Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN ACESTA
Rezultatele 1141 - 1150 din aproximativ 1822 pentru DIN ACESTA.
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... să plângă, apoi îi răspunse: - Am avut și eu un fecior, care auzise despre acele blestemate rodii, și care, tot umblând după ele, într-una din zile se întoarse șchiop și în cele din urmă își rupse și capul pentru ele; daca aș fi știut atunci, dragul mamii, cum să le găsească cineva fără primejdie, nu-mi pierdeam copilașul ... plecă să se întoarcă la împărăția tatălui său. Pe drum, ce-i veni lui, văzând că nu mai poate răbda, scoase cuțitașul și tăie una din rodii, ca să guste și să se încredințeze de bunătatea lor. Când, ce să vezi? Deodată iese din rodie o fată, ca o zână de frumoasă, și îndată începu a striga cu glas mângâios: - Apă, apă, că mor. Întoarse fiul împăratului ... de la rodii și de la fetele cele frumoase ce muriseră; și tot gândindu-se se aprinse în el dorința de a gusta din rodia pe care o mai avea, încât nemaiputându-se ține, otărî să o taie și pe aceasta, dară temându-se să nu i se întâmple ... ...
Ion Luca Caragiale - Istoria unei epigrafe
... Cesar Boliac. Își lua tocmai cafeaua după masă. Ceru gazetele. Servitorul i le aduse pe o tavă de argint, rămasă de suvenire d-lui Boliac din expedițiunea lui politică în Ungaria. Luă o gazetă; din nenorocire, era republicană. O deschise și își aruncă privirile alene pe coloanele ei. Când, d'odată, își schimbă fața; barba începu să-i tremure și ... să-și străbată 'n lung și 'n lat camera. Sângele i se urcase la cap, ochii îi scânteiau, mișcările-i erau scurte și nervoase, și, din când în când, se bătea cu pumnul în piept. Rostogolindu-se 'n pieptul lui fără să poată găsi o ieșire, pasiunea se âmfla din ce în ce. O ! să-l fi văzut, domnilor !... Ce sublimă furoare politică ! Zece minute trecură făr'a se auzi din gura lui nervoasă și spumată o silabă măcar. Își frângea mânile, își mușca degetele, își lovea și-apoi mângâia fruntea. Furoarea ajunsese la parosism; uraganul ... și spre ușurarea lui sufletească, esclamă celebra epigrafă: Imperiul vine, vine la galop ! Secretarul o scrise, și, d'atunci, o citește lumea în capul fiăcăreia din
Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată
... exemplu, încep cu o poezie: “O! lună, tu, regină , și palidă, și moartă, Ce tainic treci alene pe-a bolții-albastre poartă, Din naltul fără margini pe care-l bați de veci, Ne-aduci tu vreo nădejde? Nu! razele-ți sunt reci!â€� —A! dar ...
Dimitrie Bolintineanu - La Constantin Negri
... vor putea ierta Că ai luat o parte de lauri la Unire Prin insistența ta! A face-un singur popol, o singură domnie Din două; a restrânge atâția postulani, Crezi tu că o să facă vrodată bucurie Acestor sclavi tirani? Cuvântul datorie spre țară e un nume ...
... nimica mai ușor Decât planuri de reforme Ca să deie la popor. De sunt bune, de sunt rele, Destul fie frumușele. Așa odată o momiță, Din filozofilor viță, Care nimica creează, Ce toate le imitează, Prin formal act s-au fost prins Marea toată să o sece Și că-n sec ... aprins Toți copacii din pădure Și din pietre făcu zgure. Atunci, iacă, cu mirare, Animalii toți strigară: Ce invenție minunată! Iar momița îngâmfată Li făcu acest cuvânt: Multe averi de bun pământ Și ogoare eu voi da Focul apa de-a seca, Iar despoticul guvern Chiar de astăzi voi ... lucruri străine Privilegi e pentru-oricine, Legile și direptate, Ca strigoie răsuflate, Mai veche de piramide, S-aibe ca invalide Și căzute-n hebeție Pensie din Visterie. Dar pe când ea declama, Pe un asin întreba Dacă scad a mărei unde. Încă nu, ista-i răspunde. Nu să turbură ... Elementelor împută Că nu i s-au nemerit Cele ce au profetit. Ș-operația tot așteaptă. Oare ce-au urmat în faptă? Au ars arbori din pădure, Iar din ...
Alecu Russo - Critica criticii
... Alecu Russo - Critica criticii Critica criticii de Alecu Russo Publicul a citit în foiletonul Albinei din 17 ianuarie niște luăriaminte ale domnului D. G. asupra pieselor date la Teatrul Național la prilejul benefisului dlui Necolau. Iscălitul se socotește în numărul acelora ... ani, a trecut, ori de cetreaptă a fost sau este: boieri, țigani, feciori de bacal ... am râs cu toții, pentru că fiecare din noi s-a văzut în cc. Nicu, în vreme cândn-avea mustăți încă și iubea o femeie slăvită, cerească, precum sunttoate femeile pentru ... experiența filologică, pentru a critica în tot felulbiata Băcălie ambițioasă și a îngropa sub un nămol de cuvintesunătoare de științe dramatice. Din nenorocirea publicului și acelora care au citit articolul, domnul D. G., precum a înțeles piesadomnului A., asemene a înțeles ... Sărmală. Domnul D. G., care judecă lucrurile și critică precum se vede, se face cenzor stilului zicând că ești familiar! Învățat, literat și coborâtcu hârzobul din cer, domnul D. G. socoate că băcalii vorbesc caprofesorii de Academie și cinovnicii în stilul pieselor tălmăcite. Sinonimitate de cuvinte cam groase este iertat, deși ...
