Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CE MAI FACI?
Rezultatele 1121 - 1130 din aproximativ 1850 pentru CE MAI FACI?.
Ion Heliade Rădulescu - Destăinuirea
... nu de ani, nu încă, -- Griji, datorii, povară pe ea se grămădesc; Valuri, crivețe-ntr-însa ca-n vulcănoasă stâncă Izbesc, se-nfrâng cu muget, mai repezi năvălesc. Pe la-nceputul verii vifore prea geroase Asupră-i se răscoală s-o-nghețe-aci pe loc, Sângele-mi să-l închege, ce ... se repede; dar ea e toat-un foc! Un foc! și ca acela ce arde-ntr-o câmpie Albită de troiene și toată-n vijelie, Ce arde ca să arză, de vânturi spulberat, Arsura e într-însul, care îl mistuiește, Și nimeni nici d-aproape de el nu se-ncălzește; Lumina ... răsplătire? Dragoste e ființa-i, rază de nemurire, Fala vieții mele și însuși al meu post. III Sub degete-mi răsună, liră, te-nfiorează, Spune ce e poetul în ast loc osândit, Cum el dintr-însul raiul oriunde-nființează Și-și face fericirea din bine-nchipuit. Când cântă el, s-aude, veacurile răsună; . Când se închină, cerul el îl coboară jos; Dragostea lui e flăcări și ura ... e seninul acel mai luminos. Ferice de acela pe care el slăvește! La nemurire zboară, ce ...
... fi murit! O, Doamne, el ar fi venit De-atâta timp! mai știu și eu! Și doru-i plângător mereu Creștea de presimțiri hrănit, Din ce în ce mai greu. Trecu și vara, și trecu Și toamna, și pe văi căzu Zăpada iernii, și-apoi iar Sosi-nfloritul Cireșar Dar nici acum voinicul nu ... nu vei mai pleca, Să-ți lași plângând iubita ta: O, vino, strânge-mă la piept... Ce bine mi-e așa! Și nu mă-ntrebi, ce plâns nebun Am plâns de-atunci? O, cum s-adun În vorbe-atâta gând pribeag, Și cum să-ncep... O, dă-mi toiag! O, cât ... milă, Uite! zise ea Un veac de om tu așteptând Robit-ai fost de-un singur gând De-ai fi știut tu, draga mea, Acestea mai curând! El și-a uitat de ochii tăi! De mult s-a-ntors pe alte căi, Căci lui menire i s ... gemet întreit Din totul inimii pornit Și-apoi o liniște de veci! Din lumea asta într-alta treci. Și nici nu știi, tu, om trudit, Ce
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc
... călcîile goale în pântecele cailor. Înaintea lor ies , în cârduri, copii dolofani, dăsculți și cu pletele cârlionțate pe grumaji și se uită cu jind cum mai-marii lor mână cîte și șase cai, fetițe săltate cari furișează câte o ochire pe cine mai știe ce flăcău voinic, muieri cu furca în brâu, ș-apoi, în urma lor, toți cânii mahalalii, lătrând și chefnind a bucurie. Și vorba se ... Argeșul? Ce mânia Domnului! Ce apă lacomă! Cum te înșeală și te fură; pe câți n-a răpus; și ai noștri nu se mai învață minte, capete seci ce sunt! Așa zise una dintre ele și-și făcu cruce mare și apăsată, iar după ea cu toatele se închinară îngânând: - Doamne, ferește, Doamne, și ... sprincenele albe și stufoase, își oprește caii, tușește în sec și prefăcut și dă să vorbească. - Tata Motoace, spune-mi drept ce știi, n-o mai potrivi, că tot degeaba este; mai bine să știu la un fel unde i-o fi osciorul. Așa tăie Maria cuvântul îngânat al bătrânului. - De, Marie, tată, ține-ți inima, dar ... ...
