Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 1171 - 1180 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
Mihai Eminescu - S-a dus amorul
... Și un atât de trist amor Am îngropat în ele! Din ce noian îndepărtat Au răsărit în mine! Cu câte lacrimi le-am udat, Iubito, pentru tine! Cum străbăteau atât de greu Din jalea mea adâncă, Și cât de mult îmi pare rău Că nu mai sufăr încă! Că nu mai vrei să te arați Lumină de-ndeparte, Cu ochii tăi întunecați Renăscători de moarte! Și cu acel smerit surâs, Cu acea blândă față ... fi putut să steie. Prea ne pierdusem tu și eu În al ei farmec poate, Prea am uitat pe Dumnezeu Precum uitarăm toate. Și poate că
Alexandru Macedonski - Mănăstirea
... Ș-a bisericii nălucă își dă brânci în clarobscur. Tot așa se naște-n mine, sub mister, o frământare... -- Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci. Și afară din Gomora te-azvârliși prin o sforțare Spre-a-mi repune-argint în suflet și un psalm pe buze reci ... mucedă e toată fermecat mărgăritar, Iar pe vechiul zid pe care liliacu-atârnă grape, Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. Iată însă și rogozul că-mprumută-o voce clară Și-nstrunează profeția unei magici bunătăți, Ce-n toți timpii și-n tot locul priveghează tutelară Ca o stea ce strălucește ... lacrimă lunară, — strop de rouă-n orice soartă, -- Flori de-argint albesc în cerul unui trai întunecat... Iar în vraja răzlețită, scânteiază taina rară Că-n afar' de clipa vieții sunt sublimele-aurori, Că din iarna-nghețătoare naște calda primăvară, Și că
Mihail Cuciuran - Pavilionul romantic
... mele chipuri grozav a mă munci; Și eu la ce-ntre oameni mai caut simtimente? ..................................... Dar ah, pășind acuma în tânără grădină Gândeam că de necazuri la ea m-oi dispărți; Ș-în loc să văz viindu-mi o rază mai senină, Simțesc c-a mele chinuri ... ntre pietre curgând neîncetat Și el pare că-ntreabă de ce ochiul meu plânge? De ce atâte lacrimi varsă neprecurmat? Zefirul pintre frunze îmi pare că-mi șoptește: Acel iubit de tine în veci nu te-a iubi! Apa cu-a ei murmură iar pare că-mi vorbește Că-n veci de-a me dorință nu mă voi îndulci. Cântarea filomelei îmi pare-așa de tristă, Ca plânsul cucuvaiei, ca glasu-i ... Și salcea rămuroasă o simț c-ar vrea să zică: Ființa părăsită de soartă, de noroc! Cu drept aceste lacrimi den ochii tăi tot pică, Că mult încă va arde înflăcăratu-ți foc. Și sufletul acela ce inima-ți iubește Cu cât i-arăți iubirea-ți cu-atât ți-e mai ...
Dimitrie Anghel - Triumful vieții
... a fărîmat cuibul acela unde mă aciuiasem o clipă și unde am fost fericit, visînd și lucrînd, trebuie să fiu tot atît de fericit că viața a pus cu prisos puteri în mine ca să pot renaște. Visurile, pe cari le-am visat și am încercat să le ... meu a avut și bucurii, căci numai în asemenea împrejurări se cunosc prietenii și simpatiile. Ele au urcat unanim înspre mine, și acum, că reîncep să cred în viață și să scriu, îmi simt o datorie sfîntă să mulțumesc celor de departe ori de aproape, cari au scris un ... ce a dormit o clipă sub cenușă, scînteia aceea mică, care se cheamă energie, o dată cu primăvara și cu vîntul care bate, simt că va renaște și va alcătui din ele din nou viața. Zidurile înnegrite de fum, decorurile acestea triste împresurate de schele, toată clădirea aceea de piatră ... schelele să ridice un alt palat, așa voi încerca să fac și eu, căci schela mea e clădită pînă la un loc, și de aci, pentru a urca mai sus, nu trebuie decît energie. Cînd n-ai ambițiile lui Solness, nici orgoliul celor ce sfidau cerul ca să înalțe ...
