Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN ACESTA
Rezultatele 1171 - 1180 din aproximativ 1822 pentru DIN ACESTA.
Elisabeta de Wied - Maimuța %E2%80%98n colivie
... joc, Cu bețe mă 'ntărâtă să nu stau la un loc. «Cum seamănă cu omul! Și-urâtă e!» Și stau Privind cum hărțuită din colț în colț eu dau. Voi râdeți făr' de milă și lacomi de privit, Pe când eu, biata, tremur cu suflet istovit. Vai, veseli palmierii ... strigând în râs: Musiu! Și ca prin vis a voastră injurie-o aud. O, de-aș mai fi vr'odată prin codrii mei din Sud! Iubită fui, ferice, sărind din pom în pom Și nu mă găsea nimeni urâtă ca un om. Simt negurile morții pe ochii 'ntunecați – Aveți de mine milă și 'n ...
Gheorghe Asachi - La moldoveni
... restatornicirea domnilor pământeni Vers înalt de bucurie să răsune împregiur! Astăzi gemetul Moldovei în armonii se preface, Astăzi soarta îmblânzită ni urează cu ogur, Și din clime seninoase se întoarnă lină pace, Se întoarnă sânte drituri, ce-s odoare unui neam, Spre a cărora domnire de mult rugi noi ... nu vede, Dacă-aproape de pieire de-ntâmplare află-un mal Cu mâni ambe îl apucă ș-abia șie însuși crede; Dar săltând pre el din undă, care moartea i minea, Domnului el dă mărire că patria-și va vedea. O puternică fortună pe Moldov-a fost împins Să ... Însă cursul cela este de mii stânce încă plin Și trezvie cere dreaptă, cu-ndoite opintele, Că o luntre strălucită ce-a scăpat din ocean, Dacă uită privegherea, va pieri chiar în liman. Fericiți strămoșii noștri, prin păzire-acestei legi, Spre a patriei scutire nu cruțau jerfiri ... a fost nouă agiutori; Fericiți de fii când astăzi vor fi ei cunoscători! Auritele palaturi nalță turnuri cătră nor Ș-a străbunilor mărire din surpări vor să răsară; Necurmat va să răverse avuțiilor izvor: Înflorire, fericire și repaos preste țară, Când ni-a fi temei și cârmă ...
... a trezit ciocârlia în chemarea prepeliței: „Pitpalac!â€� Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu se prefăcuseră în mărgăritare; luceafărul tot făcea din ochi pământului. Dar peste puțin deodată adâncul scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către ... mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî din gușa ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i se părea ciocârliei ... umpleau bolta cerului. Vroia să se simtă singură, dezlipită de țărâna pământului, — ea și raza, în singurătatea amețitoare a înălțimilor... Își avântă din ce în ce cântecul; și încordează mai tare puterile. Dar trupul greu parcă-i înlănțuie glasul, i-l ține închis ca într-o colivie. Ar ... Mai sus! mai sus! Și trupul mereu o trage înapoi către pământ, și raza mereu o cheamă către înălțimi. Într-un avânt își pune cea din ...
... să revadă colibele de paie Dormind cuiburi de vultur pe stânci, ce se prăval Când luna pintre nouri, regina cea bălaie, Se ridica pin codrii din fruntea unui deal  Să aib-ar vrea colibă de trestii mititică În ea un pat de scânduri, mușchi verde drept covor Din pragu-i să se uite la munte cum s-ardică Cu fruntea lui cea stearpă vârându-se în nori. Ar vrea să rătăcească câmpii înfloritoare ... care închis să fie-o lume Palat de-argint în lunci și-n codrii înfundat Ș-un făt-frumos de mire, înalt cu dulce nume Din sânge și din lapte  ficior de împărat. Ea cântă și pocnește în crengi c-o vargă lungă  O ploaie de flori albe se scutură pe ea ... În ochii mari și negri profunda-le-ndoială Abia pot s-o ascundă sub genele lor lungi. Și mâna-i tremurândă boțește învoluntară Gazu-argintos din haina, din creți ce se deșir În jurul gurei sale e o trăsură-amară Și o zimbire crudă pe buzele-i subțiri. Nu te iubesc? zici crudo ... ...
... odată că de tot să zbârcesc, Ochii acei frumoși și acei luminați. Pe urmă-i să-i vezi roși și de tot afundați. Și gâtul acest alb, rătund și grăsuliv Va rămâne supțiri, zbârcit și uscățiv. Și acest cap ci părul pe el împodobești Pleșuvire va veni, și iată că-l gătești. Și deci când oi vide-o, așa să socotesc Că o ... parcă-i arsă Din minut în minut, prothimie crește Pe cucoană să slujască cu cât el va putĂ©, O evghenistă nenorocită, cum s-o îndatorească Din mânile nedrepți cum să o mântuiască. Așadar, amândoi, într-ace înfocări A vorbii, au uitat prochimenul și stare Și mai mult nu pot ... să-i mistuiască, Cuvântul lui de pe urmă pentru să-l slobozască Memnon trebui destul s-aducă să plătească. Memnon, ca un cuminte, punga sa din sân scoati Și dă în mâna moșului ci era-ntr-însa toate Și trebuie mai vârtos de dar să o cunoască Că cu-așa iarmaroc ... au întâmplat astăzi fiind mâhnit, Ideea întâmplârii mi-aduci supărare, Trebui să postesc și încă mi să pare De multa măhniciuni pentru c-am dat din ...
