Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PATUL

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 376 pentru PATUL.

Gelu Vlașin - Exploring

Gelu Vlaşin - Exploring Exploring de Gelu Vlașin să ne iubim cu ușa deschisă cu fereastra deschisă cu șifonierul deschis cu vîrful pixului rupt cu unghiile rupte cu pijamaua arinei ruptă cu imaginea ei răsturnată cu patul răsturnat cu florile răsturnate cu viața aproape distrusă cu timpul distrus cu speranțele distruse cu mirare cu visare cu uitare să ne

 

Gelu Vlașin - Muka III

... a cumpărat vre-o două trei medalii și câțiva soldați stupizi a făcut rost de-o femeie credincioasă în el și în pat a scuipat în palme și s-a apucat de treabă un ginsberg un elliot și în cele din urmă toată lumea ...

 

Gelu Vlașin - Ujang

Gelu Vlaşin - Ujang Ujang de Gelu Vlașin mai ia și tu un prezervativ ia și tu un surogat ia și tu ceva urlă că viața nu-i atât de scurtă că degetele tale nu sunt caracatițe care-mi cotrobăie prin ungherele nopții și nici dinții tăi nu sunt vârfuri de săgeți otrăvite și nici lumânarea aprinsă la creștetul patului și nici flacăra ei veșnic sâsâietoare nu mai sfâșie carnea crudă a mâinilor tale

 

George Coșbuc - În seara de Crăciun

George Coşbuc - În seara de Crăciun â†�â†� Wikisource:Colinde În seara de Crăciun de George Coșbuc Afară ninge liniștit, În casă arde focul; Iar noi pe lânga mama stând, Demult uitarăm jocul. E noapte, patul e făcut, Dar cine să se culce? Când mama spune de Iisus Cu glasul rar și dulce. Cum s-a născut Hristos în frig, În ieslea cea săracă, Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum au venit la ieslea lui Păstorii de la stână Și îngerii cântând din cer, Cu flori de măr în

 

George Coșbuc - Colindătorii

George Coşbuc - Colindătorii Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă arde focul, Iar noi pe lângă mama stând De mult uitarăm jocul. De mult și patul ne-aștepta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul rar și dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngeri albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi! Răsar cântări acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum; S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți Și fără de suflare; Sunt îngerii din cer veniți Cu Ler, oi Domnul mare! Ei cântă nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc și plâng amar De-a Iudei necredință, De spini, de-ostași, și c-a murit... Dar s-a deschis mormântul Și El acum e-n cer suit Și judeca pământul. Și până nu tăceau la prag, Noi nu vorbeam nici unul Sărac ne-a fost, dar cald și drag În ...

 

George Coșbuc - Coloana de atac

George Coşbuc - Coloana de atac Coloana de atac de George Coșbuc Publicată în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 62 (1/14 apr.) Porniserăm din văi adânci Și ne târam acum pe brânci Să nu ne prind-Osman de veste, Că năzuim la deal spre creste, Căci veste de-ar fi prins ai săi, Noi n-am mai fi ieșit din văi. Și-așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. Ne văd păgânii, sar pe zid, Potop de foc spre noi deschid. Dar noi prin foc o rupem iute, Crezându-ne pe sub redute. Și nu eram! Vedeam de sus Că altfel e de cum ne-au spus, Că pân-acolo-i lungă cale, O râpă-n drum și-adânca vale. O clipă ca-mpietriți am stat; Maiorul însă-a și plecat Și ne-am făcut cu toții cruce: Ei, ducă-ne-n ce foc ne-o duce! La vale,-acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă; Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără ...

 

George Coșbuc - Doina (Coșbuc)

... cor Cântări întunecate Ca sufletele lor. Când știi haiduci în codru Te prinzi cu ei fărtat, Li-arăți poteci ascunse, Pe stânci le-așterni tu pat. Când pun picioru-n scară, Ții roibul lor de frâu; Grăbit, când prind ei pușca, Scoți plumbii de la brâu: Iar când ochesc, cu hohot ...

 

George Coșbuc - Roata morii

... așa, și pace. Iar-roata ici... o-mpinge apa." Acum noi toți am hohotit. Morarul ăsta e smintit: Când vrea să doarmă pe-odihnit, El pat își face grapa! Că de-ar împinge-o, ea nebuna S-ar năpusti, ieșind din scoc, S-ar duce pe pârău cioc-poc— Dar uite ...

 

George Coșbuc - Vântoasele

... Și-audă-ne din cer cuvântul! Mi l-a-nghițit acu pământul, Și-atâta om aveam și eu! Mi l-am întors în pat cu mâna, Și-am fost la babe și la vraci Și-am dat și milă la săraci — Și mi-a murit la ...

 

George Coșbuc - Zâna pădurii

... face. Iar mușchiu sub brazi într-adins l-a lăsat Sălbatica Zân-a pădurii, Ca mușchiul de moale e caldul ei pat, Acolo sub umbra răsurii, Iar pe-unde e mușchi, e pe-acolo și ea: Pot merge să șează copile, Flăcăilor însă odihna le-o ia ...

 

George Crețeanu - Orfanii

... cea dulce Și 'n deșert chemară.... ea, vai! nu s'arăta.... Trecuse miezul nopții, domnea tăcere-adâncă, Ei nu puteau s'adoarmă, se svîrcoleau prin pat: „Frate, zise cel mai mare, ochii n'am închis încă, Me tot gândesc la mamă, de ce ne-o fi lăsat?â€� — â ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>