Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru E
Rezultatele 1181 - 1190 din aproximativ 2670 pentru E.
Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă
... mai la vale. BUCUREȘTI Tipografia ziarului "Adevărul" str. Sărindar, 11 1907 Capitolul I Europa era deprinsă de atîția ani să știe că tînărul Regat Romîn e cel mai solid element de civilizație între Statele balcanice, iubitor de pace și bună înțelegere, atît în relațiile claselor sale sociale, cît și în relațiile ... de avuție națională, într'o proporție infimă, aproape neglijabilă față cu producția agricolă. Pămîntul țării este stăpînit: de propietarii mari; între aceștia, cel mai mare e Statul; apoi Coroana, cu domeniile de apanaj; fundațiile de binefacere, ca Eforia Spitalelor; cele culturale, ca Academia, etc.; și marii propietari particulari; de propietarii mijlocii ... și dăscălași, popi libercugetători și răspopiți, învățători analfabeți - toți teoreticieni de berărie; - după aceștia, mari funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili. (Comerțul e cea mai mare parte în mîinile străinilor: în Moldova, evrei; în Muntenia, greci, bulgari, albaneji, romîni supuși unguri, toți străini fără drepturi politice, nici comunale ... agricultură deci, trebue să'nflorească în Romînia și o vastă industrie, industria politică, și, ca orce industrie bine și inteligent desvoltată, trebue să prospereze. Administrația e compusă din două mari armate. Una stă la putere și se hrănește; alta așteaptă flămînzind în opoziție. Cînd cei hrăniți au devenit impotenți prin nutrire ...
Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări
... Întâiu: este la noi în țară o sumă mare de străini de deosebitele (sic) confesiuni și naționalități; numărul cel mai mare îl represintă elementul israelit. E știut că toți acești străini se bucură la noi de o ospitalitate cât se poate mai omenoasă: ei au ca străini libertatea cultului, a ...
... judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului ... și Stan Popescu, așteptând vești (de unde? istoria nu poate încă spune), jucaseră, în salonul de la otel "Moldova", la chilometru. Ce însemnează la chilometru ? E un joc inocent, foarte puțin complicat - iată. Jucătorii, indiferent de numărul lor, se așează la o masă în colțul unui salon. Se aduce fiecăruia câte ... vin din toate părțile; se contopesc toate grămadă; cu cât înaintează acest brav popor, cu atât numărul sporește. La 2 și jum. despre ziuă, telegraful e în mâna republicanilor; toate firele rupte și mai ales casa confiscată. La 4, ușile temniței de pe drumul Rudului se deschid pentru câțiva republicani închiși ... Sf. Nicolae face act de supunere în mânile Prezidentului. La 5 și jum., poliția republicană este organizată; poporul, ca gardă civică a Republicei, e înarmat cu săbii confiscate de la pompieri și de la ipistați, cu puști de vânat, cu pistoale și reteveie. La 6, în Piața Unirii plină ...
Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza
... mai ales în cazul acesta. Dacă vrei să înșeli lumea, a zis un filosof, înșeală-o gros, că subțire, nu ți se prinde. E mult numai până să-ți faci o reputație frumoasă, și în urmă poți fără grijă să săvârșești însuți păcatele, de care osândeai odată pe alții ... adevărat, cum am zis noi în rândul trecut, că . Sturdza primea dela capii companiei tutunurilor o sumă însemnată pentru servicii ce d-sa le făcea ? E adevărat, de vreme ce nu am primit până acum nicio desmințire în privința acestei categorice afirmări, de vreme ce Românul de ieri, apărând pe d ... fanatic al moralei în finanțe - acest om, ieri om de treburi al companiei monopolului, astăzi, venind la minister, cea dintâi treabă pe care o face e să aducă un proiect pentru o tranzacție cu monopolul, proiect care, chiar după zisa apărătorului său, după zisa Românului, este mai avantajos pentru concesionari ? Aceasta ... acestor doi frați pe atunci opozanți. Mijlocul fu lesne găsit. D. Brătianu cunoștea cum stă d. Sturdza cu monopolul, și știa că d. Sturdza, cum e un om conștiincios, fiind îndatorat către Regie, are să se felicite de prilejul portofoliului, pentru a-i aduce acesteia cât se poate mai ...