Vasile Alecsandri - Inelul și năframa
... veste, de unde vii?" ,,Dacă vrei, Doamne, s-o știi, De altul poate-ar fi bine, Dar e rău ș-amar de tine! Tatăl tău că s-a sculat, Țara-ntreagă ne-a călcat Pân' ce mândra ți-a aflat Și pe dâns-a ... și lat!" ,,Na, voinice, calul meu Să mi-l duci la tatăl meu. De-a-ntreba unde sunt eu, Tu să-i spui că eu m-am dus Pe malul apei, în sus Și că-n apă m-am zvârlit La copila ce-am iubit." III Tatăl său țar-a sculat, Tău-ntreg de l-a secat ... nici vântul nu răzbate, ștergarul într-o mare lungă și lată ca fațapământului. Zmeii trebuie să macine stânca, să doboare codrii și să soarbăapele mării pentru ca să ajungă pe Făt-Frumos. În numărul semnelor considerate de români ca prevestiri de moarte, maisunt și căderea stelelor, cântecul cucuvăii, urletul câinilor, arătări ... ruginea, Nici năframa nu roșea, C-amândoi erau în viață, Ea cu lacrime pe față, El cu arma la război, Și se doreau amândoi. Iată că ...
... ieșiți înainte ca la împăratul? — Eu am venit cu mămuca, spuse un flăcău. — Eu mi-am adus pe soru-mea, spuse un altul, că se topește așa, din picioare, ca ceara. Ciobanul începu iar: — Ghine, da mătușa Casandra nu-i în sat? Adică voi credeți că doftorul vostru e mai ceva ca dânsa? — Știe, știe, bădiță, îi răspunse o fată care sta mai la o parte, știe, că pe tătuța el l-o vindecat. — Tacă-ți gura, fa! Nu știe nimica. Dacă ți-o fi scris să mori, apoi mori cu zece ... Păi nici el nu-i Dumnezeu, zise o femeie ce ținea un copilaș cu ochiul umflat. Bughea parcă se înfurie: — Nu l-o îndreptat, că merge în bobote: când e omul voinic, se rățoiește, că știe el că firea lui îl scapă; când e slab, ia-l de unde nu-i, nici nu vine să vadă măcar pe cel ce trage de moarte ... mai stete puțin, apoi, văzând că părintelui nu-i prea plăcuse gluma lui, plecă. O luă prin sat. Se întâlni cu primarul. — Să știi ...
Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)
... cuptor, și atunci poftim de-o primește. Atunci să taci mulcu și să nu lehăiești nimic. — Măcar aducă-mi pe cuptor și zece fete, că nu le primesc. — Asta noi vom mai vedea-o, bre babă. Da eu așa-ți spun acu, că de s-a-ntâmpla vro necinste de asta, apoi să nu te prea fudulești, că nu ți-a fi ție nimine vinovat, decât numai tu însăți, că-i ții parte spânzuratului nostru. Auzi? — Ție, omule, hăi, hojma îți vine în cap câte una de cele gogonate. — Hai, hai, nu sta ... cea rea a mâne-ta. — Dă lasă-l, bre omule, hăi, lasă-l de acu, fi-ți-a odată! Știu că are parte, bietul băiat, de probozit. Du-te, Petriță, dragul mamei, și te culcă. Vezi că tatăl tău e zmuncit din botez. Petriță încet, pe cumpănite și bolmojind ceva nelămurit, o porni din harman. Moșu Dumitru îi aruncă din urmă o ... pe acasă. Mulți din ei se mai duc pe ospeți pe la rude și pe la prieteni să mai bea vreo câteva păhăruțe de vin, ...
Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă
... ucide. Cu același râs pe buză Ea azi ascultă șoapta-ți de-amor să o auză, Iar mâni cu mii propuneri te chinuie și știe Că orice nerv în tine îl rumpe și-l sfâșie. Comediantă veche ca lumea  comedie Ea joacă azi  juca-va de astăzi ani o ... culci Sau când te uiți în ochii-i ucizători de dulci, Încât chiar mântuirea cea vecinică ți-o sfermi Și redevii un Sizif  sacrifici pentru viermi: Să le compui în lume o haină-n generații  Sacrifici și mândrie, și minte, ș-aspirații. O, moarte, dulce-amică  sub mantia ... o frunte de om, ce te dorește: Îl face ca titanii, de tot desprețuiește, Desprețuiește lumea, pe sine  și-n sfârșit  Desprețuie gândirea că e desprețuit. Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate  un chin și o povară, Ce veacuri ... s-a pus la pândă: Tu ești jertfa la care țintește-a ei izbândă, Ea n-a știut vodată, că ce voiește-i alta  Că tu ești inamicu-i și
Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă
... ucide. Cu același râs pe buză Ea azi ascultă șoapta-ți de-amor să o auză, Iar mâni cu mii propuneri te chinuie și știe Că orice nerv în tine îl rumpe și-l sfâșie. Comediantă veche ca lumea  comedie Ea joacă azi  juca-va de astăzi ani o ... culci Sau când te uiți în ochii-i ucizători de dulci, Încât chiar mântuirea cea vecinică ți-o sfermi Și redevii un Sizif  sacrifici pentru viermi: Să le compui în lume o haină-n generații  Sacrifici și mândrie, și minte, ș-aspirații. O, moarte, dulce-amică  sub mantia ... o frunte de om, ce te dorește: Îl face ca titanii, de tot desprețuiește, Desprețuiește lumea, pe sine  și-n sfârșit  Desprețuie gândirea că e desprețuit. Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate  un chin și o povară, Ce veacuri ... s-a pus la pândă: Tu ești jertfa la care țintește-a ei izbândă, Ea n-a știut vodată, că ce voiește-i alta  Că tu ești inamicu-i și
Vasile Alecsandri - Fata cadiului
... își alegea, Mânz de fugă sprintenel, Ieșea-n vară pătrărel [5] Mânz ce fuge ca șolcanul De nu-l prinde nici arcanul. Pe el iute că sărea Și din fugă mi-l oprea La o poartă de grădină, De grădină cu flori plină Unde stau cadânele [6] De se-ngân cu ... ncăleca [8] Și la goană se lua, Iapa câmpii apuca, Urechiușele-și culca, Urma mânzului călca, Fugea mânzul nechezând, Iapa fugea rânchezând, Ș-așa bine că fugea, Mai că mai îl ajungea. Dacă vedea și vedea, Fata mintea nu-și pierdea, Ea pe mânz că se pleca, De ureche mi-l mușca, [9] Urechiușa sângera, Iar mânzul se oțerea Și sărea, sărea, sărea, Ș-așa bine că fugea, Într-o clipă ajungea În grădină, la cerdac, La hagi Baba-Novac. Cadiul încă sosea, Iataganul își scotea, Iar Novacul cel bătrân Ce nu ... și vadă oaspele: ,,Stai, cuscre cadiule, Să ne-ascultăm vorbele, Că junii fac certele Și bătrânii pacele!" ↑ Comănacul e coifură călugărească. Este de crezut că bătrânul Novac din această baladă nu e tot acela din balada precedentă, căci nu se potrivește comănacul său cu hainele novăcești și cuca viteazului ostaș ...
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul
... Ver ce-n ] lume are stare [Viță, ] pește, zburătoare : [Or dih ]ania cea mică, Nici[ oda ]tă ia nu-s strică. Omul, mîndru, să fălește. Că el toate stăpînește. Ceriul însuș s-ar fi dresu, Pentru dînsul, cel alesu Soare, lună, stele gloată, Cele dă sus, firea toată, Lui sînt gata spre slujire, Și rai are iar gătire. Să petreacă mult ... să mișcă, de acolea. Iar mîndria frumoasă, E la dînsul tot dă casă. Iată multu fericitu Și decît bou, mai cinstitu. Dar boabele fără seamă, Că-i mărețu nu bag seamă, Brînci lui dau fără dă veste Și lui spun prea rea poveste. El ce zice că-i iconit, Asemenea și nimerit. Ca ființa cea prea naltă, Ticălosul broască-n baltă. Nici rușine, nici simțire, Să priceapă c-a lui ...