... Gheorghe Asachi - Jijia Jijia de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție imitată dupre zicătoarea poporană Între Prut și-ntre Siret, Ce mai mult de ani o mie Apă limpede trimet Păn' la Dunăre-n cîmpie, Este-un lac, ca marea-ntins, De muncei umbroși încins. Nici un ... acum o undă De-alta iacă-a despicat Și în lac se acufundă ; Milianii trag mereu, Că a prins nu-ș' ce prea greu. Nime-ar crede ce a prins ; Unda începu să mugă, P-unii spaima a cuprins, Fricoși alții dau la fugă, Deși cele ce-o s-arăt Nu era de spăriet. Că din plasă a ieșit O frumoasă, giune zînă, Cu păr negru umezit, Fața-i sarbădă ... žTu, ce astăzi ai pătruns În a noastră adîncime, Nu știi că viu n-a agiuns Îndărăpt în lume nime, Cel ce de ursită-mpins, În aist fund s-a deștins ? Dar fiindcă-n corpul tău Curge-a bunilor mei sînge, Că cel ... din alți muritori Nu putu la noi să vie ; Le era crim fiorătoriu A calca în săhăstrie ; Moartea îl amenința Pe-un bărbat ...
... albituri cu albanezi cu tarabagii cu tiriști cu boschetari stop alt stop dacă vine-un șmecher și trece pe roșu pe roșuuuuuu băăăăăăă auzi tu ce naiba-i mai fac damblagitei răpciugoasei afroditei și pooooooooc îl pocni troleul taman când vroia omul să-mi explice cât mă costă transportul lui din comun în comună ...
Ion Luca Caragiale - Moftul român
... a fi consecvenți, și astfel dăm drept program aceleași linii pe cari le-am pus în fruntea acestei foi la prima-i apariție. Eu: Ce mai spun gazetele, nene? Nenea: Mofturi ! * Eu: Ce era azi la Cameră? D. deputat: Mofturi ! * Un cerșetor degerat: Fă-ți pomană: mor de foame! U n domn cu bundă: Mofturi ! * Un june cu ... tată de familie: Am auzit că de la o vreme se-ntinde printre o seamă de tineri din București niște apucături oribile. Un altul cu mai mulți copii (râzând): Mofturi ! * X...: Mâine seară e o eclipsă de lună. Z...: Mofturi! * Iar Eu: A propos, iese o gazetă nouă. Publicul ... sau vreo meteahnă specifică: englezii au spleenul, rușii nihilismul, francezii l’engouement, [...] spaniolii morga, italienii vendetta etc.; românii au Moftul! Trăiască dar Moftul român! Foaia ce reapare astăzi, cu titlul ei eminamente național, sperăm că va fi formula sinceră și exactă a spiritului nostru public. Și acuma, dragă Moftule ... cu toată căldura: Dumnezeul părinților noștri, el care a știut totdeauna să protege România, aibă-te în sfânta sa pază! deie-ți norocul ce ...
Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului
... tutulor autorităților. Acești doi școlari sunt Artur Ionescu și Ioniță Păunescu. Cel dântâi este fiul unic al lui d. Mandache Ionescu, mare proprietar, omul cel mai influent și mai cu greutate din tot județul și stâlpul oricărui guvern. Asta e bine; căci fără d. Mandache cu greu s-ar putea guverna în acel județ ... brânzoaice și mișmașuri. Numai d-ta, iubite cetitor, numai d-ta, care încă n-ai fost mamă, nu vei putea înțelege emoția și neastâmpărul din ce m ce crescânde ale mamei lui Artur, grațioasa madam Aglae Ionescu. Madam Ionescu stă, umblă, mănâncă, doarme, face orișice, fără să poată părăsi un moment gândul că și-n anul acesta fracțiunea lui Artur are să fie covârșită de a lui ... sfert, mă rog. Doamna se scoală, și hotărâtă: — Și pentru atâta diferență, nici în anul ăsta, Artur să nu ia premiul întâi?... Atunci pentru ce ai venit aici? D. Tiberiu, foarte afectat, ridicându-se și potrivindu-și poalele: — Apoi pentru că m-au chemat doamna, mă rog. Că-z ... doamna! mă duc, mă rog... Cu tot reșpectul și conziderățiunea... am onoare. Jupâneasa îl împinge. D. Tiberiu pleacă înjurând ungurește. De prisos a ...
