Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE URMĂ
Rezultatele 1121 - 1130 din aproximativ 1478 pentru PE URMĂ.
Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano
... dar respinse. Și câmpu-ntreg de sânge acoperit era, Și, cuib grozav de moarte, reduta fulgera. În șanțuri trupuri multe grămadă, răsturnate, Și altele străpunse, pe dâmburi acățate, Formau un crud spectacol ce lumei arăta Cum știe pedestrașul în foc a se lupta. Romani căpitanul de trei ori cu ... nu-mi place-a ta purtare, Stai tot în urmă!“ „Cine? ... răcnesc în tulburare“ Ostașii lui Romano, arși, rumeni pe obraz. „El! căpitanul nostru?! ... din toți cel mai viteaz!“ „Tăcere, copii!“ strigă Romano la mulțime, Apoi spre colonelul c ... știu la moarte să merg cum se cuvine ... Copii! ... Zor înainte l-al patrule asalt.“ „Ura! ...“ răspund ostașii ... iar el pe calu-i nalt Pornește înainte, deprins a merge-n frunte, Și zboară ... dar un glonte, un sol al morții crunte, Îi vine drept ...
Mateiu Caragiale - Sihastrul și umbra
... cu ce ne ospăta, Vom împărți frățește azima, mierea, vinul, Apoi la vatra caldă, pândi-vom blânda clipă, Când Somnul, fiu al Trudei, trecând și pe la noi, Ne va atinge geana, cu molcoma-i aripă, Și-nfiorați de vise, dormi-vom amândoi, În vreme ce afară, în bezna fulgerată Va ... Prin negură-nainte, porni-voi... sunt dator! Mișcat de graiu-i dulce, sunând abia, sfios Eu îl privii mai bine. O nobilă tristețe Adânc întipărită pe chipu-i mult duios, Îi adumbrea de farmec semeața frumusețe. Privirea sa cea neagră în taina-i oglindită, Purta sfâșietoare o jale nesfârșită. Urmai a ... rătăci prin beznă sub crunta vigelie? - Vai, îmi răspunse dânsul, așa sunt osândit A-mi ispăși păcatul, altmintreli nu pot face, Mă leagă pe vecie un vechi blestem cumplit, Odihnă să nu aflu, nici liniște, nici pace, În mantă mohorâtă de tainic călător Prin oarba-ntunecime un blând rătăcitor ... mpinse la grea nelegiuire... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De-atunci trecut-au veacuri și tot n-am fost iertat. Eu ziua dorm, în raclă, în arsa mănăstire, Sub lespedea pe
Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova
... în cel întâi han ce văzurăm, așteptând ca întâmplarea să vie a ne lămuri și ajuta în scoposul călătoriei noastre. Prânzul fu vesel pe cât noaptea de pe Prut fusese urâtă; baronesa, încântată de a ajunge la țelul călătoriei sale, primi mulțumirile noastre pentru necazurile ce-i pricinuisem: ea se mulțumi ... nu ne lipsea; nălucirea era întreagă, când în zori de zi fui trezit de un ofițer al domnului, care ne porunci a-l urma la spătarul, mai marele slujbaș al poliției și al puterii armate. Întrebați ce vroiam în Moldova, ne lămurirăm îndată de trista noastră înșelăciune: nici gând ... iubite redactore, aicea călătoria și las la judecata și inima ta două dezlegări: Ce este aist miros de primire a moldovenilor, această inimă pe palmă deschisă ce se înduioșește la orice nenorocire, care acest miros pătimașii îl simt încă până a nu ajunge la graniță?... Oare pentru ... de noroc, și că numai nenorociții lumii ghicesc durerea nenorocirii? Al doilea este a judeca despre huietul organizării militare a Moldovei pe ...
... George Coşbuc - Păstoriţa Păstorița de George Coșbuc Umbre mari răsar pe cale, Ziua moare după culmi; De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale. Obosit și blând popor! Și cântând, pășește-agale O copilă-n urma lor. Noapte bună, soare sfânt, Până mâine! Noapte bună! Mâine iar vom fi-mpreună, Tu să râzi și eu să cânt. Mâine până-n zori ...
Dimitrie Anghel - Balul pomilor
... Dimitrie Anghel - Balul pomilor Balul pomilor de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , 4 mai 1913 Cu legănări abia simțite și ritmice, încet-încet, Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii, Înveșmîntați în haine albe se clatină în fața lunii, Stînd gata parcă să înceapă un pas ușor ... arome, Împrăștie în aer, danțul acesta ritmic de fantome, Ce-așteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Și astfel umbrele căzute pe pajiște par mantii grele Zvîrlite de dănțuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea ... pîn' la pămînt. Ghirlănzi de flori îi leagă-n treacăt și-un arc sub fiecare ram Boltește-albastre perspective, sub care alte cete ninse Coboară pe pămînt din ceruri, venind cu candele aprinse Să facă și mai albă noaptea acestui alb epitalam. Așa-s în clipa asta toate, dar mîine albii ...
George Topîrceanu - Balada morții
... George Topîrceanu - Balada morţii Balada morții de George Topîrceanu Cobora pe Topolog Dintre munți, la vale... Și la umbra unui stog A căzut din cale. În ce vară? În ce an? Anii trec ca ... de vară. Soarele spre asfințit Și-a urmat cărarea. Zi cu zi l-au troienit Vremea și uitarea. Dimineața ca un fum Urcă pe coline, Zvon de glasuri dinspre drum Până-n preajmă-i vine. Peste vârfuri lunecând În argint, condurii Înfioară când și când Liniștea pădurii... Numai colo ... ceas cu ceas, Umbra după soare... Astfel, tot mai neștiut Spre adânc îl fură Și-l îngroapă-n sânu-i mut Veșnica Natură. Vara trece; pe cărări Frunza-n codru sună. Trec cernite înserări, Nopți adânci cu lună. Iar când norii-nvăluiesc Alba nopții Doamnă, Peste groapa lui pornesc Vânturi lungi ...