... Ştefan Octavian Iosif - Gruia Gruia — Baladă din popor— de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Jos, sub nucul uriaș, Gruia adormise — Doarme ca un copilaș Legănat de vise. Paloșu-i ... se trezește. — Măi, dar greu ce-am fost dormit Zice și se miră. Ori păiangeni au venit Și mă înveliră ? Ia să mișc puțin din mîni, Poate m-oi desface — Alelei, pui de păgîni, Nu veniți încoace ?... Sar frînghiile în trei Și plesnesc în șase, Turcii fug ca vai ... Sus pe cal s-aruncă, Clocotă pe urma lui Șapte văi și-o luncă. Tropotă copitele, Pulberea o scurmă — Turcii-și pierd săritele, Alungați din urmă. Surpă Gruia schelele [1] , Coborînd la vale — Turcii-și pierd giubelele Și papucii-n cale. Dunării fac turcii vad, Trăsnet este Gruia. Șapte ...
Mihai Eminescu - Codru și salon
... să mai vadă colibele de paie Prin stânce încuibate, ce mai că se prăval, Când luna dintre nouri, crăiasa cea bălaie, Se ridica prin codri din fruntea unui deal. Să aib-ar vrea colibă de trestii, mititică, În ea un pat de scânduri, mușchi verde de covor, Din pragu-i să se uite la munte cum s-ardică Cu fruntea lui cea stearpă pierzându-se în nor. Ar vrea să rătăcească câmpia înflorită ... un măr, în care închisă e o lume, Palat frumos la munte, în codri înfundat, Ș-un făt-frumos de mire, înalt, cu dulce nume, Din sânge și din lapte  fecior de împărat!" Ea cântă și pocnește în crengi c-o vargă lungă. O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un ... Sunt umbrele-ntristării, ce-adânci l-arată slab; Prin ochii mari și negri o îndoială trece, Ce fulgeră în taină, apoi dispare-n grab.  Din vorba mea nu poate amor să se aleagă? Nu te iubesc atâta cât știu să te iubesc? Ai vrea să storc din mare amărăciunea-ntreagă Și într-o picătură s-o beau, să-nnebunesc? Spre-a împlini vounul ...
Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung
... o nenorocire, În spaimi înfricoșate și întru îngrozire. Vai! sufăr încă, și dintr-o răsuflare Un vânt au împrăștiet această-nșălăciuni. Dar însă, în sfârșit, din somn m-am dișteptat Și-atunci, crud, adivărul pe mini-au așteptat. M-am trezit! Ce-am văzut? Am văzut trii mormânturi Întru cari zac ... Și fire întru tăceri, ea îi dă ascultări, În zădar urechea ascultă, în zădar ochiul vede, Toati în lumi sunt moarte, toate întru tăceri! De acest mari lucru cum sufletul să miară, Nenorociri, necazuri, toate acum să piară! O, stălucite soare! O, ste preluminoasă! Vin de mă luminează, ah! zi prefioroasă ...
Elena Liliana Popescu - Imn Existenței
... suferințe – urmând să le trăiască, sperând fără să știe că trista sa povară, de griji și umilințe, avea să îi trezească Treptat o licărire din Viața lui uitată, în minte o-ntrebare din ce în ce mai clară și care să pătrundă ființa-om aflată mereu în frământare, făcându-l să tresară Atunci când va-nțelege ceva din ... în Tine descoperind în el, Trimisul Tău în lumea ce n-a știut să vadă și viața să-Ți închine, supusul Tău fidel Din eul ce-oglindește a Ta desăvârșire, în sine tăinuită și-n care-i încrustată Iubirea ce răsare și dăinuie în Fire, din Inimă ivită și-n inimi revărsată – Pe care-a căutat-o, de când se știe, omul privind, fără să vadă, în tot ... pentru-a fi trăită, căzuse-n efemer când, amăgit de vraja plecării în afară sau ducerii-n ispită, s-a prăbușit din Cer Pentru-a-se naște-n lume, la rândul ei creată să îl adăpostească exact în clipa-n care avea de ea nevoie ... ...
... atunci în fund s-aude Gemete, blăstemuri crude Care trec pe-al nopții vânt. Și de-atunci ades s-arată O fantasmă-nfricoșată Care iese din mormânt! 1845, Mânjina Note [1] Această baladă am compus-o în tovărășie cu Costache Negri, împărțindu-ne subiectul în două părți; eu am lucrat partea ...