Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 1151 - 1160 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola
... Un nou plagiat Zola Un nou plagiat Zola de Ion Luca Caragiale Am terminat articolul nostru din numărul penultim despre plagiatul Zola-Bibescu cu bănuiala că celebrul autor francez, în ultima sa lucrare Rome , o fi făcut ceea ce a făcut și în La DĂ©bâcle: un vast împrumut ... a lui Zola e un stabiliment model. Nimic mai instructiv decât vizitarea acestei fabrici de la Medan . Ia să vedem puțin cum se face acolo pentru a se modela materiile prime, a se spăla cârpele strânse, a se utiliza petecele și a se ... rău, un volum de 600 pagini. Câțiva reporteri curați la suflet au crezut că fac un bine d-lui Zola îndemnând pe public să crează că întreprinzătorul industrial al Romei era cât p-aci să se prăpădească din pricina unei munci de ciclop. A! ce mai foc de cuptor ... glise, din cari Zola a făcut un miș-maș de mahalagisme, obținute (după propria lui mărturisire) “prin bacșișuri potriviteâ€�? căci se știe că Zola, neputând obține de la Leon [al] XIII-lea o audiență, pe care-o solicitase, s-a “documentatâ€� cum a putut ...
Alexandru Macedonski - Către viitorime
... câmp de bătălie? Ei! Da. Prin vânt, pe zloată, flămânzi și dezbrăcați, Martirii ce avurăm rămân necontestați... Zburară, se luptară, muriră; foarte bine E drept că au fost ieftini cu sângele din vine, E drept că fiecare a fost un semizeu, Dar pentru ce, și cine, nu știu nici ei, nici eu. Urmași, oricât de mare veți crede-a noastră fală, Feriți-vă de-a ...
Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...
... acolo zdruncinat, oftează din adânc, se scutură frumos, merge drept la tatăl Neacșei — moș Oancea Tureatcă, un bătrân român neaoș, cuminte și vesel, vestit pentru păcăliturile și glumele lui, șapte poștii de jur împrejur — și... cere mâna bujorului de fată. E estetic, fiind natural și logic... Ceea ce se ... a viermelui invidiei. Slavă ție, doamne ! în inima mea destule rele au putut încăpea; dar n-a fost locșor într-însa și pentru groaznicul parazit verde!... Și totuși, simt nespusă mâhnire la vederea unui pachet de atâtea file format ministerial, curat și mărunt scrise... A! de ... mea, alergând făr-a se poticni, străbate întinsele albe câmpii?... Cum nu știu și eu birui pe nerăsuflate candoarea câtorva testele de hârtie?... Pentru ce, crude ursitoare, nu e-n stare și mâna mea seacă să toarne atâtea generoase torente și cascade de proză? Pe când fac tristele mele ... îl strig — nimic. Se-nserează bine... Un gând neplăcut îmi flutură prin cap la amintirea proastei glume ce i-am făcut-o; să știi că am rămas fără cronică de Crăciun — m-a-ncălțat!... Cârpaciul tot cârpacil D-abia a zburat gândul meu, și iată ...
Nicolae Filimon - Omul de piatră
... Chiralina. Baba se uită la dînșii cu milă și apoi le zise: — V-aș priimi în casă cu mare bucurie, da mi-e frică că va veni fiul meu și vă face pre amîndoi sloi de gheață; duceți-vă mai bine la sora mea cea mai mică, că ea poate să vă găzduiască și să vă spuie și drumul la doamna Chiralina. Feciorul de împărat plecă înainte și ajunse la muma Vîntului turbat ... de împărat ieși din cerb și o sărută pe frunte, apoi intră iarăși în cerb. A doua zi, doamna Chiralina spuse femeilor sale că a visat de două ori că a sărutat-o un june frumos. Atunci una din femei, fiind mai pricepută, zise doamnei Chiralina că, pe dată ce va începe cerbul să cînte, să se prefacă că doarme și cum va simți că o sărută cineva, să puie mîna pe dînsul. Cum veni noaptea, cerbul începu să cînte un cîntec de jale. Doamna Chiralina se prefăcu că doarme și, cînd veni Făt-Frumos să o sărute, îl strînse în brațe și-i zise: — D-acum înainte nu vei mai scăpa, că ...
Dimitrie Anghel - Arca lui Noe
... date în lături de pe masa lui de sculptor ca să facă lor altora, au căzut și s-au rostogolit pretutindeni, căci aripi se vede că nu i-a venit în gînd să facă decît tîrziu, pentru anumiți privilegiați, ca să poată zbura și să nu cadă în noroaie. Și așa fiind, într-o zi, cînd inspirația se vede că-l părăsise, s-a aplecat pe marginea ferestrei atelierului său, de unde începe abisul albastru, ca să vadă ce mai fac acei pe ... îndurat să distrugă, cum nu se îndură bietul bard să rupă o filă în care și-a concretizat un vis, o albă filă pentru care a cheltuit o neagră noapte inutilă. Toată opera lui oricum vorbea, chezășuia de marele lui talent, de inspirațiile lui, păstra încă reflexul ... din penele ce purtau toate culorile curcubeielor și nuanțele tuturor blănurilor ?... Ce era această chintesență de bestii urcate în șubreda cutie de lemn ? Voi răspunde că era însăși multipla ființă a creatorului manifestată sub diverse forme. Ce era acest tamazlîc eteroclit, alcătuit din dinte și corn, copită și unghie ... ...
