Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DAT FIIND CA

 Rezultatele 1131 - 1140 din aproximativ 1905 pentru DAT FIIND CA.

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... Luca Caragiale Am terminat articolul nostru din numărul penultim despre plagiatul Zola-Bibescu cu bănuiala că celebrul autor francez, în ultima sa lucrare Rome , o fi făcut ceea ce a făcut și în La DĂ©bâcle: un vast împrumut forțat din opera altcuiva pentru a-și ridica ... plagiat pe scriitorii Georges Goyau, AndrĂ© PĂ©ratĂ©, Paul Fabre și pe arheologul Gaston Boissier. Câteva rânduri din cronica lui Gaston Deschamps sunt prea interesante ca să nu le dăm aci. Iată: “D. Emile Zola, zice criticul, nu cunoștea Roma... Totuși, voia să «facă» Rome , precum a  ...

 

Alecu Donici - Bărbatul cu trei femei

... femei cu cununii, Fiind tustrele încă vii. Dar acolo era un aspru împărat, La care, cum au mers asemene știință, Au și găsit de cuviință Ca pentru așa faptă, Pe om să-l dea sub judecată; Iar spre mai aspră înfrânare, Judecătorilor au pus el înainte Să fie cu luare-aminte ... rea urmare; Că la de împotrivă, el hotărât era Pe toți a-i spânzura. (Asemene un împărat Nici pe la noi n-ar fi stricat.) Judecătorii văd că nu-i de șuguit; Să hotărască drept ei mult s-au sârguit, Și numai Dumnezeu de sus i-au luminat, Căci ...

 

Mihai Eminescu - Venere și Madonă

... și dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei. Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie, Braț molatic ca gândirea unui împărat poet, Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie, A femeiei, ce și astăzi tot frumoasă o revăd. Rafael, pierdut în ... eu, pierdut în noaptea unei vieți de poezie, Te-am văzut, femeie stearpă, fără suflet, fără foc, Și-am făcut din tine-un înger, blând ca ziua de magie, Când în viața pustiită râde-o rază de noroc. Am văzut fața ta pală de o bolnavă beție, Buza ta învinețită de ... ngheț. Și privesc la tine, demon, și amoru-mi stins și rece, Mă învață cum asupră-ți eu să caut cu dispreț! Tu îmi pari ca o bacantă, ce-a luat cu-nșelăciune De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir, O fecioar-a cărei ... o privire umedă și rugătoare Poți din nou zdrobi și frânge apostat-inima mea? La picioare-ți cad și-ți caut în ochi negri-adânci ca marea, Și sărut a tale mâne, și-i întreb de poți ierta. Șterge-ți ochii, nu mai plânge!... A fost crudă ...

 

Anton Pann - Grădinarul pagupaș

... zapciu în sat mergînd Cu poclon de zarzavat, Într-acest chip l-a-ntrebat: -Cocoane, ești înțelept, Și toate le judeci drept. Rog, ca un supus ce sînt, Să am parte de cuvînt; Cînd în grădina cuiva Va intra vrun bou cumva Și o va călca de rînd, Răsadurile ... Să rămîie pagubaș, Or să facă în alt fel, Fiind păcat și de el ? -Ba, ba, zapciul a zis, În pravilă este scris Ca, cînd vreun dobitoc Va intra în vreun loc Și sadul îi va mînca, Sau călcînd îl va strica, Stăpînul acelui loc Să prinză vita pe ...

 

Constantin Stamati - Bătrânețile

... Bătrâneţile Bătrânețile de Mihail Lermontov Traducere de Constantin Stamati Tinerețe ce-ai trecut, De ce nu pot să te uit? Căci dorul tău este chin, Ca după miere venin. Tânjesc și sunt mâhnit, nu am cui să dau mâna, La a mea bătrânețe, când sufletul tânjește; El în zadar ... de a mea muncă, Etern iar nu se poate, Și de privesc la sine-mi, ce-au fost, au fost nălucă, Necazuri, bucurie ca umbra trecu toate. Iar sentimente ce sunt, cu-a lor dulci suferire? Și ce este viața? Când judec cu răceală Și mă uit ...

 

Mihail Lermontov - Bătrânețile

... Bătrâneţile Bătrânețile de Mihail Lermontov Traducere de Constantin Stamati Tinerețe ce-ai trecut, De ce nu pot să te uit? Căci dorul tău este chin, Ca după miere venin. Tânjesc și sunt mâhnit, nu am cui să dau mâna, La a mea bătrânețe, când sufletul tânjește; El în zadar ... de a mea muncă, Etern iar nu se poate, Și de privesc la sine-mi, ce-au fost, au fost nălucă, Necazuri, bucurie ca umbra trecu toate. Iar sentimente ce sunt, cu-a lor dulci suferire? Și ce este viața? Când judec cu răceală Și mă uit ...

