Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MULT
Rezultatele 1151 - 1160 din aproximativ 1508 pentru CEL MULT.
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Din iarnă
... șiraguri de calugărei în sbor, Văd ceva negrind în zare: doar ele pe șes cobor Și de spânul chip ai ernei vesel croncănind s'agață... Mult
... Dacă aș putea, i-aș rupe gâtul. În zbieretele desperate ale lui Bubico, mamițica îmi dă s-aprind. Îi mulțumesc și m-așez în locul cel mai depărtat din compartiment, de teamă că n-am să mai pot rezista pornirii și am să-i trag la cap când și l-o ... de seamă să nu scape, să se ducă iar la Papadopolina, că-l rupe Bismarck..." dulăul ofițerului, care șade cu chirie la ea. (Tușește cu mult înțeles.) Eu nu știu ce făceam pân casă, când auz afară chelălăituri și țipete... Strig: "Bubico! Bubico! unde e băiatul?!" Alerg... Mi-l aducea dobitoaca ...
George Coșbuc - Pe pământul turcului
... prostuț bărbatul și acasă nu mai vine! El crede că io-s bolnavă, ba încă bolnavă rău Bată-l crucea ca pe dracul, căci, vai, mult e nătărău! Ce socoți? Voi merge-acasă, am să fac plăcinte bune, Mai frig și-o găină grasă, am s-aduc vinars de prune Și ... aici! Piei! Satană! fugi în codri! fugi în pietri! piară-ți glasul!... Atâte și mai pe-atâte vorbe goale-au răsărit Pe buzele Veronichăi. Diavolul, cel pitulit, Murmură și plin de teamă zice: Iartă, jupâneasă, Io-s drumar, mă culc aice, căci mi-e greu să viu în casă! Cu mânie ... bărbatul? Nu, bădiță! Nu-i acasă. N-ar mai fi să calce satul! Vină-n casă fără teamă, că-i un mut și-un nătărău: Cel mai nătărău din țară și lumea lui Dumnezeu! Dar străinul nu voiește din podeț să se coboare Nice pentru lumea toată. Vai, nătâng ești, bădișoare ... am ceva merinde, Căci plec mâine dimineață. Mâine seară unde-i fi? Îl întreabă Veronica. Dar eu nu știu, poate aci! Dis-de-dimineață pleacă cel voinic la drum. În fine Se făcu ziuă și timpul prânzului ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... Gheorghe Asachi - Voichiţa de Românie Voichița de Românie de Gheorghe Asachi Persoane Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei. Vlad, Domnul Muntenimei. Coste, spatar din Moldova. Voichița, fiia lui Vlad. Sabina, muma ei. Codrat, june sătean. Mina, mireasa lui. Parcalab, muntean ... precum suntem noi, mare ovelire ar fi a i se supune. Oare arma noastră este ruginită? Vlad: (bătând cu mâna pe sabie) Eu cel întâi voi arăta că sabia me are două tăișuri, înaintâ ndu-mă au retrăgându-mă, că pururea dau loviri de moarte. Cu aseminea putere nu ... VIII Vlad și Codrat Vlad: În lovirea ce avem a face asupra moldovenilor, mă nevrează în mod ca turcii să intre în focul cel mare, că deși combatem pe dușman comun, dar fiind ii creștini și tot de sânge român ar fi pacat ca să încruntăm mânele în sângele ... Se aude mare zgomot; femeile spăriete, încărcate cu a lor prețuoase efecte, aleargă în toate părțile. Hor: Amar mie, amar mie, Turcul vine cel barbar, Să ni ducă în sclavie, Să ni vândă la tatar! Unde-i scut, unde scapare Aflu-n astă turburare! Amar mie, amar mie, Ne ...
... un borș... Nenorocitul! Vrea să-mi toarne borșul din ceașcă în farfurie și, stângaci, face o mișcare cu cotul și răstoarnă peste plicul meu serviciul cel schiop. Piaza rea! zic eu în gândul meu... S-a vărsat undelemnul! Dar n-apuc să gândesc bine, și prostul de băiat, întorcându ...
Ion Luca Caragiale - Infamie...
... un borș... Nenorocitul! Vrea să-mi toarne borșul din ceașcă în farfurie și, stângaci, face o mișcare cu cotul și răstoarnă peste plicul meu serviciul cel șchiop. Piază rea! zic eu în gândul meu... S-a vărsat undelemnul! Dar n-apuc să gândesc bine, și prostul de băiat, întorcându ...
Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski
... mi-a dat și o dulce versiune a odei răposatului Tennyson, dulcele (cu atât mai dulce că a fost cel din urmă) poet oficial al curții britanice; am văzut căzând balonul Excelsior și reușin baletul Excelsior. E ciudat: mai adesea reușește o direcțiune să aibă ... două genii. La atingerea luminii lanțurile captivului se sfarmă, demonul negru ramâne trăsnit, iar geniul alb se ridică triumfător: tutti la orchestră, acordul atât de mult așteptat izbucnește, si apoi, fără pauză, imnul secular de biruință al libertății! Excelsior! Ni se desfășură pe urmă în cinci acte — cam lungi, ce ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... olat răsfățat. Căci firea lui era blândă, la gusturi era prostatic, Ca când pentru aceste locuri providența l-au menit: Sprinten la alergătură, ca calul cel mai zburdatic La trup puternic și iute, la luptă nebiruit. Iar frumusețea trecătoare ce timpul în grab’ ne ia, Deși îl împodobisă, el părea că ... ochii lui rostea dulce, suflet duios și simțit, Căci deși-n oraș trăise, însă cu viața câmpească, Și cu-a naturii frumusețe, era mult mai mulțumit. În sfârșit, pe acest tânăr negreșit l-ar fi ales Mentor ca pe Telemah-Centaur, ca pe Ahiles. Deci el de-a ... Și când codrii de răsunet părea că duios plângea, Sau când hăulea păstorul tologit pe ierbușoară, În a sa proastă telincă, doine cu mult meșteșug; Sau secerătorul harnic când din câmpi vine-ndesară, Celebrând prin al său cântec a țăranilor belșug. Atunci munții, codrii, câmpii și poienele ... Nici a izvoarelor ape mai limpezi și mai cu gust, Nici pot ca să-mi inspireze spre a te iubi mai mult? De te-i duce, pierd speranța vieții mele ce se stinge, Căci inima mea îmi spune că nu am să te mai văz. Așadar, să ...
Mircea Demetriade - Amorul meu
... pe-a lui frunte a pus înroșit fierul. Amorul meu, un tânăr zâmbind în râs sardonic, Și totuși părând frate cu zeul cel Ionic, În mână ține facla întoarsă spre pământ, Și Tanatos și Eros în sufletul meu sunt. Amorul meu, un munte, un Moloh, mă dăramă. Zadarnic ...
Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822
... și când tună, Și să nu ai nici o grijă de volbură și furtună, Pentru că ea este A cerului răzbunare, ce pe cel rău pedepsește, Iar celui cu fapte bune “nu te temeâ€� îi șoptește. Nepotul Ah, moșule tăiculiță, iaca arde, se aprind Mănăstiri, case înalte, Clăbuci ...
Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821
... Zisu-mi-au ieri noapte luna, tîlnind-o la promenadă, Suma veacurilor scrise pentru tine-n acest loc S-au deșirat de pe crugul soarelui cel plin de foc. Iar di ești vre o comită rătăcită dintre stele Și umbli fără de noimă, ieșită din rînduiele, Ce zăbavă peste vreme te ...