Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CEL MAI BINE

 Rezultatele 1171 - 1180 din aproximativ 1186 pentru CEL MAI BINE.

Alecu Donici - Broasca și zeul

... Dar seceta de vară Scursurile-au zbicit, Iar broasca mea zvântată de-a glodului dar mare, Striga la zei așa de tare, Precum mai sus v-ați lămurit. Ea prin acea strigare rugi grele înălța: Să se ridice apa pân' la scursura sa. Când iată! Zeul se arată. Și ... te cobori la glod De unde te-ai urcat Pe deal, ce nu-ți e dat". Sunt unii dintre oameni, carei cu sete vor Ca bine

 

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop

... e obligată primăria Să-ți dea și ție-un loc în capitală. Nemuritor și rece ca metalul, Deși nu ești decât un "plagiat", Vei fi mai mândru, mai apreciat Și mai iubit decât originalul. Zâmbind vei sta pe negru piedestal Împodobit cu litere de aur, Și trei țărănci enorme de metal Îți vor întinde trei cununi ... — Eu voi muri și toți mă vor uita. Căci omul are partea cea nedreaptă: El cântă, râde, suferă, iubește, Adoarme-apoi și nu se mai deșteaptă, — Pe când poetul supraviețuiește... Răspunsul micilor funcționari Da, aveți dreptate: noi o ducem prost, țăcănim întruna la mașina Yost. Înnegrim hârtie, forfecăm cupoane ... Numai oropsitul mic funcționar! Cât îi par de calde hainele subțiri, În văpaia unei tainice priviri! Un cuvânt, o șoaptă ce de-abia se-ngână, Mai târziu o caldă strângere de mână, — Până când alături ei se duc, perechi, Și se pierd în noaptea ulițelor vechi... Da, ni-i tristă ... minuna întotdeauna Cum globul ăsta de noroi Se vede luminos ca Luna...) Și-aveam de gînd — ca un simbol De milenară simpatie — Cu cel

 

George Topîrceanu - Dimitrie Bolintineanu: Mihai Viteazul și turcii

... al ei chip se-ngân, Părul pe-a ei frunte joacă grațios, Ochii cu tristețe cat-acum în jos: — Unde este timpul cel de altădată Când Mihai Viteazul știa să se bată? Cela ce-n primejdii stă și se gândește Inamicii țării jugu-i pregătește. Pentru tron, mărire ... noi a pune? Au vrei să iau pielea de pe Națiune?... Padișahul vostru, fără de-nconjor, Vrea să nimicească p-acest brav popor. Dar mai bine piară dacă i-a fost dat, Decât cu rușine, mic și atârnat! Și zicând acestea, ia o bardă-n mână, Iute strânge-n ...

 

Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834

... cu milă o lacrimă ce picase Pe răsucita musteață frumosului flăcăuan. Iar pe curelele negre și arma strălucitoare Se par ale lunii raze fulgere îngrozitoare. Mai încolo scânteiază ca niște piscuri de gheață Grămezile de sinețe oștenilor adormiți. Mai încolo șir de corturi ca troienele s-înalță, Care adăpostesc bravii de cu ziuă osteniți, A cărora fioroase și dogorite obraze Îngălbenindu-le ... soldat, Dar te rog nu mă uita, Nici, puică, te mărita, Ci să aștepți să viu eu, Ci să fiu mirele tău; Și să strângi bine inelul Ce ți l-am dat la pornit, Căci eu port la piept cercelul Ce-atunci mi l-ai dăruit, Atuncea când umblam odată Cu ... voinice, Căci în cruntele răzbeluri mă-nconjura mii ca tine, Și buzduganul acesta îi culca pe lângă mine. Eu sunt Arbore, copile, hatman lui Ștefan cel Mare, Am servit sub a lui steaguri patruzeci de ani de rând, Și-n patruzeci de răzbeluri crunte, dar biruitoare, Văzui eroul Moldovei ...

 

Ion Luca Caragiale - Nedescifrabil

... de la guvernatorul general al Siberiei un raport foarte frumos scris, iscălitura generalului însă nedescifrabilă. Numaidecât trimete stafetă să vie generalul la Petersburg în cea mai mare grabă. Peste trei luni sosește generalul. Cere audiență la împăratul, și i se răspunde să plece pe loc înapoi la post. Alte trei luni ... te întreb cum te cheamă, căci iscălitura dumitale mi-a fost peste putință ca s-o descifrez. — Boris Spanacof, sire. — Foarte bine

 

