Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN EA
Rezultatele 1151 - 1160 din aproximativ 2045 pentru DIN EA.
Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi
... Răul moral se-ndreptează. Este știut că în toți anii la sărbătoarea Sântului Ilie, la 20 iuliu, în orașul Fălticeni, ce este în ținutul Sucevii, din principatul Moldovei, se face un iarmaroc renumit, la care se adună nu numai neguțitorii din Moldova și Valahia, dar și o mulțime de neguțitori străini din depărtate locuri cu mărfuri scumpe, și acolea sau le vând cu ridicata unii altora, sau le schimbă pe alte mărfuri, încât în acest mare iarmaroc ... învârtește un alijveriș de câteva milioane de lei. Tot atuncea se adună acolo din cele mai de departe unghiuri ale Moldovei, și mai cu samă din Iași, Roman și Botoșani, mulțime de tineri boieri și tinere cucoane, nu pentru interesul negoțului, cu care prea puțini se îndeletnicesc, ce numai ca să ... stomahurile lor slăbănogite de îmbuibare, fețele lor veștede de desfrânare, ochii lor lâncezi și obosiți de benchetele nopții și de jocul cărților, toate aceste fac din bărbați niște creaturi, pe care românii vechi îi numeau oameni stricați. În fine, făr’ de virtute fiind, ei se tem de cugetele lor, se tem ... ...
Ion Luca Caragiale - În tren accelerat
... Doamna X..., o văduvă respectabilă, cunoscută în societatea noastră pentru spiritul său totdeauna prezent, ne-a povestit următoarea aventură, „a cărei eroină, din nenorocire, n-am fost eu — dar la care am asistat. Crez că o să se potrivească în foaia dv." Iată povestirea doamnei X... : â ... începusem să moțăi. La o stație apropiată, se urcă în cupeul meu închis — era un vagon de modă veche, care se-ncuia lateral pe din afară — o pereche tânără, un domnișor și o domnișoară foarte aprinși la față și emoționați. Conductorul trântește ușa, o încuie, și «gata! ... iertare (pentru ce, nu știu), s-au coborât — desigur ca să dejoace urmăririle... Dar — adăogă d-na X... cu un surâs particular — din
Alexandru Macedonski - Către viitorime
... toții mișei sau ticăloși." Mai mult decât minciuna nimica nu răpune... E aspru adevărul, dar trebuie a-l spune Da, țara noastră toată, din cap pân' la sfârșit În zilele de astăzi e stârvul otrăvit, Din care sântu soare cu flacăra-i suavă Nu poate să mai scoată nimic decât otravă. Și mișuie asupra-i un șir de viermi grețoși Ce ... începutul, Își are și prezentul, își are și trecutul, Pe când sfârșitul, — zilnic chemat și nesosit, Se pierde printre veacuri, rămâne neghicit. Dar cum? Din timpul nostru nimic nu va rămâne Ca moaște respectate a zilelor bătrâne? Ce? Zidurile Plevnei de sine au căzut Și moartă ne-a ... vânt, pe zloată, flămânzi și dezbrăcați, Martirii ce avurăm rămân necontestați... Zburară, se luptară, muriră; foarte bine E drept că au fost ieftini cu sângele din vine, E drept că fiecare a fost un semizeu, Dar pentru ce, și cine, nu știu nici ei, nici eu. Urmași, oricât de ...
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... seamă de scriitori, ieste inimii durĂ©re. Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scoț lumii la vĂ©dĂ©re felul neamului, din ce izvor și seminție suntÅ lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din Țările Ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că toți un neam și o dată discălecați suntÅ, de unde suntÅ veniți strămoșii lorÅ pre acĂ ... lucrurile lumii, staturile și-ncepăturile țărâlor lumii, ce și singură lumea, ceriul și pământul, că suntÅ zidite după cuvântul lui Dumnezeu celui putĂ©rnic. CrezÅ, din Scripturi știm și din Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... latinii Marea Mediteraneum, adecă marea den mijlocul pământului; turcii, grecii și noi zicem Marea Albă. Iară dispre cĂ©ialaltă parte, spre apus, îzbucnĂ©ște iară din cĂ©iași Mare Albă un unghiÅ de mare, însă nu cu atâta lungime, cum ieste limba aceas-talaltă dispre noi. Și pre celalalt unghiÅ dincolea ... căriia zicem noi luceafărul cel de noapte, că acel luceafăr dreptÅ peste Italiia apune. Simănătoare foarte cu Țările Grecești, că cum Grețiia să încĂ©pe ...
Ion Luca Caragiale - O nouă societate română
... Ion Luca Caragiale - O nouă societate română O nouă societate română de Ion Luca Caragiale Mai mulți domni și doamne din societatea aleasă ș-au propus să înființeze o societate pentru cultivarea limbii și literaturii naționale. Scopul lor este frumos și cu atât mai lăudabil cu ... Dorința poetului: “O, vorbiți, scriți românește, pentru Dumnezeulâ€� va căpăta pentru membrii tinerii societăți putere de lege. Era în adevăr și timpul casocietatea noastră din straturile superioare să ajungă la convingerea că disprețul limbii naționale și uzul limbii franceze trebuiau să înceteze. A vorbi românește, a scri ... a scrie: Cățelușul meu, albastru! Pe urmă vine chestia cititului. Să nu mai citească nici un membru nimic afară de românește, zic statutele. Dar atunci din două una: ori că societatea e compusă din membri cari scriu numai și nu vor să citească, ori membrii ei s-au hotărât a nu citi decât foarte rar sau chiar ...
