Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��I
Rezultatele 1141 - 1150 din aproximativ 2873 pentru ��N��I.
Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri
... acĂ©ia ce să cuvine celor mari și bogați, nici iaste cu dreptate celor mari să li să închine lumea și pre cei mici să-i batjocorească: de aceia să se teamă și pre aceștea să-i obidească; de acĂ©ia să se rușinĂ©ze și pre aceștea să-i înfruntĂ©ze, pentru căci măcar că cei mari cu sila și cu putĂ©rea răsplătesc sudălmile, iar cei mici au îngeri sprijinitori în ceriu de ... aceștea nu iaste vrĂ©dnică lumea. Cei săraci sunt atâta de mari cât iaste însuș Hristos de mare, de vrĂ©me ce pre aceștea nu-i numĂ©ște slugi, nici priiateni, ci-i numĂ©ște în Evanghelie fraț zicând că: Ce aț făcut unuia dintru acești fraț mai mici ai miei, mie aț făcut. Și preoții iară, atâta ... om pogorât din ceriu, cum că iaste alt Dumnezeu și om. Acuma dară socotiț cum că acest om iaste unul din cei mici, ce nu-i bagă lumea în seamă. Arapi negri sunt ticăloșii de păcătoș pre carii păcatul îi face mai întunecați decât dracii; aceștea sunt toți răniți pentru căci ... ...
Cincinat Pavelescu - Nocturnă (Pavelescu)
... Nocturnă (Pavelescu) Nocturnă de Cincinat Pavelescu Pe sulițele ascuțite-a galbenelor trestii plouă Un tremur vag de lună nouă, Iar nuferii, când raza-i bate, Par, în acea singurătate Ce frica-ncepe s-o propage, Că-s niște mici arhipelage! Pe lacu-n umbră se deșiră dantela lungă-a unei moarte... E ca o ceață ce s-așterne pe cuta undelor ușor, O stea ce pică ... nopții o frământă, E ca o muzică ce-adoarme departe moartea unor crini, Or, tu, Ofelie-necată, în pacea undelor suspini, Și vântul care plânge-n sălcii e poate glasul tău ce cântă. Atunci, din trestii, parcă șoapte Se înălțară-n miez de noapte. Nebun, zadarnic te-nfiori De vânt, de umbre și de flori, Și vrei pe alte căi s-apuci; Ce-auzi, ce vezi ... lințoliul ce-mi scapă, Iar sub a apelor oglindă Vezi părul meu de alge lungi? Să te ferești să nu te prindă Că-n veci la mal nu mai ajungi. În fundul lacului, sub unde Palatul moartei se ascunde, Iar când e cerul fără stele, De vezi spre lac ... ...
... spre răsărit sorbind depărtările, călătorind cu gândul prin țările calde ale copilăriei lui, și fața lui atunci se-nveselea, se lumina, ca și când primblarea i-ar fi fost aievea. — Așa că n-ai să te duci de la noi, Aliuță? îi ziceam eu, netezindu-i barba. — Cum va fi scris! răspundea el. Pentru Aliuță tot era scris. De s-a născut, de-a mers prin ... șezătoare, și lăutarii îi cântă cântecul: Frunză verde de năgară, A ieșit Bujor în țară, Bate, pradă, nu omoară, Pe ciocoi îi bagă-n boală. De cum i-a răsărit musteața, el s-a simțit cuprins de dorul voiniciei, și maică-sa n-a mai putut să-l stăpânească. În zădar a plâns ea și a făcut rugăciuni pe la biserici, ca ... galbăn ca ceara, tăcut și în așteptare, s-ar fi zis că-și numără bătăile inimii; străjerilor de asemine nu le era îndemână. Ceea ce-i tulbura cu deosăbire era neînchipuita liniște cu care veneau hoții asupra lor, parcă nici le păsa că sunt 60 de oameni gata să- ...
