Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FATA FRUMOASA

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 490 pentru FATA FRUMOASA.

George Topîrceanu - Doamnei Aftalion

... nu-mi luați poezia drept chitanță! Vă dau și eu în schimb aceste glume, — Primiți-le c-un zâmbet, doamna mea... Cea mai frumoasă fată

 

George Topîrceanu - Scrisori iubite

... Ce fericit eram odată, Și cât sunt ostenit de drum! Dar ea, — pe unde-o fi acum? Ce s-a făcut frumoasa fată?... Că ne-am iubit ca doi nebuni, Iar astăzi nu mai am în față Decât un maldăr de minciuni Legate cu un fir de ață ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - În tindă am intrat...

... desigur, focul, Dar ea ardea, bat-o norocul ! Ardea ea, pipa, de minune... La ce intrai atuncea? Spune ! Intrai, căci am zărit în casă O fată... și era frumoasă ! Sufla în foc ca să-l aprindă, Și flacăra bătea în tindă... Dar mai cu seamă-n ochii ei... Ce flacără juca ...

 

Alecu Russo - Stânca Corbului

... că pe aicea, pe la noi, fiecare cotun e locuit de un singur neam, și străinii nu sunt primiți în sânul lui. Pribeagul avea o fată, căreia bistrițenii îi daseră numele de Corbița, întru aducerea-aminte a dealului unde ea se născuse. ...Ce fată! ce bujor de copilă!... Cică era sprintenă ca o căprioară! cică gurița ei era un fagur de miere; cică ochii ei străluceau ca focurile, ce ... să-i vâneze dragostea; mulți cântau doine în childa ei, dar din toți numai unul, un plăieș cu pletele lungi și cu chipul de făt-frumos, avu norocul să cadă drag Corbiței. Părinții lor se primiră a se încuscri și îi logodiră după obicei. Pe atuncea, spun bătrânii că ... Corbița însă scăpă ca apa printre degetele lor și o apucă la fugă spre munte, urmărită de tătari, ca o ciută hăituită de lupi. Biata fată alerga pe după copaci, pe după stânci și din când în când se oprea puțin, ca să se mai răsufle, dar n-avea vreme să ...

 

Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur

... eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an. Sosi primăvara: pomul înflori mai frumos și legă mai mult decât altădată. Împăratul se veseli de frumusețea florilor și de mulțimea roadelor sale, dară când se gândea că nici în anul ... pui de om pe care să-l întrebe câte ceva, intră în palat, ca să vază cine locuia acolo. În pragul ușei îl întâmpină o fată frumușică, care zise: - Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici ...

 

Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei

Petre Ispirescu - Ţugulea, fiul unchiaşului şi al mătuşei Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un moș și o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare și mălai, n-aveau legumă. Trăiau și ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii, trențăroși și nespălați, ca vai de ei. Cel mai mic se vedea a fi mai isteț decât cei doi mai mari, dară era olog de amândouă picioarele. El se numea Țugulea. Ei se învecinau cu Zmeoaica pământului. Această zmeoaică era așa de rea, încât nimeni din vecinii ei n-avea pace de dânsa. Ea le călca moșiile și le făcea fel de fel de neajunsuri. La nașterea lui Țugulea, când a venit ursitoarele, s-a întâmplat să fie p-acolo și Zmeoaica pământului. Ea auzise cum îl ursise și, de pizmă, mai în urmă, îi luă vinele și d-aia era el olog. Din acestă pricină, și fiind și săraci, unchiașul cu mătușa și copiii lor ajunseră de râsul tuturor megiașilor din sat. ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar

... cu legi drepte și cu minte strâmbă. Pe-așa vremuri se zice că ar fi văcuit împăratul cu stema ruptă din soare, în cel mai frumos palat de cleștar și peste cel mai înțelept și mai viteaz norod. Nu era crai pe care împăratul cu stema ruptă din soare să nu ... din scaunul domniei, că din cele trei împărătese ce mi-au slujit de soții n-am avut parte de parte bărbătească. Că făceau câte-o fată ș-a doua oară, cum făceau băiat, mureau și cuconul, și muma cuconului. Cea din urmă mi-a zis: "Măria-ta ...

 

Vasile Alecsandri - Chirița în Iași

... lunecă.) Carnacsî! că mi-o plesnit șireturile de la rochie!... Aristițo, Calipsițo, dați-vă gios și voi, doar ne-om distroieni mai degrabă... ia așa... frumos... încet, să nu lunecați. (Aristița și Calipsița se cobor, Guliță vrea și el să iasă, dar Chirița îl oprește.) GULIȚĂ (cepeleag și alintat): Să mă ...

 

George Coșbuc - Un basm

... George Coşbuc - Un basm Un basm de George Coșbuc "Va veni să vă cuprindă Un flăcău cu negre plete Și frumos cum nimeni nu-i; Voi fugiți să nu vă prindă! Ușa s-o-ncuiați la tindă, Că, de vă sărută, fete, Veți muri de dragul ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica

... Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare. Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge. De câte ori n-o podideau lacrămile pe biata ... doi-trei didiței între betele ce-i încolăcesc mijlocul de patru ori. La șezători s-a dus o singură dată de când e fată mare, dar de atunci să nu-i mai pomenești: "Cui îi arde de zbenguit e săritoare pentru așa treabă". Că până se coace dovleacul în ... o toană pe după șura din spatele hanului. Unii mai împelițați numai ce-i auzi: "Sări, cutăriță, de suflă în ăl foc!" Și când biata fată stă-n genuchi, suflând din băirile inimii, odată îi dă brânci și cade pe spate. Sultănica e leită-poleită răposatului. Când se aprinde, nu te ... luaseră în nume de rău. Nu, că de ce să fie așa de mută? De ce să fugă de toți parc-ar fi râioși? O fată mare se mai lasă ba la un sărutat - că d-aia are gură dulce - ba la un giugiulit - că d-aia are sân cu drăgănele

 

Vasile Alecsandri - Vidra

... l-a umplut Și colacii au crescut. Apoi lelea c-o lopată Tras-a unul mare-n vatră, Un colac rotund, frumos, Alb ca fața lui Hristos, Și mi l-a rupt drept în două Ca să ni-l deie tot nouă.. De urat am ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>