Cincinat Pavelescu - Zopira

... Sunt zărite și pe dată toată puntea e-n mișcare; Prin alarma zgomotoasă chiar Osman este vestit, Cresc caicele și umbra li se face tot mai mare, Se apropie!... Cazacii sunt cazacii, negreșit. Aga strigă: Șoimi de mare, îndreptați într-înșii tunul! Spre Stambul că-i poartă gândul mi-a ... să plece semiluna și puterea să mi-o-nfrunte. El și-a zis că de-a lui pradă prea puțin îl mai desparte, Că spre țintă vor ajunge duși pe aripe de vis, Că puterea musulmană va înfrânge-o, el și-a zis! Dar Osman ... nou cazacii, dar au inimi încordate, Vor să-nvingă sau să moară, căci pe viață nu pun preț; Se reped cu cinci, cu zece, tot mai mulți, mai plini de ură, Unii urcă, sunt ca tigri ce s-azvârl pe prada lor, Luptă, strigă, urlă, săbii zângănesc îngrozitor, Puști trăsnesc, scrâșnesc răniții, crunte ... curge sânge, curge râu, Pentru cei rămași în viață deznădejdea e adâncă, Ei cad unul câte unul! Vai! pierduți sunt toți, pierduți! De urgie să mai scape nu mai ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu (februarie 1884)

... vreo două ore, mă folosesc de vizita ce o fac nepotului D-voastră, d-lui Popasu, penntru a vă adresa aceste șiruri. Sunt mai bine de trei săptămâni de când au încetat toate simptomele boalei de care am suferit, încat, dacă ar fi stat în putința mea, aș fi părăsit ... al D-voastre cu toată supunerea și stima, Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel

 

Constantin Stamati - Stejarul singuratic

... Stejarul singuratic de Constantin Stamati Pe un șes neted, ce dezvelește Pajiște vie cu mii de flori, Pe care crește și înverzește Un stejar mândru mai pân’ la nori, Dar el e singur, tovarăș n-are Nenorocosul ca vai de el!!! Chiar ca recrutul, ce cu-ntristare, Păzind la strajă, stă ... câmpul arde, Supt ștejar umbră, pajiște, flori, Dar supt el n-are cine să cate Repaos, ticnă, zefiri, răcori. De năpădește vifor vreodată Pe călătorul cel rătăcit, El tot aiurea adăpost cată, Nu supt stejarul cest părăsit. Doar din tâmplare vro turturică De șoim gonită au năzuit Și-n a ... slavă, titlu înalt, Dar aur, slavă nu-s de plăcere, Neavând cu cine să le împart. Tâlnesc prieteni ce mi se jură Că îmi vor bine și mă iubesc, Dar ei îmi poartă pizmă și ură, Văzând că Domnul vrea de sporesc. Tâlnesc frumoase ce mi se uită Cu ochii galeși ...

 

Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri)

... vină. Lângă mine vin, drăguță, Să te pot strânge de mână Ca ieri seara, la fântână; Mario, Măriuță! Duh-de-Spaimă! Piei-Nălucă![2] Sună bine-n cobză, sună, Să nu-ți fac spetele strună Și chica măciucă. Tu, fes-Roș cu giubea lungă! Din arcuș trage mai tare, Căci în gard am un par mare Și mulți bani în pungă! Tot așa pân-în deseară! Mult frumoasă-mi e puicuța, Ca o ... sapă lată. Astăzi horele sunt pline! Crape-mi sura opincuță, Și să mor în joc cu tine, Mario, Măriuță! Note [1] Hora este chiar jocul cel vechi al romanilor și care era cunoscut sub numele de chorus. În timpul horei este obicei ca unul din dănțuitori să cânte din gură și ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

... invidii provoca, Dar tu aveai cu tine lăstarele puterii, Căci mândra tinerime mereu te invoca. Cu tine n-aveai tronul, indiferent la toate; Un Ludovic cel mare în Franța nu domnea; Dar tu aveai aceea ce nimeni n-are poate Amici care să plângă când sufletu-ți plângea! Femeia răspunsese la ... orice iluzii, ș-amorul să-ți rămâie Spre cer ca să se-nalțe ca fumul de tămâie, Și-n nopți melodioase de august ori de mai, Nou înger, pe-aripi late, să zbori până la rai! Puteai lângă Rachela, cu inimă deșartă, Dar nobilă prin suflet și nobilă prin artă, Să ... și condeiul din mână ți-a picat? Să cânte?... Pentru cine?... Să moară?... Pentru cine?... Și cine știe, oare, în moarte de e bine?... Să plângă?... Însă plânsul provoacă râsul azi... Pe cât ai să verși lacrimi, pe-atâta ai să cazi! Să râdă?... Dar tot omul o rană ...

 

Grigore Alexandrescu - Reveria

... nu, e instinctul de-o viață dorită, Ce n-o află omul aicea trăind. Căci sufletul nostru, ca raza de soare, Ce-și are-nceputul mai sus de pământ, Deși luminează a sa închisoare, Își află în ceruri izvorul cel sfânt. De-acolo adânca acea aspirare Spre bunuri ascunse ce noi devinăm, De-acolo deșertul, dorinți, întristare Ce chiar în plăcere ades le aflăm. Un ... intră în tăcere, Când ștergeți plăceri, chinuri, ce omul a cercat, Când inima sătulă de ură, de iubire, N-o mișcă nici un bine, n-o trage nici un dor, De ce singure numai a voastre suvenire Trăiesc ele în sânu-mi ca un nestins amor? Sunteți ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>