Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ����N��AR

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 1386 pentru ����N��AR.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul

... la rontul al doilea încolo, Trubadurul să ne cânte ceva nou, pe cuvinte și melodii improvizate, triste, fără șir, dar profunde și ciudate. Dacă eu n-aveam alt merit decât dragostea de ceilalți și prietenia tuturora pentru mine, acest merit ar fi prea mic când e vorba de tovarășii mei. Revoltați contra școalelor, cârtind contra profesorilor, nesățioși de studii, cercetând împreună toate greutățile științii, răsfoind ultimele ... adesea de niște valori virtuale ce par valori reale, căci satisfac anume serii de probleme. De câte ori nu ne zicea surâzând: - Dacă argumentele voastre ar avea vro greutate reală și hotărâtoare, ar trebui ca ele, turnate în oricare creier și pe deplin înțelese, să nască aceeași convingere ca și în voi. Eu înțeleg, rând pe rând, tot ... nici de cărți el nu trebuia să se îngrijească. Ne era drag peste măsură. Durerea, ca și veselia lui erau desfrânate. Nici tragedian, nici comedian n-ar fi putut să-l întreacă în mișcarea feței, în privire, în mlădierea vocii și în răgușeala în care își îneca glasul când vroia să-și ... arate dezgustul. Fiecare din noi îl întrebarăm, cu un fel de ceartă în glas: - Ce e, ce ți s-a întâmplat? - Ești copil. N ...

 

George Coșbuc - Dragostea păcurărească

... face-și calea; Latră câini de sună valea, Iar de-alături prin spinet Se ivește,-alene vine Flăcău nalt cu pasuri line. S-opresc turmele-n izvor Și din răcoroasa apă Ele-n vreme ce s-adapă, Păcuraru-n preajma lor Razimă-se de-un fag; șede Supărat, zdrobit se vede. Pe-a lui frunte nori s-adun Și privirile-i curate ... tunde Și cătană te răspunde. Iar cătană... n-ar fi greu Și plăcea-mi-ar, plăcea mie Să tot fiu în cătănie, Dac-aș fi-n pământul meu Să trăiesc, cum se trăiește, Cum știm noi, ardelenește! Dar te duc, ca să fii dus Și să nu mai vii acasă, Căci ... arcăneaua? Și de-acum în șezători Voi mai fi să fiu pe lume, Fetele să-mi pună nume? Nu știu cum am să trăiesc Colo-n țările străine, Însă știu atâta bine Că-n dor am să mă topesc, Și-n veci nu-mi va bate vântul Să-mi mai văd din nou pământul! Știu eu, că de-acum mai mult N-am să văd câmpii cu soare, N-am să păstoresc mioare, Glas de clopot ...

 

George Coșbuc - Decebal cătră popor

... George Coşbuc - Decebal cătră popor Decebal cătră popor de George Coșbuc Viața asta-i bun pierdut Când n-o trăiești cum ai fi vrut! Și-acum ar vrea un neam călău S-arunce jug în gâtul tău: E rău destul că ne-am născut, Mai vrem și-al doilea rău? Din zei ... e dac-ai murit Flăcău ori moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. Cei ce se luptă murmurând, De s-ar lupta și-n primul rând, Ei tot atât de buni ne par Ca orișicare laș fugar! Murmurul, azi și orișicând, E plânset în zadar! Iar a tăcea ... Dar cine-i viu Să râdă! Bunii râd și cad! Să râdem, dar, viteaz răsad, Să fie-un hohotit și-un chiu Din ceruri până-n iad! De-ar curge sângele pârău, Nebiruit e brațul tău Când morții-n față nu tresari! Și însuți ție-un zeu îți pari Când râzi de ce se tem mai rău Dușmanii tăi cei tari. Ei sunt romani ... cine-i vânzător vândut Să iasă dintre noi! Eu nu mai am nimic de spus! Voi brațele jurând le-ați pus Pe scut! Puterea este-n

 

