Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AL��MI
Rezultatele 1141 - 1150 din aproximativ 1431 pentru AL��MI.
Ion Luca Caragiale - O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou
... la "Junimea" în ajunul Anului Nou de Ion Luca Caragiale Berbantul Ghermani , cel dintâi sosit, se plimbă agitat prin salon și învârtind bastonul cântă: Ființa-mi jună duios te cere, Scoțând suspinuri neîncetat, Iar tu, iubito, vreo mângâiere Nu-i dai să fie mai ușurat. Jak Negruzzi , intrând, cu vocea stinsă ... nșeală la privit, Frumoasă-i este coaja, dar miezu-i putrezit [2]. Menelaos , exclamând cu regret: Putere!... oh! puterea, Ioc, puterința mea. Marghiloman , copilul Eyolf al lui Titu, intră călare pe băț: Frunză verde de susai, Oh! vai! Ca mâni vine luna mai Și-alergările de cai, Hi, hai! Tache Laurian ... cu făcătoarea de cruci ținându-și elegantul și elocventul său barbișon, încruntând schopenhauerica sa frunte, adaugă cu vocea cavernoasă a unui alt pater al lui Hamlet: „Alles bis hier, Alles ist hinâ€�. În vremea asta cineva de afară se aude fluierând o arie din Rotarul de Pascaly, care ...
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... 2 capete. Cine au văzut vreodinioară între zidiri atâta dragoste câtă iaste acĂ©ia ce arată soarele spre pământ, că de și iaste luminătoriu mare al ceriului și împărat al tuturor stĂ©lelor, iar lăsând cĂ©lialalte stihii, îndrăgĂ©ște și iubește mai mult pre smeritul acesta de pământ și spre dânsul are închinată toată ... să sculă pre picioarele lui. De pe aceasta dară să priceapă fieștecarele câtă iaste putĂ©ria pocăinții, de vrĂ©me ce înviază sufletul cel mort al păcătosului, îi dă iară podoaba dumnezeescului dar ce au pierdut, îi deschide ușile ceriului carele i le-au închis păcatul, îl face soție fericiților îngeri ... vrednicie, nici cinste și la cea de pe urmă să se facă mâncare câinilor și a pasărilor ceriului. Răspunse Ahaav: atâta răutate să-mi vie mie și atâta pedeapsă? Eu să aflu mijlocire ca acĂ©ia, să prefac dreapta a lui Dumnezeu mânie. Și ce au făcut ... cum că adevărat, să pocăesc și nu știu ticăloșii, că pocăința nu stă numai în cuvinte. Că zice Hristos la Evanghelie: Nu tot cel ce-mi ...
Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea
... case mari în mahalaua Negustorilor; și slugi peste slugi, și cai la grajd, și calești în șopron... Stăpânul casei, cunoscând păcatul oamenilor și mai ales al femeilor, că or să-l descoasă care mai de care, ca să-i afle rostul - că de unde e, cine e, cu ce trăiește, ce ... și d-abia i-au putut spune ce mâncaseră - fasole și ridichi. Călugărul a-ntrebat încă o dată: - Înțeleg, fiilor; dar trebuie să-mi spuneți: ați mâncat fasole și ridichi, ori ridichi și fasole? Iar mama i-a răspuns cu glasul leșinat: - Ridichi și fasole... - Atunci, nu ... după căpitan și după călugăr, și i-am auzit vorbind așa: zice capitanul: - Părinte, dac-o fi holeră, m-am nenorocit; patruzeci de zile nu-mi dă voie să intru-n port, mi se strică marfa și rămâi sărac pe drumuri! Dar omul învățat i-a răspuns: - Nu e holeră cum nu sunt eu călugăriță. Asta ... spui cum am scăpat odată cu viața numa-n pielea goală, că, după ce umblasem șapte luni pe ape, tocmai când să intru în Țarigrad, mi ...
Mihai Eminescu - Codru și salon
... a păsărilor spuse Și můrmura cuminte a râului curat. În curgerea de ape, pe-a frunzelor sunare, În dulcele-nmiitul al paserilor grai, În murmurul de viespii, ce-n mii de chilioare Zidesc o mănăstire de ceară pentru trai, De spânzură prin ramuri de sălcii argintoase ... aur ca pasările-n rai; La Sfânta Joi m-aș duce, aș bate în fereastră Cu ciocul și i-aș zice cu rugătoriul grai: Să-mi deie-un măr, în care închisă e o lume, Palat frumos la munte, în codri înfundat, Ș-un făt-frumos de mire, înalt, cu dulce ... De-ai spune viața toată, tot n-a sfârși de spus. Vezi tu, eu te-aș vrea tÄ›mid, un blând băiet, să-mi spună Cu ochii plini de visuri zadarnice povești, S-adorm plecându-mi tâmpla la tâmpla ta  nebună! Așa cum te visasem ai fost, dar nu mai ești. Pătate de-ndoiele a vieții tale vise ... Căci eu mă simt copilă, de-ai fi și tu copil! Nu mintea ta, nu ochii, ce fulgeră-n tăcere, Nu astea mă îngheață de-mi ...
