Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��I
Rezultatele 1171 - 1180 din aproximativ 3413 pentru I��I.
... și supți de boală Privește lacul spre apus, Copila care nu s-a dus De nu știu câte luni la școală. Cum păru-i negru ca de smoală Pe frunte-i cade nesupus, Un gând îi fură ochii-n sus, Spre cerul sur, spre zarea goală. Și cum în pieptu-i slab se-neacă Sfâșietor o tuse seacă, Spre mama ei s-apleacă blând, Și-ngână-n lacrima ce-i
... cântă jalnic imnul lor, Iar albele giulgiuri bătute de vânturi Dau tact tânguioaselor cânturi. Ei sunt războinicii oșteni Ai regilor asirieni — Zobail la moarte i-a dus ca pe-o turmă, Cu biciul bătându-i din urmă. Ce fericit e cine-i viu! Noi putrezim într-un sicriu! Ni-e dragă și nouă viața și-averea, Dar regii ne-o iau cu puterea. Frumos e, sfânt e ... îngropat! Mișelule! Astăzi, de-am fi în viață, Te-am bate cu palmele-n față! Și cântă morții, cântă în cor Și plin de ură-i cântul lor. Urgia mâniei le-neacă suflarea, Blestem le e și gemet cântarea. Dar iată! un scârțâit la porți! Spre Ninive privesc cei morți: Doi ...
... ar Dumnezeu!" ,,Ba, bădiță, ba, nu vreu, Că mă tem de dragul meu, El mi-a zis să mă feresc De străini ce-i întâlnesc, Că de apă nu le-i sete, Ci de sărutări de fete." Nu te teme, fata mea, Că el de s-a mânia Cu baltagul l-oi lovi, Cu ... înveli. ,,Mergi în valea cu sulcină, Că-i găsi o cofă plină Scoasă chiar cu mâna mea, Descalecă și o bea, Bea-o toată dacă-i vrea, Da-ți fă cruce mai întăi Și suflă pe fața ei Să nu fie descântată De baba cea blestemată, Să nu aibă vreo nălucă ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Iancul Jiianul
... n malul Oltului, La capătul podului. — Foicică de lipan, Măi podar, Măi cârciumar, Trage podul, Să trec Oltul! — L-oi trage De mi-i da ortul! — Măi podar, Măi cârciumar, Ai auzit d-un Jiian, D-un puișor de oltean Și d-un hoț de căpitan Ce căznește ... și lung în trup, Trec prin Olt de nu mă ud! Foicică trei granate, Trecu Oltul d-aia parte, Ciocoi l-întreabă de carte, El i-arată pușca-n spate Și din ochi dacă-l privește, Pleacă și mi-l spovedește: — Floricică usturoi, Usturoi în patru foi, Bată-te crucea ... pe pământ, Numai cât un pui de cuc Și iau pușca să-l împușc, Să-l lovesc unde mi-l doare, La netezul părului, Unde-i păs ciocoiului, Unde-i greu voinicului, În calea sufletului. Frunzuliță lemn uscat, Aoleo, ciocoi bălțat, Sunt trei ani de când te cat, Sunt trei ani ș-o săptămână, Pânâ ...
... se apropie de mine. — După d-ta, mă rog, șopti el înclinându-se. Accent curat românesc — nu e ungur. — Poftim, zisei, întinzându-i ziarul și surprins de interesul ce-mi insuflă îndată ce ridicai ochii. Un om pe care-l cunoșteam fără a-l cunoaște, una ... cu idealele cele mai sublime, și-a muiat sufletul în visurile cele mai dragi, pentru ca în urmă, căzut pe pământ, să nu-i rămână decât decepțiunea și tristețea, gravată în jurul buzelor, că nu mai e în cer. Repedea umflare a nărilor și vioaia sclipire a ... Oamenii noștri, zic eu, sunt de-un cosmopolitism sec, amar, sceptic — ba și mai mult: au frumosul obicei de-a iubi orice-i străin, de-a urî tot ce-i românesc. Noi am rupt-o cu trecutul fie ca limbă, fie ca idee, fie ca mod de-a privi și a cugeta ... ca o bombă în mijlocul pustiitei noastre inteligențe, va fi un semizeu pentru mine, un mântuitor, poate, pentru țara lui. — Schimbați opiniunea publică, dați-i ...
Alexei Mateevici - Unirea culturală
... Alexei Mateevici - Unirea culturală Unirea culturală de Alexei Mateevici „Unde-i unul — nu-i putere“. Cât de cunoscute sunt aceste cuvinte ale poetului și de câte ori în aceeași vreme vedem că în viață lucrurile în multe întâmplări ... din firea ei moldovenească, ea deocamdată parcă nu arată semne de ajutorare culturală. Poate, aici are multă însemnătate și gândul că țăranul moldovean încă nu-i gata de-o viață deșteaptă culturală, ceea ce am auzit-o de la unii moldoveni din tagmele de mai sus. Avem deci de a ... alcătuirii acestei vieți cade asupra intelectualilor moldoveni, și țăranul are tot dreptul să aștepte de la dânșii îndeplinirea datoriei lui. Dacă nu, apoi nici nu-i de vorbit despre deșteptare, lumină, cultură și alte lucruri frumoase. Dacă cercetăm mai de aproape socoteala asta, vedem că vremea renașterii culturale a norodului ...