Vasile Alecsandri - Cătana

... Vasile Alecsandri - Cătana Munte, munte, piatră seacă, Lasă voinicii sa treacă, Să treacă la ciobănie, Să scape de cătănie. Decât cătană la rând Mai bine-n codru flămând, Decât cătană-n șireag Mai bine-n codru pribeag, Decât la străini cătană Mai bine la oi cu pană! N-ar avea loc și pomană Cine m-a făcut cătană. Mi-au dat haine mohorâte Cum îs mie mai urâte, Și mi-au tăiat ... mână În loc să petrec la stână, Ziua ca să mulg la oi, Noaptea să sun din cimpoi. Eu voios aș cătăni La străini de n-aș robi, Eu voios aș fi cătană Dac-ar fi oaste romană. Dar decât să fiu la nemți, Mai bine să mor în tremți; Decât să fiu la husari Mai bine-n

 

Alexandru Vlahuță - La icoană

... încape! Nu se poate făcătoarea de minuni să nu mi-l scape, Își zicea mereu în gându-i, inimă de piatră fie, Și-ncă s-ar zdrobi de milă. Toată jalea mea pustie Mi-oi preface-o-n rugăciune la picioarele preasfintei; Ș-în cucernică-nchinare, și plângând sta-voi nainte-i, Pân ce l-oi vedea din somnu-i ochii mari blând ... ți tresare, c-un scâncit când el te cheamă Să-l acoperi cu iubirea și cu paza ta de mamă. Vezi-l, tânjitor, cum doarme-n frumusețea-i îngerească... Cum putere-ar fără dânsul mama lui să mai trăiască? Te îndură din văpaia vieții tale dă-i viață, Să-mi cuprindă iar grumazul cu micuțele lui brațe ... la pieptu-ți lumea-ntreagă-n fiul tău... O, de-ai ști cu ce-ntuneric copere sufletul meu Ochiu-i stins și ce pustie mi-ar fi viața fără dânsul, N-ai putea să stai, o clipă, rece, ascultându-mi plânsul!... Dar deodată-și rupse vorba limba-i amuțise-n gură, Spre copil și-ntoarce iute lacoma-i căutătură... Era mort. Înmărmurită, stătu drept, cu pruncu-n brațe, Cu ochi groaznic de mânie ea privi icoana- ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Libertății

... de mișcare. Se-ncep și se sfârșesc războaie ce-aduc belșug sau sărăcie, văd lacrimi ce-nsoțesc convoaie de sclavi mânați înspre robie, Nefericirea vine-n valuri și-n treacăt ea ne părăsește, cum marea ce izbește-n maluri o clipă doar se regăsește. Și zbaterea-i necontenită pe care o privesc tăcut cu-o dragoste nețărmurită, îmi amintește de trecut... IV Aș ... nlocuiască, chiar de-i primit cu osanale Crezut a fi Înnoitorul, „Pe Zeus, e de milă vrednic!â€� Fiindcă el, cuceritorul, de-ar fi umil, retras, cucernic, Ar cuceri nu doar Pământul, ci universurile toate și de și-ar stăpâni cuvântul din drumul drept nu s-ar abate Când, în tăcerea-i știutoare și-n pacea-n sine regăsită, ar spune pentru fiecare o rugăciune-abia șoptită... VII Ce-i nou sub soare? Doar o clipă, ce-ntruna se împrospătează când sub a vremilor ... pân' a ști e strâmtă cale și greu de străbătut hățișul prin toate gândurile tale ce-alcătuiesc păienjenișul, Un labirint sau o șaradă ce-n tine-i cauți dezlegarea, un râu ce curge în cascadă, și caută-n ...

 

Gheorghe Asachi - Castorii

... Gheorghe Asachi - Castorii Castorii de Gheorghe Asachi Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor ș-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunți fii și fiice avea câte o păreche, Casa lui era de bârne, dup-a țărei modă veche. Ostenind ... nuci și ghindă, La prânz, cină și merindă. Cu această rânduială Trăiau fără de sminteală În duratul foișor Acii soți cu fiii lor Fericiți, d-ar fi urmat Cu cest metod măsurat, Ce din neam în neam de fire Li s-au dat spre moștenire, Și-n repaos gios trăind, Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară ... să deie-o hotărâre, Li s-arată lângă mal Veneticul papagal, Având pene verzi și mure, Ce din gros scăpând afară Și zburând din țară-n țară, După multe avanture, Parcă înadins chemat, Prest-un ram s-au așezat. Și s-arete că nu-i mult, Vorovind aice cu sine Cuvințele ... castori voinici, S-au văzut că ii o mie Știau lucruri frumușele, Numai nu știau acele Ce castorii au să știe. Căci de casnic interes ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

... la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc ... s-a întors singur. Acasă, cucoana Lina l-a așteptat pe Gogu cu ciorba de dovlecei pe mașină până târziu, dar Gogu n-a venit. Și n-a mai venit niciodată și nu s-a mai aflat despre el nimic "Dintre tainele ce am întâlnit în cei patruzeci ... s-a arătat o singură clipă, o lacrimă, un suspin cât de ușor, un cât de slab semn de părere de rău măcar n-a surprins la dânsa nimeni, port cernit n-a îmbrăcat niciodată, viața ei n-a suferit nicio schimbare : în Duminica următoare aceleia în care soțul ei s-a dus și ...

