor, la auzul acelui zgomot sări peste zidurile grădinii și se ascunse într-o băcălie, fiind părăsit de toată gvardia sa. După trei zile fu însă găsit, luat rob de război și dus la Petersburg. În capitalia Rusiei fostul domn avu prilej mai mult ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... nu-i mai puțin adevărat că în femeie există și o seculară rezervă înnăscută -- ca o adaptare la viața erotică -- rezervă care se generalizează în toată viața ei sentimentală. Și nu puține femei se supun mai degrabă acestuia din urmă decât celuilalt imperativ al naturii lor. În cazul acesta poezia feminină ... ceas a femeii gospodine, fără nici o strălucire și fără efecte vădite și apreciabile. 22. Un om care-și pompează în chip nefiresc toată energia la creier, e deja un bătrân. Un intelectual bătrân e un bătrân la pătrat. Femeia știe toate acestea inconștient. De aceea, pe o femeie ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

... rămas fără răspuns, toate presupunerile, neîndreptățite, toate cercetările, sterpe. O felie de oraș am luat-o sub plasă, am împănat-o cu agenți, am puricat casă cu casă, din pod până în pivniță, am descusut pe toată lumea dela mic la mare, am surchidit mișuna bărbătească și femeiască a hanurilor, cârciumilor și cafenelelor din apropierea gării, doar o răsufla ceva ... în cărți de alde astea și-mi arăta pe cea de pe masă - un sâmbure de cireașă e deajuns pentru fratele detectiv ca să descurce toată treaba, în realitate nu e însă așa. Am încercat fără folos tot ce mi-a trecut prin minte; cel dintâiu, la noi, am ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

... pragul, nu mai știu ce este supărarea". E crud sa vă spun: fratele lui, unchiul meu. Un om foarte bun, cu un singur cusur: pierduse toată averea în cărți. Am găsit în hârtiile tatei o sumedenie de polițe de-ale lui, iscălite frumos, cu floare, dar neplătite. M-am apropiat de ... asemănați cu mine. Mai degrabă veți înțelege de ce, știind perfect de bine lecția, n-am răspuns nimic în fața unui profesor vestit, cunoscut în toată țara. O! un profesor mare! La fiece lecție începea: — Un profesor trebuie să fie părintele vostru! — Educație! Educație, pedagogie, sistem nou! Și când ...

 

Vasile Alecsandri - Rusaliile

... bucată de vreme-ncoace, românii noștri s-o amețit de cap, parcă i-o umflat rusaliile. ÎNTÂIA Mai știi păcatu? De câtva timp urlă câinii toată noaptea- n sat. CATRINA: Or fi zărind vrun duh necurat pi-ntuneric. TOATE (făcându-și cruce): Ferească sfântu! CATRINA (apropiindu-se de Suzana): Fa, Suzană ... peste rusalii! Haide, haide. ȚĂRANCELE (ieșind) Ardă-i focul de bărbați! Să-i lăsăm azi nemâncați. De nimică nu ne pasă, Că suntem stăpâne-n casă. SCENA III SUZANA, TOADER SUZANA: Haide, hai; parcă le văd cum or să mănânce păpara... Le-au intrat și lor gărgăuni în cap. (Se pune ... Pare c-a mai venit o hârtie și azi-dimineață? TOADER: A vinit, da. Cică să ne-apucăm de durat o casă comunală. Dnu Gălușcă ne-a vorbit un ceas întreg de costituți... una, de covenți... una, fac două; de Patrie, de amoare... SUZANA: Ce ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>