Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 1121 - 1130 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
... din mâini, vorbea mereu, Și nici nu m-a luat în seamă. Era pe stradă multă lume, Și îmi venea așa de greu Că nu puteam să-l strig pe nume... S-au strâns în jurul lui grămadă, Toți îl făceau bețiv, mișel, El s-a luat ... l văd batjocorit de toți... O, mamă, fii îndurătoare, De ți-a greșit, nu ține seamă, Și iartă-l, iartă-l, dacă poți, Că n-a fost el de vină, mamă... Ori poate nu-ți aduci aminte, Plângând amar, cum îți cerea Să uiți ce-a ... iar împreună? De ce cu el ai fost mai rea, Când ești cu mine-așa de bună? De ce l-ai izgonit cu sila, O, pentru ce l-ai izgonit? Cum nu te-nduioșase mila, Și ți-ai întors cu ură fața, Când a strigat: "Nenorocit Voi fi de ... Atunci, al cui o să rămâi? Să plec și eu în lumea mare? Să rătăcesc și eu ca dânsul Pierdut și fără căpătâi? Nu vezi că mă îneacă plânsul?... Și-l văd în vis adese, mamă, Trăgând să moară, părăsit!... L-aud plângând încet... te cheamă... Plângând, te roagă de iertare
Gheorghe Asachi - Privegherea ostașului moldovan
... A pădurei tristul freamăt, râul care murmura, Prin acordul melancolic pe natură-adormita; Dar pe-o stâncă înălțată singuratic priveghează A Moldovei militarul pentru-a țărei sale pază. A lui arme lucitoare prin tuneric fulgerau, Și a coifului său coame de zefir se ... secerișuri a stârpit, A lor furie-nvărvărită, buciumul cel de aramă, Pe-a Moldaviei junime la resbel încă nu cheamă, Că pământul ce-n pericoli în vechime a stătut Se acopere acuma cu-a ostașilor săi scut. Chiar ca tânăr pui de ... A sumeței sale maice la zbor drumul când însamnă Stând în viglă, este-ostașul celor răi înfrânător Ș-a Igeei europee credincios apărător, Că-n obeze ferecate p-egipteanul monstru ține, Ce mugind se zbuciumează pe a Dunărei arine Și din gură-nveninată vărsând moarte-nfricoșat De ... ș-a părinților credință, Prin ei dacă țara încă a păstrat a sa ființă, Nu-i virtute mai puțină, pentru cugetul mărit, A-ndrepta în pace patria cătră scopul cel dorit, Între mii cărări străine nemirita a alege, A domni
Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș
... pământuri și și-au îngropat răposații tot pe punga conului Gheorghieș; ba alții au jucat cărți și au pierdut din banii dumisale. Și numai iată că-ntr-o dimineață, conul Gheorghieș băgă de seamă că oamenii nu-i mai dau nimic înapoi! Și moșiile conului Gheorghieș lunecară, una câte una, în mâna celor ce le cumpărau pe nimic, fiindcă trebuia ... și se răsti la coana Ruxanda: — Aista-i al dumitale. Dumneata m-ai făcut să-i dau Chirulesei bani, când știam, de pe atunci, că nu mai are nimic. Acu așa-i c-a murit? Ia-i, dacă ai de unde. Sinetul acesta era singurul la care se ... să faci, pe viscol, un ceas cu trăsura până în oraș... Și-ar face și o trăsură... Doi cai frumoși... un vizitiu bun... Vorba-i că boierul Mihalcea se vede că i-a înțeles gândul și nu-i dă banii... Ce-i de făcut?... Zău așa, parcă tot ar mai ajuta pe coana Zamfirița ... Ce zici, Ruxando, de locul coanei Zamfirița? Cu banii luați de la Mihalcea am putea face niște case frumoase și trainice. Coana Ruxanda se vede că ...
Ion Luca Caragiale - Cam târziu...
