Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI BUN
Rezultatele 1121 - 1130 din aproximativ 1293 pentru MAI BUN.
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters
... compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producÈ›iile lor, prin gustul de alegere a repertoriului È™i mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială, concertele d-lui Wachmann au lăsat întotdeauna mult, foarte mult de dorit, dacă vrem să judecăm strict, Orchestra ... ne-a dat pînă acum decît ceea ce se poate numi producÈ›ie mediocră, pacotilă [1] , marfă ieftină de artă. Nu e însă mai puÈ›in adevărat că datorim noi, amatorii, mult, foarte mult, neobositului Wachmann, care, cu sacrificii mari la început È™i cu puÈ›ine ...
Gheorghe Asachi - Filozofie naturală
... Cuget chiar, bună femeie, Ce prisosuri să nu ceie, Este-odor ce nici o mare, Peru, nici Golconda n-are. Din un râu e mult mai bine A bea apă cristalină Și a zice: Vivat, cine Nimănuia nu s-închină, Decât băuturi străine A le ...
Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt
... Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de vad, Mai sus de Bârlad; Când o da el semn, Să-și facă îndemn, Să strige, să urle, Din tâmpini și surle, Tobele să bată În goană ... și clerici Să cânte-n biserici Rugăciuni spre slava Celui ce-n Suceava E scutul dreptății Și-al creștinătății, Cărui azi mă-nchin Ca un bun
Constantin Negruzzi - Floarea, Florărița româncă
... a verei și tu copilă ești. Panerul tău ce este galbăn precum safranul E plin cu-mbelșugare de roze, de zămoși; Dar gura ta-i mai roșie; și mai mirositoare Decât aceste toate — e sărutarea ta. Te poți duce oriunde fără să aibi vro grijă; Însă de amor dragă, foarte să te păzești ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul
... o să ne amețească. - Ba nu, mai bine să ne spuie câte ape de colori vede el în pielița albăstrie a cerului. - Să mai zică o dată legenda de alaltăieri cu Fata gândului , "de care când te-ai fi apropiat ai fi înghețat sloi". - Nu, nu, răspunse Trubadurul, cătați ... mi-a rămas în nas mirosul morții: rece, rânced, ceva de melc fiert, și n-am izbutit să-l gonesc nici cu cel mai delicat miros, nici cu cel mai tare. Mă încearcă frigurile. Cânt cu vioara, și ea răsună în coșul pieptului. Mi s-a rupt o coardă... am crezut că a ... muți cu mine. Se vede că nu ții la nimeni pe pământ. - Ba da, ba da, răspunse Trubadurul, ba țin prea mult, dar mă iubește mai mult pământul decât voi toți. Uh! și rece și greu trebuie să fie! Voi nu știți nimic. Nu puteți înțelege pe deplin, bombăni el, plecându ... e? Ce ți s-a întâmplat? Ți s-a înecat corăbiile pe Marea Neagră? Ți-ai tăiat capul și nu-l mai
Alecu Donici - Antereul lui Arvinte
... doar nu sunt așa de nătărău, Vreun lucru mare nu-i Să-mi tai eu poalele de pe la antereu Și mânecile să le pui Mai lungi decât era". Au zis și au făcut. Dar lumea se mira Că antereul lui era acum prea scurt, Și nu asemăna nici cu un ...
George Coșbuc - Bradul (Coșbuc)
... George Coşbuc - Bradul (Coşbuc) Bradul de George Coșbuc Bradu-mi spune bun cuvânt — — „Să-i trimit ?" Mi-a spus: — Trimite-i!â€� Tot m-am judecat cu mine: Să dau bradului ...
Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri)
... ridic zilele, Să mă duc cu dânsele." ,,Alei! iazmă călătoare, Boală rea ș-ucigătoare! Na-ți calul și armele, De-mi lungește zilele, Să-mi mai văd copilele Că-mi sunt dragi ca soarele. Na-ți și carul, na-ți și boi, Numai te du de la noi!" ,,Nu vreau arme ... serveau cetățenii avuți se numea biga . Trăsura matroanelor se chema carpentium și era cu două roți, însă la serbările publice ele se suiau în alte mai mari cu patru roți, numite pilentum . Afară de acestea, romanii aveau pentru țară o trăsură carruca . Vizitiul se numea carricarius , cărucier. [2] Imagine antică. Furiile ...
Mihai Eminescu - Împărat și proletar
... a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată, După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, Ați mai purta osânda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Și v-a făcut să ... de-a muri? De ce uitați că-n voi e și număr și putere? Când vreți, puteți prea lesne pământul să-mpărțiți. Nu le mai faceți ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinși de durere Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți ... hazardată, cum pomu-n înflorire În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire, Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. Astfel umana roadă în calea ei îngheață, Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viață Și arătând la ...
Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18
... aug. 30 de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 Persoane 2 TIMPUL 3 ISTORIA 4 POEZIA Persoane TIMPUL ISTORIA POEZIA PACEA LIBERTATEA persoane tăcute COMERCIUL TIMPUL Mai vechi și decât lumea, am fost de față la zidirea ei; am văzut pe rând neamurile în zgomotul slavei și al bucuriei, în vârful strălucirii ... precum au fost: adevărul este d-alăturea mea. Egiptul, Grecia, Roma au strălucit odată; și mi-am întors ochii înapoi, și pare că n-am mai stat! Strășnicia legilor și paza lor le-au înălțat întru slavă; nesocotința și abaterea de la dânsele au dărâmat din temelie aceste colose de mare ... împărățește în toată strălucirea lui și, având înainte-mi umbrele celor ce au folosit și au îngrozit omenirea, cu faptele lor am dat învățăturile cele mai grozave și mântuitoare prinților și noroadelor universului. Pe cât mi-au fost de dragi numele monarșilor ce au întrebuințat bine a lor putere ... faceți dimpreună cu dânsul ca fiii voștri să simtă facerile de bine ale așăzământurilor ce ați dobândit; și eu voi scri epoha aceasta ca cea mai fericită a pământului vostru, și numele lui, pe care îl serbați astăzi, va fi atunci nume de cinste și de sărbătoare la urmașii ...
... ața: Prea supțire și-n scurtă vreme trăitoare. O, lume hicleană, lume înșelătoare! Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară, Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară. Trece veacul desfrânatu, trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra și nici o poartă A le opri ... poruncitu la un loc să nu stea norocul. Cursul lumii ați cercatu, lumea cursul vostru Au tăiat. Așa iaste acum vacul nostru. Niminea nu-i bun la lume, tuturor cu moarte Plătește osteneala, nedireaptă foarte Pre toți, ci nevinovați, ea le tae vacul. O, vrăjmașă, hicleană, tu vinezi cu sacul. Pre ... poartă lumea, așa amăgește. Așa înșală, surpă și batjocorește. Fericită viiața făr de valuri multe, Cu griji și neticneală avuțiia pute. Viețuiți în ferice, carii mai