Nicolae Nicoleanu - Dor și jale
... culcă desolat, desmoștenit, Și pe care umbra nopții nu se 'ntinde, nu se lasă, De cât numai ca s'adormă desperarea, ce te apasă... Nu-i așa că, plin de jale și cu ochii la pămînt, Simți, că patria e 'n ceruri, libertatea într'un mormînt? Și când obosit de lume ... mișcă, nici un suflet nu vorbesce, Că nu vezi măcar o cruce sau o palidă lumină, Priveghind în miezul nopții pe o eroică ruină... Nu-i așa, că simți cu lacrămi, plecând fruntea 'la pămînt, Că mărirea este în ceruri și virtutea într'un mormînt?! Tote trec, tote se schimbă; ziua ... Și din culmea ridicată, unde ochiul se opresce, Aud Oltul cum suspină și Dunărea cum mugesce... Însă unde sînt eroii și valorea lor divină? Unde-i vechea libertate? unde-i fala de regină? Ș'acel piept, ș'acea virtute, ș'acel sânge strămoșesc, Ce dau cerului, naturei, corp și suflet românesc? Au perit, s'au ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... pentru toți acei ce fac rău și cad în închisoarea țării; îngrijitor de temnițe și pedepsitor acelor judecați de moarte, dați în mâna lui să-i omoare. Aga ispravnic pe darabani și pe târg pe Iași județ. Logofăt al doilea hotărâtor de ocine în toată țara. Postelnic al doilea în toată ... pecetea domnului nu pot fi; care pecete îi în mâna logofătului al 3-lea. Postelnic din al doilea înainte câți vrea domnul să facă, deprinzându-i la această cinste, ies și la alte cinste mai mari. Spătar al 2-lea și al 3-lea cel al 2-lea svorește (servă) la ... puteau trage din ele alt avantaj decât acela de a fi numiți feciori de boieri, iar copiii acestora reintrau în gloată, dacă nu-i favoriza norocul ca să intre în clasa funcționarilor. Pe timpul domnilor vechi, unele familii au conservat prestigiul lor din tată în fiu prin valoarea lor ... tăia pofta de mâncare chiar acelor officiers de bouche. Îngrijitor de închisori și pedepsitor acelor judecați de moarte și dați pe mâna lui ca să-i omoare! lată titlurile și funcțiile Armașului! La câte scene tragice el era condamnat să asiste și chiar să ia parte activă! Ce fizionomie de călău ...
Dimitrie Anghel - Visul sepiei
... fi putut să știe Ce mîndră e o lume de alge plutitoare, Și-ar fi sădit desigur grădinile în mare, Și-ar fi uitat că-i Doamnă pe-o vastă-mpărăție. I-ar fi părut cunună de vicleim, cununa Purtată-n naltul frunții, și c-un surîs pe buze Ar fi zvîrlit-o-n valuri, ca să ... lampioane Ar fi aprins pe ape și-n aer noctilucii, Ca-n timpul unei mîndre serbări venețiane. Iar eu aș fi urmat-o în calea-i triumfală, Și-n loc să stau ca astăzi visînd lîngă ferestre, Ca să rămîie pildă micimilor terestre, I
Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor
... se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate duce cu portu-i cilibiu , Căci marea-i pațiență îl bagă-n iad de viu. Făcu, dar, peticiune , Cu foc și rugăciune, P-o limbă reformată, Și trase-n judecată Și el, ca ... locul, iar vulpea — în a stângă. Procesul era-n forme, avea și avocați, Tot zmei de doctorați P-o limbă bestială Ce-i zic și năciunală , Erau și speptători , Aptrițe și actori ; Vorbea d-un reglemânt , Scotea ș-un testământ Pe limba bestială, P-atuncea năciunală . "Princip! proprietate ... când ne vorbești d-onoare, Că n-ai princip, nici lege; Și tu, vulpe, de unde ieșiși cu a candoare? Pe amândoi să-i lege! Furatele de vulpe de lup s-au fost furat, Văzute-nvederat, Și toate să s-aducă aci în tribunal. Articolul — cutare — din ...
Alecu Donici - Paingul și bondarul
... o fereastră, și-au săvârșit lucrarea; Dar peste așteptare, Cu mătura, băiatul a doua zi l-au tras Afară din dugheană Și truda-i au rămas Fără luare-n seamă. Atunci mâhnit, paingul se-ntoarce la bondar Și-i zice: "Vezi cum omul jaluz disprețuiește Orice talente mari? Tu înțelegi mai bine: te rog dar hotărăște, Ce pânză-i mai subțire?" — A ta, nu-i