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

... moartea nevestei lui se împlinise jumătate de an și singurătatea îl silea să simtă că-i lipsește cineva, că suferă o pierdere, ca aceea ce ar îndura când n-ar mai avea haina groasă, pe care nu o iubea, dar care totuși îi ținea cald și o avea aproape de trupul lui. Trecând din pustiul ... strânsese? Pentru el! Numai pentru el! N-avea nici un copil, n-avea pe nimeni. Mai bine că nu avusese copii, deși ei nu i-ar fi răpit măcar o parte cât de mică din dragostea lui pentru bani, dar copiilor le trebuie hrană, foc, școală... Îi fusese de ajuns nevasta ... altul. Filip îi răspunse, stăpânindu-se: — Nu ți-ai cunoscut femeia, cum nu-ți cunoști nici una din cărțile acele, din biblioteca pe care n-ai deschis-o niciodată. Toma sorbi din pahar și răspunse: — E adevărat! N-am avut vreme să-mi citesc biblioteca, întocmai după cum n-am avut vreme să-mi iubesc nevasta. Filip se îndreptă pe scaun și întrebă răstit: — De ce-ai luat-o atunci, dacă n ...

 

Dimitrie Anghel - Melancolie (Anghel)

... Anghel Publicată în Pagini literare , 14 nov. 1899 (sub titlul "În grădină") Miresme dulci plutesc în aer sub bolți umbrite de liane, Și-i liniște-n grădina toată și pace ca-ntr-o săhăstrie În care-ar fi murit viața învinsă de melancolie. Din trandafiri, ici-colo, pică petale albe, diafane. Ș-un glas de greier nu s-aude macar să-nalțe ... Dar brațele îmi cad trudite și mută îmi rămîne gura, Simțind-nelămurit în mine că numai liniștea-i măreață. Un cînt, cît de duios, acuma n-ar fi el oare-o pîngărire, Cînd e atîta armonie în ne-trerupta, sfînta pace? Grădina e-o poemă dulce și, vezi tu, vîntul care tace ... poate-odată Ca prin povești să te trezească spuindu-ți vorba fermecată, Eu prea sunt trist...Pe cerul palid s-aprind iar zorii dimineții. Și-n mintea mea ca într-un templu în care-au plîns dureri profane, Se face liniște și pace pe-ncetul ca-ntr-o săhăstrie În care ...

 

Ion Luca Caragiale - O blană rară

... și-a zis ea, și a urmat pe Cuțopolu. Astăzi este femeia unui influent senator, de șapte ori milionar: Dă-te-n lături! nenorocitule căpitan Mișu; dă-te-n lături! te stropește! Îl mai iubește ea?... Poate. O mai iubește el?... Desigur. Dar... ea este atât de sus astăzi și el... el e atât ... închisoare, un an, cu mare greutate Lucreția a putut crește băiatul — băiat fără noroc, fiindcă Lucreția era foarte urâtă și posacă. Căpitanul ar fi căzut în cea mai neagră mizerie, dacă nu găsea pe prietinul tatălui său, pe Psaridi, mare om de afaceri... Acum Mișu este omul de ... Foarte credincios, binecrescut și discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei — și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit daca băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi!... o casă igrasioasă în mahala... Și el n-are lemne... și n-are sfanț!... Dar astăzi e bal la Psaridi, și Mișu dirijează bufetul și domesticitatea, cum odinioară conducea cotilioanele. — Bună seara, căpitane, zice doamna Cuțopolu ... vine să deschiză porțile orientului. Doamna Cuțopolu, zdrobită de oboseală, dar tot veselă, scoboară scara însoțită de toți fluturii... La garderobă, blana!... Blana... lipsește. Caută-n ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>