Ion Luca Caragiale - Situațiunea
... poftă de vorbă, aștept, nu cumva o pica vreun alt bucureștean iubitor ca mine de aer curat, să respirăm împreună: dacă o durere împărtășită e pe jumătate ușurată, desigur o bucurie în doi e îndoită. Așteptând, miros cum din apropiere adie dulce un zefir, pe când un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria, stricând odihna prafului și făcând să se-mbrobodească în ceață din ce în ce mai ... destul de grea. - Economii? Hm! Zice că face economii... mofturi! și cu bugetul încărcat cu treizeci și șase de milioane, care mă prinz cu dumneata pe ce poftești că nu poate pentru ca să fie o realitate... - Dacă e vorba de economii - zic eu - pentru ce nu desființăm armata, care?... - Ce ... acuma să desființăm armata? - De ce nu? - Dumneata nu vezi cum se încurcă lucrurile în politică, care nu poți pentru ca să știi de azi pe mâine cum poate pentru ca să devie o complicațiune... Dumneata nu vezi ce se petrece în China cu boxerii, și toată Europa nu poate pentru ... aibă trebuință de clește... - !!... În momentul când deschiz ochii cât pot mai mari, trece o birjă cu o damă. La lumina zorilor, Nae recunoaște desigur
Vasile Alecsandri - Întoarcerea în țară
... Vasile Alecsandri - Întoarcerea în ţară Întoarcerea în țară de Vasile Alecsandri Pe muchi de prăpăstii lunecînd ușor, Cu corbii de iarnă mă-ntreceam în zbor. Sania-mi cea mică, murgul meu cel dalb Lăsau urme albe pe ... de nori, Căci mergeam departe... el cătră o stea, Eu, înstrăinatul, cătră țara mea ! În zădar copacii crengile-și plecau Și zăpada-n cale-mi pe rînd scuturau. În zădar și cerul viscole stîrnea Și cu fulgi prin neguri cîmpii așternea. În zădar și lupii, codrii răzbătînd, Cu crivățul iernii m ... te-n sînu-i, o ! tristul meu gînd ! Țara nu-i departe; o simt, o văd eu ! Raiul înflorește în sufletul meu. Steaua se arată pe
Alexandru Macedonski - Formele
... s-o expui La surâse cu-nțelesuri și la poftele oricui! Trebuia la ofițerul situației civile S-o mai duci, ca să-și înscrie numele pe vreo trei file, Și pe loc, după ce popa Isaiia ți-a cântat, Mulțumit să pleci acasă spre a fi felicitat, Să chemi lumea să mănânce ... șoptește-ncetinel, Sub pretextul s-o scutească de surprinderi de-orice fel, Vorbe multe și mărunte, care-o fac ca să roșească, Veștejindu-i de pe frunte lămâița feciorească! Singur când te vezi în fine, searbăd, rece, obosit, ,,Te iubesc" îi spui alene, pe trei sferturi adormit, Și la rândul ei mireasa, l-acel glas sforăitor, Fruntea-și pleacă și adoarme pe-adormitul tău amor! Iată ce-nsemnează-ntocmai, legiuita cununie, A societății de-astăzi principală temelie, Formă ce nendeplinită face din copii bastarzi, Din ... acolo ai de plată atestate de decese! Însuși eu, poet prin suflet, înșirând aici aceste, Fără ca să cuget, poate, jertfesc formelor funeste, Și umblând pe
... ediție Ale mele zile sunt pustiuri cari Rătăcesc în ele roze caravane; Câte visuri blonde, albe, suverane, Câți emiri fatidici dar cu mușchii tari, Călărind pe negri, nobili armăsari, Și cămile câte au trecut dușmane Prin nisipu-n flăcări și cu doruri vane, Eldorado,-n fine ca să le răsari? Și ... de-orgoliu au răcnit sub soare? Ocean de sânge, aur și vâltoare; Însă după zile, zile au urmat, Iar pustiul crește și pustiu-i unul, Pe
Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
... atunce, ficiorul craiului șvedzăscÅ, iară hatman mare era Zamoyschii. VădzindÅ lĂ©șii c-au pus Bator de la sine domnÅ în Muldova și o scriia pe atunci lĂ©șii Muldova că ieste Crăiei Leșești soțiie, după niște legături ce făcusă lĂ©șii cu Ștefan-vodă cel Bun la Colomiia și mai ... clătirea lui Caazi Cherei-soltan la Muldova, cu rușine a fi socotindÅ să lasă pre domnÅ la sminteală, pus de dînșii, și era pe atunce și Crăiia LĂ©șască în virtute, au orînduit și ei pre Zamuyschii hatmanul, cum spune Hronica leșască, mai multÅ de 7.000 de călări ... Sol de la leși să margă la Împărăția Turcului pentru întăritura păcii. Iară despre partea hanului era aceste ponturi: Steagul și tuiurile să le dea pe mîna lui Ieremii-vodă și de la Împărățiia Turcului să scoată dirĂ©s de domnie neschimbată în dzilele lui, ce-i dzic ei pe limba lor barat. Și să iasă din pămîntul Muldovei hanul pănă în patru dzile cu oștile lui. Și așea obîrșindu-să pace, hanul întăiÅ au ...