... De cine? — De tine. — Ei, aș! — Zău, de tine. — Parol? — Parol! — C-eșt' copil? Nu mai trebuie să spunem că sosirea iubitului Costică gonește orice gând de plecare acasă, și că imediat se comandă patru halbe, după care începe o anchetă în regulă asupra activității lui Costica în toată vremea îndelungată de opt ani, de când ... care articulează vorbele, se vede bine că d. Costică s-a mai întâlnit astă-seara și cu alți prietini. Continuând ancheta, se descopere că simpaticul amic a sosit astă-seară cu un tren întârziat; că de la gară, s-a suit în tramvai; a mers până în colț la Matache Măcelaru; acolo, simțind că-i e foame, s-a dat jos, să ia un mezelic, la o băcănie în colț; acolo a-ntâlnit niște vechi ... a dus! suspină al treilea... Am trei copii, Costică. — C-eșt’ copil!? Și iarăși un rând de halbe, și iară urmează înainte ancheta, dovedind că simpaticul Costică a venit la București cu o afacere foarte importantă; ...
Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier
... pretenție să fie Gustate la Academie, Căci toate versurile mele Mici diamante, mici mărgele, Buchete fără de panglici, Garoafe, crini și ghiocei, Sunt scrise doar pentru femei Și pentru patru-cinci amici. Când iarna am simțit că soba Pe versu-mi cald nu pune preț, Cu grabă m-am drapat în roba De magistrat, ca să nu-ngheț. Și-am colindat întreaga ...
Ion Luca Caragiale - Istoria unei epigrafe
... ebdomadar - scuzați-mi acest nou calificativ neuzitat până acum patru persoane -; de d. Cesar Boliac. O s'auziți prin lume, o să citiți prin gazete că Rouher este capul partizanilor Apelului la popor. Nu credeți, domnilor, asemenea minciuni ! Rouher, vă spun eu, este numai o cortină din dosul căreia un altul ... deșerta în putină. Ce privire fericită ! D. Boliac se simțea mai bine aspirând acea simplicitate pacifică, care părea a fi un balsam calmant pentru înima lui muncită. În două minute sacagiul deșertă sacaua, își primi plata și se sui pe saca. În van însă lovea cu biciul pe spinarea ... d'atunci ziarul d-lui Boliac se vinde câte un leu nou. Furtuna se liniști. Bătrânul imperialist, uimit de fericita lui inspirațiune, își aduse aminte că nu și-a băut, după masă, cafeaua; se răpezi, puse mâna pe călimări și înghiți cu sete licoarea neagră... Crezuse că era ceașca de cafea. Tocmai când simți pe gât efectul acru, aruncă, plin de necaz, călimările în pieptul secretarului, care, mânjit de cerneală de sus ...
... altcineva nu calcă sub acest umbrar singuratic. Și păsările trăiesc ca-n împărăția lor... Azi e o zi înăbușitoare. E în iulie. Aerul undulează, pare că-i răsufletul pământului ostenit de alergătura lui prin haos. Păsările se cobor pe fiecare clipă să ia în gură câte o picătură de apă din ... care zburară înfricoșate. Se afundă, până la urechi, în baltă, apoi închise ochii, răsuflând cu poftă aerul răcoritor. O libelulă sosi, zburând zglobie, și, crezând că deasupra apei e o floare, se lăsă, ușoară, pe râtul trandafiriu. O înfiorare dulce, neînțeles de plăcută, gâdili sufletul musafirului pentru întâia dată în viața lui, și, fericit la culme, prinse a guița lung și ascuțit. Libelula, văzând că
... Alexandru Macedonski - Raze Raze de Alexandru Macedonski Dacă raze de-astă dată voi s-adun cu-mbelșugare E că frunțile brăzdate de al grijilor făgaș Sub a razelor coroană află-o sfântă alinare Și să urle pasiunea nerozescului oraș. Cerurile pentru mine nu mai pot să fie stinse, Îmi vând partea mea de lume pentru partea mea de cer, Către ziua veciniciei zbor cu aripe destinse, Și să mă strivească soarta sub călcâiul ei de fier. Razele de astă dată ...