 

Cincinat Pavelescu - Mamei (Pavelescu, 3)

... o evoc la orice pas, Dac-aș ști că al tău suflet ar putea să mă auză Plângerilor mele toate într-un țipăt le-aș da glas. Îmi spuneai odinioară, mângâindu-mă pe frunte: E frumoasă poezia, dar te lasă nemâncat. N-ascultai a ta povață, fiindcă poate și ... noastre românești. Pentru mine păstrai toate mângâierile de mamă. Când eram copil, la patu-mi vegheai nopțile târziu, Uitai boala, somnul, toată dureroasa vieții dramă, Ca să spui povești cu zmeii răsfățatului tău fiu. Socoteai c-o să m-aștepte toate gloriile-n lume, Nu era ca mine altul. O fecioară de-mpărat Trebuia să mă iubească. Și-auzind doar al meu nume, Chipul tău cel trist d-odată s-arăta mai ... conștiință Și, poet, mi-ai pus în suflet inspirare și avânt. Tu, ce-n visul tău de mamă, mă vedeai atât de mare! Dac-ar fi din cer asupră-mi ochii blânzi să ți-i cobori Și-ai vedea cât plâng și sufăr și ce sunt, ai fi în stare De durere și de milă înc-o dată să mai mori... Te-ascultai, și fruntea mândră mi-o nălțai întotdeauna, Nici prostiei, nici ...

 

George Topîrceanu - De profundis (Topîrceanu)

... când ați declarat că-s mort În unanimitate. Toți proștii câți m-au cunoscut Ziceau: ,,Mi-era un fel de rudă — Săracul! Cine-ar fi crezut?...â€� Îmi vine să-nviez de ciudă! Profane mâini mi-au răsfoit, La Iași, arhiva. Revistele m-au prohodit, Amicii mi-au mâncat coliva ... de onoare. Scriu versuri proaste, deci exist! Mi-e dor, mi-e foarte dor de-o fată. Trăiesc, de vreme ce sunt trist Și râd ca altădată. Dar astăzi, negru și zburlit De cum m-a prins dușmanul, — Vă dau de veste c-am sosit Întreg, și eu ...

 

Ioan Slavici - Semitismul (1902)

... a rÄ™ndul trăiseră împreună cu ceÄ­-lalți EgiptenÄ­, în mijlocul cărora le-a mers bine, căcÄ­ alt-fel nu s’ar fi sporit, eÄ­ n’aÅ­ fost în stare să se potrivească la fire și la apucătirÄ­ cu compatrioțiÄ­ lor, aÅ­ rÄ•mas un element de disordine ... în luptă necurmată cu dușmanÄ­ maÄ­ puternicÄ­ de cât noÄ­, vetrele părintescÄ­, EvreiÄ­ și-aÅ­ petrecut viața risipițÄ­ și împinșÄ­ mereÅ­ de icÄ­ până colo ca nisce Ă³menÄ­ urgisițÄ­, pentru care nicăierÄ­ pe fața pămÄ™ntuluÄ­ nu e loc de adăpost statornic. Nu e în Europa apuseană nicÄ­ un popor ... căuta mijlĂ³ce pentru alinarea suferințelor luÄ­, Evreul se bucură când mÄ• vede în strîmtĂ³re și e pornoit a căuta mijlĂ³ce, ca să tragă folos din nevoile, cu carÄ­ mÄ• lupt. Așa a fost Evreul în Egipet, așa în timpul viețuiriÄ­ luÄ­ în Canaan, așa ... trainică, eÄ­ nu se mărginesc a stărui cu îndărătnicie în apucăturile lor egoiste, ci profită de tĂ³te împrejurările și se vîră pretutindenÄ­, ca să-șÄ­ propage felul de a fi ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... am uitat și eu: în fund, cerul se rumenise, unde de fum negru se ridicau în văzduh și, uneori, câte un smoc de scântei scăpăra ca niște mărgele împrăștiate. Ne-am întors lângă poartă. Un călăreț trecu în goană; nu mult după aceea, alte pâlcuri de soldați se perindară, ca niște vedenii. Seara se așezase ușoară; odată cu răcoarea ei, veni un miros acru și înecăcios; rumeneala cuprinse tot cerul, iar vârfurile copacilor din grădina ... veni și mătușa Smaranda. Am auzit scrâșnetul chibritului ce aprindea lumânarea, am auzit cele câteva cuvinte, întretăiate, ale soldatului ce povestea tatei: Un zid dărâmat... da, peste dânsul... scos de sub dărâmăturile unei bolți... Apoi o clipă de liniște, și pe urmă un suspin, un suspin lung, de ușurare, ca al unui om care se așază să se odihnească după un drum lung. Simții tremurul mamei. Tata o luă de braț: Hai, ce stai și ... a alergat mama lângă mine, și toată noaptea mi-am simțit mâna într-a ei. A doua zi m-am jucat, ca de obicei. Tot ce privisem cu o seară mai înainte se ștersese ...

 

Mihai Eminescu - Rugăciunea unui dac

... ntreb în sine-mi Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Și din noian de ape puteri au dat scânteii, El zeilor suflet și lumii fericire, El este-al omenimei isvor de mântuire Sus ... vecinicul repaos! Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă, S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n brațul ce-ar sta să mă ucidă, Ș-acela dintre oameni devină cel întâi Ce mi-a ... lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliță l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să amuțe cânii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, și -i pe veci viață! Astfel ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>