... Strunga de Vasile Alecsandri În pădurea de la Strungă Sunt de cei cu pușca lungă Care dau chiorâș la pungă! Sunt de cei ce-mpușcă-n lună, Care noaptea-n frunze sună, Feciori de lele nebună! Fă-te-n laturi, măi creștine, Dacă vrei să mergi cu bine, Să rămâi cu viață-n tine! În potica fără soare Ei te-așteaptă la strâmtoare Să te prade, să te-omoare!... În dumbrava cea vecină, Unde buhna greu suspină, Vezi ... unul cântă: Oliolio, ciocoi bogate! Ici de-ai trece, din păcate, Să-ți arunc doi glonți în spate. Oliolio, mândră fetică! De-ai veni cole-n potică Să te fac mai frumușică. Că mi-i pușca hultuită. Și mi-i ghioaga țintuită, Și mi-i inima-ncolțită. Oliolio, măi Taie-Babă![2] Căci nu șuieri mai degrabă, Să sărim, voinici, la treabă! Pușculița-mi ruginește, Ținta-n ghioagă se tocește, Murgul sare, nechezește!... În pădurea de la Strungă Ce slujește pușca lungă Fără luptă, fără pungă? Note [1] Pădurea Strungăi a ...
Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați
... mea pătrată, Pe dânsa tubul magic, de care mă servesc. Cu-aceste scule simple se află mobilată Căsuța mea de munte în care locuiesc. Eu n-am fugit de lume c-ar fi prea păcătoasă, Cum fac părinți și mame ce intră-n monăstiri, Ducând vieață aspră, nu însă virtuoasă, Că-n lume e vârtute a fi domn pe simțiri. Nici cred că e deșeartă a omului silință Spre tot ce mintea-ncearcă ... Străbate apa-n piatră și stric-a ei ființă, De ce nu chiar și omul cu naltul său spirit? O faptă glorioasă, păstrată-n istorie Din evii barbariei străvechi ce au trecut, Însuflă până astăzi curagi și bărbăție Și-ndeamnă-a merge sigur pe drumul început. Pruncuțul ... tărie A rumpe jugul aspru și mult apăsător; Prin aste însă cheamă asupră-și o mânie A celor ce le-apasă, și-n urmă-s prada lor. Ma, toată încercarea de ceață ș-apăsare, De sâlă și sclăvie e un triumf părut; Căci spiritul culturei străbate de mirare ... ...
... Anton Pann - Astrologia Astrologia de Anton Pann Informații despre această ediție La o masă boierească din vorbă-n vorbă veni Și vorba de calendare, d-astrologi a pomeni ; Fiindcă-n anul acela cîte prevestiri s-au pus Niciuna nu se-mplinise, ci tot minciuni le-au fost spus. Unul ce ședea la masă împreună a ... a prînzi Și de astrologi cuvîntul îndată cum auzi, „Domnilor ! — el le răspunse — s-am audență mă rog, Eu vă-ncredințez că-n viață n-am văzut un astrolog Toți creierii-n cap să-i aibă, ci sînt toți niște lipsiți, Cărora lumea le zice învățați și procopsiți.â€� Aceste cuvinte zise, cum le auzi un prost, Carele la acea ... luînd capul ș-în el creieri nevăzînd, S-a întors cu supărare și îl întrebă, zicînd : „Dar ce va să zică asta, n-a-avut creier ast vițel ?â€� „Nu, domnule — îi răspunse — a fost astrolog și el.â€� Această lucrare ...
Cincinat Pavelescu - Vulturul și vrabia
... Vulturul şi vrabia Vulturul și vrabia de Cincinat Pavelescu Cu ciocul tăios ca o sabie Din zbor un vultur a răpit, Pe stânca-i de granit, o vrabie. Ea umilită i-a șoptit: Pentru stomacul vostru, sire, Ce-n veci obișnuit a fost Cu mese pline de-ngrijire, Sunt un dejun destul de prost. Vulturul i-a răspuns: Așa-i! Însă nevoia te învață: Când n-ai ce vrei, mănânci ce ai! În comparație cu-o rață, Desigur, nu ești un deliciu, Mâncând un fel așa sărac Tu îți dai seama ...