... Vasile Alecsandri - Codrul Arde-mi-te-ai, codre des! Văd bine că s-a ales Din tine să nu mai ies! Am intrat făr' de musteață Ș-acum arunc cărunteață. Am intrat pui de român Ș-am ajuns moșneag bătrân! Alei ... surioară, Dor de lume mă omoară, Roade poala codrului, Să-mi văd fața dorului Și să merg la mândra mea Care m-am iubit cu ea, Din
Urmuz - Plecarea în străinătate
... Urmuz - Plecarea în străinătate Plecarea în străinătate de Urmuz Din toate preparativele voiajului, cea mai mare parte erau îndeplinite; în cele din urmă, reuși să plătească și chiria, ajutat fiind de cele două bătrîne rațe ale sale, și care nici de astă dată nu-l lăsară să ... mai avea era să-și serbeze nunta de argint. În acest scop chemă pe toți argații și, după ce îi invită mai întîi să ciugulească din niște sămînță de cînepă, îi aruncă în o cristelniță de var. Urmară apoi trei impiegați definitivi de clasa treia și un arhiereu! El însuși, ca ... său mătăsos putea să atîrne, plutind liber și nesupărat de nimeni pe apa rece și proaspătă a părăiașului cristalin. După aceea se sui din nou în corabie. Bătrîna sa soție refuză însă să-l urmeze, roasă fiind de viermele geloziei din cauza legăturilor de inimă ce bănui că el ar fi avut cu o focă. Totuși, conștientă de îndatoririle ei de soție și pentru a ... o dată marea nemărginită, se sui în prima căruță cu arcuri ce întîlni în cale și, ajungînd în goana cailor la orașul cel mai mare din apropriere, merse ...
George Coșbuc - Baladă albaneză
... George Coşbuc - Baladă albaneză Baladă albaneză de George Coșbuc Fiul pașei din Ianina Un cal negru-n râu adapă, Pe când vine după apă Cu vas alb pe cap Despina. Dar din munte, de pe creastă, George cată-n văi și vede Și pe Turc și pe nevastă. Fiul pașei din Ianina De la pept o floare scoate Și-o aruncă-n val, să-noate Până-n vale la Despina. George-n munte pumnii își strânge ... din Ianina Vesel brațele-și întinde, Când se pleacă-ncet și-i prinde Crinul de pe râu Despina. Ce, la piept a pus ea ... aduce carabina. Nu în cal, nu-n fiul pașei, Plumbul a mers drept în crinul Pus pe albul pept al lașei. Fiul pașei din Ianina Sare-n șea, îndoaie brâul, Bate-n cal nebun cu frâul - Și-l ajunge carabina: Nu în piept strâns cu haină verde, Ci-ntr ...
Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș
... vremile din urmă, își mai astâmpărase închipuirea, trăia tihnit, ascultând mai mult de coana Ruxanda; dar tot îl munceau, câteodată, planuri mari și tare încâlcite din pricina celor două mii de galbeni. Uneori, ca astă-seară spre pildă, își scotea bisacteaua cu sineturi din scrin, le citea cu glas tare coanei Ruxandei, care le învățase pe dinafară, ocăra cât ținea sinetul în mână, pe cel care nu-i plătise ... galbeni ce n-ar face!... Sau mai bine, nu, n-ar vinde via, dar și-ar clădi niște case încăpătoare, boierești, să se vadă tocmai din târg, colo pe deal, sticlind în soare. Ar aduce o viță străină și vreo două vaci de Șvițera. Ar vinde casa din târg și ar trăi acolo, ca un pustnic... Hm! dar iarna; iarna-i grea la țară; orișicum, nu e glumă să faci, pe viscol, un ... nu-i dă banii... Ce-i de făcut?... Zău așa, parcă tot ar mai ajuta pe coana Zamfirița; cum a ajuns și dânsa, din ce era! Biata femeie, ar da numai cu cincizeci de galbeni locul ce i-a mai rămas din ...
Ștefan Octavian Iosif - Eroică hotărâre
... ca niciodată. Eu știu să beau și să petrec Și cred că-i cea mai bună artă ; Aștept, și ceasurile trec... Ei nu mai contenesc din ceartă. Deci, chipurile, să-i împac M-amestec nechemat în sfadă, Dar pîn' să prind de veste, zac Întins pe trotuar în stradă. Mă scol ...
Costache Conachi - Visul amoriului
... un suflet, de dragoste înfocat, Dar plecîndu-mă spre dînsa, mirosul m-au îmbătat. Am amețît și îndată orizontul s-o-nnegrit Și podoabele grădinii din ochii mei au lipsît. În întuneric de noapte lumina s-au prefăcut Și orișice bucurie de la mine s-au perdut. Sîmțam un foc că ... răcoreală unui pept înnădușit. O bucurie nespusă în mine să răvărsa Și zefirii cu dulceață spre iubit mă-ntărta. Atunci văzui cu ochii coborîndu-să din nori O fată dumnezăoaie, îmbrăcată tot în flori, Chiar asemenea cu chipul care mi s-au arătat Pe deasupra vioricăi la care m-am închinat ... să ispitesc. Te-am cunoscut de statornic și vrednic ca să iubești, Vino dar fără de frică, ca să te și fericești.â€� Ș-întinzînd din aripioare, m-au cuprins cu dulce strîns, Și zburînd cu răpegiune foc în mine au aprins. O pară mă cuprinsăse la sînul cel plin de ... lenevire pe grumazii lor răscol. „Vezi acest norod de zîne, mi-au zis preaiubita mea, Trecînd cu o repegiune ce lacrimi îmi povedea, Sînt din grădina dintăi florile ce ai văzut, Dar să te ferești de ele, căci îndată ești perdut.â€� „Ah, mai stă puțin, stăpînă, să le