Cincinat Pavelescu - Mamei (Pavelescu, 3)
... Mamei de Cincinat Pavelescu Dulce mamă, luminoasa vieții mele călăuză, Tu, a cărei umbră sfântă o evoc la orice pas, Dac-aș ști că al tău suflet ar putea să mă auză Plângerilor mele toate într-un țipăt le-aș da glas. Îmi spuneai odinioară, mângâindu-mă pe frunte ... care știe Să-ntrevadă viitorul, îți plăcea să mă privești Stând pe gânduri noaptea-ntreagă, să cioplesc o poezie Făurită spre mărirea limbii noastre românești. Pentru mine păstrai toate mângâierile de mamă. Când eram copil, la patu-mi vegheai nopțile târziu, Uitai boala, somnul, toată dureroasa vieții dramă, Ca să spui ... Dar nici eu n-am plâns cerșindu-i mâna albă de copil, Ci, privind-o cu durere, într-un cântec trist și dulce Am închis pentru vecie nestatornicu-i profil. Peste fața mea lăsat-au anii urma lor adâncă. Am iubit măcar? Sau poate avui timpul să trăiesc? Totuși pe mireasa ...
Gheorghe Asachi - Vulpea, momița și fiarele
... avu șerpele-n păstrare, S-au fost scos în adunare Să o cerce cui să vie. Îns-oricâți o probuia, Nici unuia nu-i venea. Că deși toți aveau gust, Având unii cap îngust, Corona pe nas cădea, Alții gros și cap cornut, Încât ea n-au încăput. Deci momița cea ... au făcut. Tăcând a ei sentiment, Ea-i face un compliment Ș-au zis: Doamnă, o comoară Zace-ascunsă lângă o moară. Cred că altul nu o știe; Deci aceasta după legi Se cuvine, doamnă, ție! Deși doamna iubea șegi, Cu argint nu șuguia, Ce supt stâncă-l încuia ... au urlat Și pe fiare-au adunat, Iar momiței au zis: Vezi, Vrei pe noi să guvernezi Și nu știi a te purta Pentru chiar persoana ta! Așadar toți o distronă, Declărând în deplin vot Că
Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă
... acareturi, 24 de mii de lei venit pe an, în loc de 200 de lei pe lună din slujbă! și ce slujbă! El! luptătorul pasionat pentru libertate, să ajungă la bătrânețe subdirector a ce? a unui stabiliment oficial de robie - pușcăria locală! O tempora! o mores! Am ... drept la Stan Popescu, care pe atunci, în tinerețe, era unul din cei mai bravi electori din localitate. Să nu uit a spune că Rosetti era prezidentul consiliului electoral central al marelui partid. - Stane, am venit... - Bine ai venit! - Îmi pun candidatura la al patrulea. - Bravos! - Știi câtă popularitate ... Ce să lucrăm? - Colegiul... Trebuie să-ncepem... Nu e vreme de pierdut. - Apoi... zice Stan, scărpinându-și barba lui patriarhală... să începem... Dar eu zic că nu-i așa zor... lasă să plecăm mâne dimineață. - De ce să nu plecăm numaidecât? - Numaidecât! de ce numaidecât? Stai să mai vedem prietini în ... am șanse? - Bine, Tache, ai; nu zic ba. - Apoi atunci, dacă am șanse... Dar Stan, plictisit și el, la urma urmelor, răspunde scurt: - Ei! știu că ai șanse... Dar batalamaua? unde ți-e batalamaua? - Care? - De la ogeac!... blagoslovenia hahamului! - Care haham? ești nebun? - De la Rusetache rabinul!... Ce te faci