Matilda Cugler-Poni - Fratelui
... Matilda Cugler-Poni - Fratelui Fratelui de Matilda Cugler-Poni Informații despre această ediție Demnult, demult tu nu mi-ai scris; Măcar nici n-ai gândit Să mai întrebi dacă trăiesc, Sau dacă am murit... O, frate! — anii care trec... Nu știi că-n drumul lor Iau ce-i mai dulce pe pamânt : Juneță și amor; Dar neclintite lasă-n loc Iubirile curate, Iubirea dulce de părinți Și dragostea de frate?... Părinții noștri hodinesc Demult sub piatra rece, Și lacrimile noastre curg Zadarnic... Timpul trece ... mi-a veni și rândul meu, De-i plânge după mine, — Că nu mai sufăr, să gândești, Că dorm, și că mi-i
Ion Luca Caragiale - Ruga spiritistului
... Rămas fără de limbă, să-l văz un chip de om pocit Ce viermii-l rod și-l schimbă. Atâtea patimi l-au izbit, Că-n lumea toată nu e Un altul mai nefericit, Un Christ bătut în cuie. Deși trecu el viața lui În veselii și glume, În istorie totuș ... Ș-acuma tremur d-un fior, Căci parcă îl contemplu Cum stă, pierdut și rugător, În spiritistul templu. O! vezi-l, spirite suprem, În patima-i deșartă, Deși e lutul un blestem, Dar spiritul îl iartă. Pe veci remâne pur încai Oriunde el va trece: În față-i limba-i fără grai Și istoria-i
Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu
... • • • • • • • • • • • • • • • • • • Soarile după dialuri abia mai purpurează, Roșața-i să întinde pe ceriuri însărînd, Și luna să ivești, și rîul scîntează A ei razi albie în undă-i oglindînd. Acum toată mișcarea în cuibu-i să tîrăști, Să trage în lacașu-i, spre a se odihni, Numai păstoriul turma spre cîmpuri o pornești, Ș-în rădiu privighitoare începi a concerti. Buciumu lui răsună ... • • • • • • • • • • • • • • • O umbră respectată ? cu așă obrăznicie Pi aceste locuri sfinte, n-am gîndit a călca, Din înpotrivă încă, a voastră bărbăție, Am venit p-aste locuri vroind a o cînta ... aleasă cetate-s lăudate, Și cîte faci vremea în voi să le privesc. A zidiului darmari inima me îmi curmă, Dar ce să-i fac vai mie că nu-i pot agiuta ; Că nu-l pot prin jălire aduce l-a lui urmă, Că el numai pren mine nu să poate-nalța. Și ...
... cu milă decât cloștile. Mâncarea și apa, mai cu seamă, nu le lipsea niciodată. Iară daca isprăvea treaba cu găinile, venea pe lângă bucătăreasă și-i da și ei ajutor. Toți slujbașii curții o luau în nume de bine, văzându-i vrednicia, și toți aveau milă de ea. Se dusese vestea până la împărăteasa de hărnicia, de bărbăția și de curățenia de inimă a găinăresei ... zăbovise. Ea își ceru iertare și se făgădui că altă dat nu va mai face așa. Fiul împăratului nu mai putea de inimă rea, că-i scăpase așa bucățică bună. După nițel timp, acest împărat fu iarăși poftit la o nuntă de împărat. Fiul împăratului se duse și el cu tată ... nuntă a altui împărat. El se duse iarăși cu fiul său. Se ceru și găinăreasa în ziua aceea. Dară bucătăreasa nu mai voia să-i dea drumul. Abia, abia, după multe rugăciuni, și cu făgăduința de a nu se mai cere niciodată, se înduplecă bucătăreasa a-i ... atâta îi fu. Căzu la grea boală. Pasămite prinsese lipici. Se aduseră toți vracii, toate babele și toți cititorii de stele; rămaseră însă rușinați, căci n-avură ce- ...