... odată că de tot să zbârcesc, Ochii acei frumoși și acei luminați. Pe urmă-i să-i vezi roși și de tot afundați. Și gâtul acest alb, rătund și grăsuliv Va rămâne supțiri, zbârcit și uscățiv. Și acest cap ci părul pe el împodobești Pleșuvire va veni, și iată că-l gătești. Și deci când oi vide-o, așa să socotesc Că o ... parcă-i arsă Din minut în minut, prothimie crește Pe cucoană să slujască cu cât el va putĂ©, O evghenistă nenorocită, cum s-o îndatorească Din mânile nedrepți cum să o mântuiască. Așadar, amândoi, într-ace înfocări A vorbii, au uitat prochimenul și stare Și mai mult nu pot ... să-i mistuiască, Cuvântul lui de pe urmă pentru să-l slobozască Memnon trebui destul s-aducă să plătească. Memnon, ca un cuminte, punga sa din sân scoati Și dă în mâna moșului ci era-ntr-însa toate Și trebuie mai vârtos de dar să o cunoască Că cu-așa iarmaroc ... au întâmplat astăzi fiind mâhnit, Ideea întâmplârii mi-aduci supărare, Trebui să postesc și încă mi să pare De multa măhniciuni pentru c-am dat din ...
Anton Pann - Feciorul moștenitor
... să arate apuc Că de către răposat Diată nu s-a lăsat. Ci-a zis: Tot al meu rămas La unul din voi îl las." Judecata a răspuns: -Aici e sicret ascuns, Ci mergeți de odihniți Și dimineață veniți Toți cu cîte un ciomag (Să ... a fost drag). Deci a doua zi viind Și în-mîini bîte țiind, Județul cum i-a văzut Să ardică din șezut Și își dă al său cuvînt, Zicînd: -Aideți la mormînt. Dacă au ajuns aci. Să-l dezgroape porunci, Și dînd cu bîtele-n el ... atunci: -Ajunge nu-i mai dați munci. Îată, mortul a vorbit Ș-a spus cin' l-a fost iubit, Acest dar al său fecior Va fi si moștenitor. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum ...
Alecu Russo - Studie moldovană
... vârsta celor bătrâni de la 1835. Bez socoteala aritmeticească a anilor, aș pune un rămășag pe o chestie psihologică. Tânărul cel mai tânăr din oamenii de la 1835este mai bătrân decât cel mai bătrân din bătrâni, fie acel bătrândin vremea celor întâi moscali. În 16 ani, de la 1835 până la 1851,mai mult a trăit Moldova decât ... ca megieșii cei buni și amscociorât în viața lui ce-a fost mai bun. Suntem de ieri, putem încă să ne rememorăm câteva din obiceiurele copilăriei noastre... adevărat că am fost copii amfibii (îndoi peri), ne-am născut în Moldova și am supt străinătatea, capulni-i cap de neamț ... am prefăcut Moldova în 16 ani... așa... încâtmii de ani n-a preface-o. Rămășița trecutului, ce întunecă când și când o parte din viața noastră zilnică, se rărește, Moldova veche mi se înfățișează ca opădure deasă și mare, unde toporul a tăiat iute, fără a ... silogism,pedantă în condei, pedantă în idei, care ne îneacă și omoară înțările române închipuirea sub o ridicolă ingeniozitate a cuvintelor,nu vine din altă pricină decât ...
George Topîrceanu - În jurul unui divorț
... mahalagioaică... Afectată... rea, — De se miră lumea: ce-a găsit la ea? Alții spun că totuși nu-i de vină el, Că din contra, Mișu e un soț model, Însă ea, Popeasca, este o ingrată. C-ar fi stat și-acuma tot nemăritată, Dacă din păcate nu s-ar fi găsit Un neghiob ca Mișu, un îmbrobodit... C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui Unde se ... nobil și distins băiet !..." Iar madam Stamate n-a ținut secret, Și-i destul să afle câteva persoane... Tot atunci, se vede, una din cocoane I-a făcut pesemne lui o anonimă Unde iscălise doar atât: ,,Cu stimă..." Și-i scria acolo — spun din auzite — Că ,,madam Popescu prea se compromite..." Dar el n-a citit-o, nefiind francată. Și-a trecut și asta ... văzu că treaba tot mai rău se-ncurcă, A fugit... Iar soții se certară furcă. Ea-l lua cu bine, nu-l scotea din "dragă", Socotind că astfel va putea s-o dreagă, Dar la urma urmei, ca să-l deie gata, A-nceput să facă, ea ...
Cincinat Pavelescu - Păsările nopții
... milă De eterna voastră noapte... Tremurați în fund de cuiburi Speriate d-orice șoapte, Pe când eu, dacă furtuna Peste fruntea mea s-abate, Fac din ochii mei oglinda Trăsnetelor scăpărate. De la îngeri smuls-a Domnul Pene mândre pentru voi, Ca să vă târâți aripa Murdărită prin noroi ... le-n seninul De pe culmile înalte! Pe albaștrii munți din zare Zborul vostru să tresalte. Mai lăsați pădurea sumbră, Cuibul, streșina ruină, Și zburați din întuneric Către viață și lumină. Ceru-nalt e lumea-n care Suferinți și păsuri nu-s; De muriți suind acolo, Cel puțin cădeți de sus ... niște mierle, Un grangur, o privighetoare Deschiseră-aripile-n dorul Acestui zbor către azur, Când bufnița și liliacul Grăiră mândrului vultur: Vrei să ne scoți din umbra-n care De veacuri toți ai noștri dorm? Că ești ideea ce ne pasă? Noi suntem numărul enorm! Și soarele-i dușmanul nostru. Când ...
Cincinat Pavelescu - Voind chiar moartea s-o răpuie
... Cincinat Pavelescu - Voind chiar moartea s-o răpuie Voind chiar moartea s-o răpuie de Cincinat Pavelescu Voind chiar moartea s-o răpuie, Din viața lui p-acest