Ion Luca Caragiale - Leac de criză
... a spart buba, drăguță? îi știam eu leacul ei. Zic: — Da, neică Matache, dar eu nu-i credeam pe muscali așa galanți... — E împărăție mare, drăguță; nu-ți spuneam eu? În acel moment, iată că se opresc din goană trei cazaci călări, un ofițer și doi soldați. Nenea ... ce ochi mari făceam și, om deștept, a înțeles că mi se păruse socoteala prea-prea. — Vezi d-ta, drăguță, zice, ce e și cu războiul ăsta! Văzuși bietul băiat! om tânăr și de familie! cum îl trimete împăratul să-l prăpădească păgânii, pentru ca să ne apere ... să zică puterea împărătească, drăguță! * L-am întâlnit zilele astea pe negustorul meu, foarte opărit. — Ei? neică Matache, ce zici de criza asta? — E lucru mare, drăguță! Așa ceva nu s-a pomenit de dinaintea războiului. — Îți mai aduci aminte? — Frumoase vremuri!... nu mai apucăm ...
Ion Luca Caragiale - Triumful talentului
... iar Niță, copil sărman, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său: - Fătul meu, tu părinți n-ai, carte multă nu ți-e dat să-nveți, că nu prea ești deștept, slugă nu te poți face, că ești cam leneș... Ți-a dat și ție Dumnezeu ... a zis pufnind de râs Niță. - Da, eu... - La concursul de mâne? - Ei! da... la concursul de mâne. - Da tu știi pentru ce loc e concurs, Ghiță? - Nu... - Pentru un loc de perfect caligraf, amice Ghițică! - Apoi, dacă mi-a ordonat ministrul să merg... se poate? - Apoi, mă ... scrisorică; s-a uitat pe ea cu băgare de seamă și, cu tonul mult mai blând, zâmbind: - Știi că ai dreptate dumneata?... Așa e!... Vezi?... confundasem. În adevăr, a reușit d. Ghiță Nițescu. - Așa da! a răspuns plin de satisfacție d. Niță Ghițescu. Și d ...
Mihai Eminescu - Odin și poetul
... ați plânge chiar, dacă durerea Adevărată și neprefăcută V-ar topi ochii și a mea cântare V-ar arde sufletul din voi... Atuncea E și mai rău  și-atunci și mai puțin Va gândi cineva pe un moment L-acel nefericit ce le-a avut. Voi ... strige ca cucoșii... un popor Ce se desprețuiește pe el însuși trebui S-ajungă la d-acestea."  ,,Nu, vorbesc franțuzește și fac politică."  ,,E tot atâta."  ,,De unde vii?" întreabă Odin blând.  ,,Am răsărit din fundul Mărei Negre, Ca un luceafăr am trecut prin lume, În ceruri ... tânăr a cuprins? Nu crede că-n furtună, în durere, În arderea unei păduri bătrâne, În arderea și-amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumusețea. Nu  în seninul, În liniștea adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe... (Fruntea-i înaltă, De neauă coperită, și coroana-i De ... miroase dulci de crin, Talarul tău va lumina în noapte  Prin hale vei zări blândele-mi zâne, Și-atunci să cânți. Vei ști ce e frumos." O vorbă zice  murii cei albaștri Ai mării, desfăcuți în două, -mi lasă Privirea într-un labirint de neauă: Coloane nalte, bolți arcate ...
Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti
... unul este că nu avem artiști capabili de a o cînta cum se cade, iară cel de al doilea, că opera aceasta nu e deloc în acord cu cunoștințile muzicale ale unei foarte mari părți din publicul nostru. Muzica, ca și literatura, își are partea ei populară și lesne ... s-au făcut în operile jucate pînă aci nu sunt pasionate, după cum le califiază unii, ci din contra, pline de veritate. Vocea acestei soprane e țipătoare, fără espresie și de un caracter nedecis; aceste defecte sili pe artista noastră a face din partea muzicală a rolului ... a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note să iasă alterate sau mai bine neîntonate. Ca artist dramatic e foarte bine cunoscut publicului nostru, și aceasta ne scutește de a mai raționa despre talentele și defectele sale. D-la Giovanoli, în rolul ... turcesc), ce semăna foarte mult cu vasele acelea în care cofetarii rătăcitori vînd pe la tîrguri un fel de băutură numită șerbet!… Dar asta e o parodie a architecturii și a istoriii, vor zice unii. Nicidecum, domnilor! Este o mare punere în scenă a operei ...
Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul
... avem în casă o gospodină care să caute de tinerețele tale și de bătrânețele mele. Eu gândesc că fata Catrina, deși nu-i bogată, dar e cuminte și harnică, și va ține la cinstea casei noastre... dar tu cum socotești? Aceste vorbe ieșite din gura bătrânului tată mă pătrunseră la inimă ... a bine. — Bine, rău, n-ai ce face, răspunse Vasile Grăunte; dacă-i poruncă s-a mântuit. Zi că nu-ți e tată, vorba ceea. — Ș-apoi, ce mai la deal la vale, adause Petrea Doncilă; putem oare să ne ferim de ce-i scris să ... ar fi vremea să văd dacă durdulița cu care m-am hrănit treizeci de ani mai știe să facă treabă. Ei, băieți!... omului nu-i e dat numai să se întindă la soare: în viață este și nevoie și voie și dacă nu vom fi harnici să ținem piept la nevoie ... satului, se acăță deasupra porții strigându-ne în gura mare: — Mergeți sănătoși, copii! Să-mi aduceți fiecare câte un pistol ca să aflu cum e turcul; că știți; după turc și pistol. Tot satul porni într-un hohot de râs, iar noi le mulțămirăm militărește cu mâna la cocardă. II ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... într-un colț din bordeiul Neagului, la care nimeni nu lua aminte, și acolo, pe dânsul, Sărăcia își făcuse culcușul. Sta grecește pe tron cât e ziulica și nopticica de mare, și din loc să se miște, ba. Pasămite tronul era gol, nu mai punea oamenii întrÂînsul nimic, atât era ... Îl rugă să se cumetrească și ciobanul primi cu bucurie să-i boteze pruncul. Partea lui să trăiască bine! Se puseră toate la cale cum e bine. La botez ciobanul dărui finului său o oaie fătătoare. Atâta îi trebui. Când fu să plece, mocanul zise: - Cumetre, tot n-ai tu unde ... După câtăva vreme se pomenește cu un argat de la stâna mocanului. - Neică, m-a trimes stăpânu-meu cu lâna asta la dumneata. - E, și ce să fac eu cu dânsa? - Apoi, să vezi d-ta, stăpânu-meu a pus de și-a tuns oițele ... Da unde să mai mă dau? răspunse Sărăcia. - Ieși afară, dacă n-ai loc, și te du în oțelel puștei vrunui vânător că acolo ți-e locul. - Ba aia-a vorbă! mai pune-ți pofta în cui. Și lovind-o cu burduful în cap, o făcu mototol după ușă ...
Vasile Alecsandri - Melodiile românești
... o mulțime de desenuri ce înfățișează priveliștile cele mai pitorești ale câmpiilor, ale munților, ale orașelor și ale costumurilor românești; astăzi, zic, Albumul dlui Miculi e binevenit, căci aduce un contingent de mare preț la comoara cunoștințelor Europei în privirea naționalității noastre. Până acum am fost noi, românii, uitați și neștiuți ... vedere pentru melodia lor cu totul originală și câteodată sălbatică, pentru acompaniamentul lor, care uneori cuprinde acordurile cele mai capricioase, cele mai bizare, și alteori e cu totul simplu și chiar monoton. Și cu toate acestea nu ne sfiim de a spera că, cu cât își va da cineva ... melodia pe vioară; naiul face să se audă mai tare, în sunete ascuțite, pasajele cele mai pătimașe; cobza ține loc de bază, și mai totdeauna e jucată de către cel mai în vârstă dintre artiștii țigani, care execută pe acest instrument acompaniamentele cele mai grele cu o îndemânare vrednică de mirat ... la dânșii și pătrunde lustrul modelor străine. Cât pentru caracterul și ritmul muzical al ariilor române, se cade să mărturisesc curat că este tot ce e mai greu de a deprinde și de a înțelege dacă cineva nu le-a auzit jucate în țară de ...