Ioan Slavici - Ileana cea șireată
... la sora mea cea mijlocie, și numai după aceea vino la mine. - Am să trimit pe frate-meu cel mijlociu, grăi feciorul de împărat. Să-mi dai însă o sărutare pentru ca să-mi fie calea mai ușoară. Și nici n-a zis bine pana ce și fură un sărutat de la fata cea frumoasă. - Să n ... mea cea mai tânără și numai după aceea vino la mine. - Am sa trimit pe frate-meu cel mai tanar grai feciorul de imparat. Sa-mi dai o sarutare ca sa pot merge mai iute. Si nici nu zise, pana ce si fura un sarut. - Sa nu ai parte de altul ... si grai cu glas voinicesc: - Am pomit catre soare, ca sa-i fur o raza, sa-i incredintez sora si s-o duc acasa sa mi-o fac mireasa. Acum, surioara, ma opresc in cale sa privesc la tine, in raza fetei tale, si sa-ti zic ... si te-as ospata si te-as saruta. Feciorul de imparat sari de pe cal cand auzi aceste vorbe, apoi grai cu glas voinicesc: - Ca-mi este naravul cum imi auzi vorba, ca- ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi
... 17 XVII 18 XVIII 19 XIX I Ca lacoma omidă, ce-și caută o pradă Pe fragede mlădițe, Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă Al dulcii copilițe, Ciocoiule! un secol, un secol și mai bine, Setos de dușmănie, Sugeai în frunză sucul și sângele din vine În blânda Românie! II ... că-ntr-o clipă din neguri grămădite Dă flacăra urgiei! VI Căci el zicea în gându-i, ca toți apăsătorii În scurta lor vedere: "Nu-mi pasă de nimica! Nu mă-nspăimântă norii! E aburul ce piere!..." Da! abur este norul, suspinu-i o suflare Ce-n aer rătăcește, Ușoară, nesimțită ... hoituri învechite Din cripta infernală, Și ca-n trecut se-așează pe holdele-nverzite, Răzbiți de flămânzeală!... XII Nu-i oare vro părere, vrun joc al fanteziei Teribila icoană? Tu n-ai fost mort, jupâne? Sub masca letargiei Scăpat-ai viu din goană? A țării bucurie la patul morții ...
Alexandru Macedonski - Sonetul puterii
... Sau rămâne-va ș-aceasta vechea Mekă neajunsă, Și plătit voi fi de munca fără seamăn, c-o rânjire? Dar deși, dintre unelte, pe granit mi-au fost sfărmate, Rând pe rând, aproape toate, în asalturi necurmate, Și cu toate că, grămadă, zac tocite, și chiar rupte, Nici acum în al ...
Vasile Alecsandri - Zimbrul și vulpea
... falnic Dumnezeu [1] Că soarele s-ar perde pe căi necunoscute De n-ar domni un Zimbru în zodiacul său? Ah! scumpul meu prietin! dă-mi voie a te duce Într-un palat de cinste în care nencetat Chiar eu cu-a mele labe de hrană-ți ...
Dimitrie Bolintineanu - La o damă română
... ți nu are. O formă analogă ea, dragă, de-ar avea Ar fi cu plete albe și dinții i-ar cădea. Așa te vede însă al meu tânăr amor Și de aceea, dragă, el zboară râzător. Arunc-a ta privire pe-o inimă uscată Ce egoismu-nchide și micșorarea ... l-a mea țară, visând eu în tăcere, S-adorm pe sânu-i dulce, cu fragedă plăcere. Dar tu vrei aur, titluri; și tânăru-mi amor La sunetul monetei s-avântă râzător. De vrei să-mi fii iubită, vin' către țărmul vieții, În care tot e dulce ca visul tinereții, Acolo, dragă dulce, atât te voi iubi, Cât râul de plăcere ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... an o dată, de tămâia locul acela și să ruga lui Dumnezeu pentru mântuirea lui și a norodului, precum zice fericitul Pavel, la al 9-lea cap către evrei: La cortul cel dintâi pururea întra preoții, de făcea slujbele, iară la cel de al doilea, într-un an o dată, singur arhiereul, nu fărde sânge carele aducea pentru dânsul și pentru necunoștințele norodului. CarĂ© besĂ©rică despărțitura cea dintâi ... de pohtiț ca să vă încredințaț cum că besĂ©rica acĂ©ia era închipuirea ceriului, ascultați de vedeți ce zice fericitul de Pavel, iară la al 9-lea cap cătră evrei: Pentru că nu în sfinte făcute de mâni au întra Hristos, pildă celor adevărate, ci într-acestași ceriu să se ... numai căci era într-însa cĂ©le doao table ale legii ce au dat Dumnezeu lui Moisi în muntele lui Horiv și toiagul cel înflorit al lui Aaron și năstrapa cea cu mannă și cădĂ©lnița cea de aur și lada legii. Iară eu pociu zice că să numiia mai vârtos ... ia ceriului iaste lucru dovădit, căci ia iaste ceriul cel adevărat carele au răsărit pre soarele dreptății și în pântecele ei au lăcuit ca întru ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut
... facem noi, babo, zise într-o zi unchiașul, de vom ajunge niscaiva zile de neputință ori de nevoie? Tu știi că am făcut tot ce mi-a stat prin putință, și ca să ne dea Dumnezeu și nouă un copilaș, care să fie toiagul bătrânețelor noastre, nu s-a ... zici tu, babo; stăi dară; ia să iei tu basmaua mea care am avut-o în ziua de cununie și eu ștergarul cel vărgățel ce mi-ai adus de zestre. În toate zilele să ne uităm la dânsele; și când vom vedea pe ele câte trei picături de sânge, să ne ... de drum, își luară fiecare desăguța d-a umeri, în care baba puse pe fund basmaua bărbatului ei, iară unchiașul ștergarul cel vărgățel al neveste-sei, și apucară unul spre răsărit, iară altul spre apus. Nouă zile și nouă nopți se duseră, se duseră, și iară se duseră. Întrebară ... nici de odihnă, și se întoarse acasă cum plecase. - Ce ți s-a întâmplat, babo? zise el, cum își văzu jumătatea. - Ce să mi se întâmple, unchiaș? Iacă eu îmi căutam de cale și întrebam în dreapta și în stânga, rugându-mă de toți să mă învețe ceva ca ...