... gură cuvânta: ,,Sărăcuț, amar de mine! Căci un ajutor nu-mi vine Să mă scoată de la greu, Să-mi lungească veacul meu!" Iată, mări, că deodată, Îi răspunde-un glas de fată: ,,Voinicele, ține bine, Că eu vin, alerg la tine." Copilița sprintenică Sărea într-o luntricică Și cu mâinile vâslea, Pe Vulcan de mi-l scăpa, Iar Vulcan o săruta ... veselie Celor ce-s în avuție, Să-mi faceți parte și mie! Căpitane Pandelaș, Tu, ce ești un bogătaș! Dă-mi o frântă de lețcaie Că foamea cumplit mă taie Și pân' la pământ mă-ndoaie." ,,Măi străine, măi sărace! De ți-e foame, n-am ce-ți face Că mă țin greu înșelat De toți banii ce i-am dat Pe ist paloș oțelit, Cu mănunchiul poleit." ,,Dă-l încoace, fătul meu, Ca să ... turcească de aur. ↑ Evet , cuvânt turcesc ce însemnează: așa. ↑ Ursitul sau ursita însemnează mirele sau mireasa hotărâți de soartă. Flăcăii și fetele cred că norocul se ocupă de viitorul lor. Fetele mai cu seamă sunt în plecare de a-și căta ursiții în fața apei de prin ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)
... de crud să te-afli între ai tăi străin! IV Dar un năluc urmează, și visu-și schimbă fața. Mă pomenii în drumu-mi tovarăș că aveam: Pare că mă-nsurasem, ș-amara mea viață Cu o ființă dragă părtaș o îndulceam. Cât o iubeam! și câtă simțeam eu fericire! Eu o vedeam un ... n mine volbura! Eu o iubeam, — o groază mă trăgea înapoi; Ea era a mea viață! și ce viață-ngrozitoare! Voiam... Dar pentru mine nu era voi, Vream s-o urăsc... mi-era o muncă-omorâtoare. Îmi imputa vini ce nu le aveam; Așteptam osândă la orice faptă ... grămadă izvodea, Ș-a tristului meu suflet icoane credincioase Isprăvi avea destule, dar șir nu mai ținea. Lumea se învățase să m-aibă pentru sine, Și orice obosire sau muncă pentru mine Mi-era o mare vină --și aspru m-osândea! Mi-era păcat de moarte oricare slăbiciune Și fapte-obicinuite oricare fapte bune; Un rob ... dup-ale sale și umbra-i bănuia. Ardea să-l crează lumea de cinste, curăție, Și lumea-l vedea-ntocmai ocară, viclenie; Și când afla că
... Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția ... cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia. — Cineva nu trebuie să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească ... Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. — Nu te încumeta la discuție cu un avocat limbut, că te biruie cu gură de Târgoviște. — În fine, nu prea pune temei pe Brașoavele reporterilor. II - PROVENIENȚE POPULAR REPUTATE Salamul și sfoara de Sibiu ...
... pompe și de sărbători solemne, Cari țin, cu tot prilejul, să s-arate, să se-nsemne, Iată-i toți, porniți să ieie nemurirea cu asalt: Pentru ei nu-i poartă-nchisă, și nici scaun prea înalt. Sunt bătrâni cu barbe albe, tineri fără de musteți, Ucenici și capi de școală, poeți ... cu-al vostru cântec graiul bunilor strămoși, O, vânturători de fraze, scripcari sarbezi și smintiți, Nu vedeți în ce mocirlă de prostii vă bălăciți? Ce? Pentru c-ați pus la mustru niște biete vorbe goale Ș-ați umplut, cu chiuita, de cerneal-atâtea coale, Pentru c-ați scâncit la lună, ca toți barzii răsuflați, Un amor străin, și patimi vechi, ce nu le-nțelegeați; Credeți că-i de-ajuns ca lumea să vă dea-n genunchi uimită Și în veci a ei uitare și dispreț să nu vă-nghită ...
... mpărțind viscole-n lume, eu zăresc pe sfânta Joi. Aci văd pe sfânta Vineri, lângă muntele de glajă Culegând flori de boscoane, ierbi de farmec pentru vraja Și-n povești cu Zodiacul ținând sfântul Soare-n loc; Văd pe sfânta Marți cum râde și descântă de noroc Și-alungând pe baba ... lună-nouă Și se culcă-n pat de aur și se scaldă-n râu de rouă Și-i copilă descântată cu trei roze-n bobocei, Pentru ca să-nnebunească lumile de dragul ei! Văd apoi pe Făt-Frumosul trist cum măsură poiana. Căci de mult iubește dânsul pe Ileana Consintiana Și ... subiect comun devine! Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi Și p-o cale-ndreptățită s-a prelins până la noi, Pentru ca să mărturească sângele cu grea dovadă. Din splendoarea ei cea veche, ne-a păstrat vechea Heladă Stol de basme și credință, snop ... Tainic înrădăcinate prin poporul românesc Și cari numai cu viața deodată-au să se scurgă. Poliphemos recunoaște frate bun pe Surgă-Murgă Și se bucură că-și află ochiul ars de Odiseu; Pipăruș-Viteaz își află prototipul în Teseu; ăst din urmă războiește cu giganți și minotauri! Cel dintâi, pe-aceea ...
Veronica Micle - Glasul durerei
... durere, cine știe dorul lor. Și ascunsă prin frunzișuri, tăinuind a ei ființă, cântă dulcea Filomela, și`n cântare-i o dorință Pare că îndreaptă vecinic către cerul cel senin, Și divina-i melodie se sfârșește c-un suspin. Iar poetul ce-o aude își ia lira și se ... se înalță Care te pătrund în suflet cu-a lor farmec și dulceață, Nu intrebi, plecând cu jale ochii `n jos înspre pământ Pentru ce tot cu suspinuri se sfărșește orice cânt? O! de-ai ști tu că pe lume, de când lumea e facută, Blanda voce-a fericirii este, a fost și va fi mută, În viață-orice ...