Constantin Alexandru Rosetti - Revederea
... când noi în grădină la tata ne jucam? Căci fruntea-mi viscolită nu poate da măsură Cât e de când de ruje cunună îți făceam! Ce de dureri d-atuncea pe noi nu năvăliră, Ce de ființe drage pământul ne-a-nghițit! Ce de doriri plăcute, ce de nădejdi pieriră Ce lume de fantome, o cer! ne-a ocolit! De-am fi bătrâni ca timpul, eu nu crez că se poate Mai mult decât atâtea ruine să călcăm, Și nu crez cum că crime, vânzări, prădări și moarte Mai mari pot fi în lume decât în care stăm! Moneda și femeia pe oameni cârmuiește, Săracul și cinstitul e-n veci gonit de ei; Și ... nebunie, Frumos patriotismu când poate da folos, Iubirea speculare, poetul jucărie, Știința e o vorbă, săracu ticălos! Aceasta este lumea, prietină iubită, Aceasta este viața ce de atunci trăiesc; Și de-am găsit vreodată o zi mai liniștită, A fost ca cu-ndoite dureri să o plătesc. ................................... Dar astăzi dup-o astfel de lungă despărțire În urma astor trude, când ... iar te-am revăzut, Acum, când eu pe buza-ți văzui acea zâmbire Din zile fericite ca vis ...
... decor un restaurant, și al doilea: un cimitir. Într-un restaurant la modă, un domn mănâncă o cotletă de miel. Se uită împrejurul lui și face reflecții tăcute Cotleta pare de minune! Ce buni sunt mieii fripți și mici! Vecinul slab cu dama grasă Are un aer de martir! Casierița e lălâie Și glasu-i taie ca un ... îl taie capul, cugetă și el Când vezi c-ai fost ursit de soartă Doar miel în lume să te naști, Decât să faci filozofie, Mai igienic e să paști! Ce iarbă grasă! La o treabă Sunt buni și oamenii când mor: Orice s-ar zice: E mai
Dimitrie Bolintineanu - La piramide
... Nalță munții de nisip, Ce pe fiecare oară Schimbă forma, se risip. Dar luncile deșarte atât sunt de mărețe, Atât de melancolici, cât ochiul privitor, Ce cată tinerețe, Se-nturnă să ascunză o lacrimă de dor! IV Dar ziua se abate. — Pe undele pălite A mării de nisip ... se arată, Răsare din pământ! Ea face semn cu mâna-i plăpândă și uscată Si mii de alte umbre se-nalță din mormânt. Trei regi ce ridicară aceste piramide, Trei umbre, în tăcere s-așază la benchet. Trei cupe aurite, la stelele splendide Ridică deodată o mână de schelet. O tânără ... apare. El trage dupe caru-i popolii cei cuprinși. Aceste turme sclave se luptă cu turbare Să-nvingă în robie alți popoli neînvinși! Oh! nu mai e speranță d-această omenire! Tu, dulce libertate ce lumea-ai amăgit, Ori nu ai fost tu oare decât închipuire?... O, popol, încetează d-a cere-o fericire Pe care nu știi ... ochiul lui străluce de-o flacără străină La ceilalți muritori! Tăcere! Mamelucii s-adună, se dezbină Prin umbra nopții deasă pe caii lor ușori. El face ...
George Coșbuc - Șarpele-n inimă
... eu cum, Iar tu ești mânios și-acum! Și-a fost și soră-ta cu ei; Veneau tustrei, Și-am stat puțin, și ce mai vrei? N-am voie nici atât, eu nu? Dar ce crezi tu, Și ochii să mi-i scot de-acu? Ai răsărit ca din pământ — Ei, Doamne sfânt, Îți sunt nevastă, soră-ți sunt ... Și-uitându-te și-n jos și-n sus Scrâșnind mi-ai spus: „Săracă fată!“ și te-ai dus. Săracă! Dar de ce să fiu? Pe suflet viu, Cu nici o vină nu mă știu. Apoi de ce tot spui și spui Că, de tăcui, E semn că vinovată fui? Ce semn? Tăcui așa mereu, Că-mi fu cu greu, Și ce-ți puteam răspunde eu? De-aș fi jurat pe-un rai de sfinți, Tu, printre dinți, Mi-ai fi răspuns la toate: minți! Că și ... ți par le crezi! Și-am plâns și ieri, gândeam că mor Că-mi tot dai zor Să-mi afli vina-n fața lor. De ce mă chinuiești tu vrând? De ce