Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE VIAȚĂ
Rezultatele 1111 - 1120 din aproximativ 1573 pentru PE VIAȚĂ.
Ion Luca Caragiale - O nouă societate română
... de adânci; nu, dar limba franceză este o limbă deja aproape cristalizată în formule precise, așa că orice minte găsește în repertorul de formule franceze pe aceea care-i trebuie în orice ocazie. Așa se explică ușor cum atâtea domnișoare au aerul că spun ceva când baraguineazăfranțuzește. De câte ori n ... ceea ce se zice în limba franceză un bout de causerie, ce te faci fără Avec ça? Apoi noua societate mai obligă pe membrii de ambe sexe să scrie numai românește. Foarte bine — asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește să scrie un răvășel trandafiriu ... petit chien bleu; ce te faci cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a scrie: Cățelușul meu, albastru! Pe urmă vine chestia cititului. Să nu mai citească nici un membru nimic afară de românește, zic statutele. Dar atunci din două una: ori că societatea ... loc — pentru că desigur nu poate fi vorba de citirea publicațiilor politice, ci de literatura propriu-zisă — și tot ce se tipărește negru pe alb, ba de la o vreme și roșu, nu se cheamă tocmai literatură. Atunci ce-i rămâne tinerei societăți de făcut? va întreba cineva. Mult ...
Dimitrie Bolintineanu - Dragomir sau Cetatea lui Radu Negru
... Dimitrie Bolintineanu - Dragomir sau Cetatea lui Radu Negru Dragomir sau Cetatea lui Radu Negru de Dimitrie Bolintineanu Pe un pisc sălbatic și vijălios, Unde urlă-n poale Argeșul spumos, Este o cetate. Armia maghiară Va să o supuie printr-o luptă rară. Acolo ... Ce-a rămas, de rîpă eu am azvîrlit. Starea noastră tristă cere mîntuință, Ori prin moartea noastră sau prin biruință. Moartea nu spăimîntă decît pe mîrșavi: Moartea-i logodită cu acei mai bravi. Cela ce nu moare pentru-al țării bine, N-are drept la viață, este mort de sine ! Să ieșim cu arme din cetate-afară, Să murim cu fală pentru sfînta țară !" Zice și ostașii strigă și închin. Ale ...
Vasile Alecsandri - Odă cătră Bahlui
... lumei triste valuri, Cu pasuri regulate eu măsur al tău pod, Bahlui ! locaș de broaște ! rîu tainic, fără maluri, Ce dormi, chiar ca un pașă, pe patul tău de glod. "Trecut-au, zic atunce, a tale negre unde Ca gloria, ca viața, ca visul de noroc !" "Ba n-au ...
... atunci durerea-mi toată Se ghemuiește-n inima-mi, o arde ș-o împilă; Părea din somn că m-am trezit și te-am văzut pe patu-mi, Boțind cerșaful meu cel alb cu mâna ta gentilă; Abia al hainei tale gaz de umăru-ți se ține Și sânii tăi s ... din amor tu te desfaci cu silă, Și de turbare s-a-ncleștat, s-a strâns gurița-ți creață; Tu de pe frunte păru-ți dai, plângi tremurând, copilă, În șolduri boiul ți-l îndoi ș-ai vrea să-mi scapi din mână, Precum se-ndoaie, vrând ... în degete-o zambilă. Dar sângele tău dulce-acum ca mierea cea de struguri În vine-ți fierbe nebunit, și mintea o exilă. Atunci căzuși pe pieptul meu o sarcină în friguri, Un fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut o dată clar ca omul care moare, Apoi ... pân-acum junețea ți-o sigilă Â Un corp am fost îngemănat trăind o viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în dezmierdări, în milă, Parc-am trecut noi amândoi în noaptea neființei, Ne-am zugrumat în sărutări, ne ...
Ștefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu
... a vieții tale Și scârba ta născută din vanele plăceri, Și lumea ta de visuri, dorințe și dureri... Năluca urmărită de tine-n veci pe cale. Și am citit o parte din opera-ți măiastră; Sub biciul suferinței umane te zăresc Trist, implorând în graiul tău dulce românesc Pe amor, pe tiranul divin din lumea noastră. Dar mai presus citit-am poemul tău romantic, Bogat în idealuri și falnice avânturi Ce-o să-ți rodească neamul ... atunci și munca-ți sfântă cu dragoste-o aleg. Ci, de n-am fi vlăstare aceleiași tulpine, Te-aș fi-nțeles eu totuși, citindu-te pe tine: Poeții mari sunt domnii pământului întreg! Așa toți cei ce-odată simțit-au cu putere Delirul deznădejdii, cel plin de-amar și jale Vor ... teamă ne-nțeleasă, Când mările respiră o dulce adiere, Atunci plutești, poete, scăpat de-orice durere, Și țara ta ți-o legeni cu drag, ca pe mireasă... Poete, stai de strajă! Spre culmile măririi Insuflă-i, ca să lupte, a geniului scânteie, Copil al României, o, bard menit să ...
Vasile Alecsandri - Cântic haiducesc
... mi-a fi iarna de mare, Ce-o să facem, vai de noi! Fără codru, fără soare, Făr' de bani, făr de ciocoi? Sai pe creanga cea uscată, Dragă corbi, corbișor. Vezi, în calea depărtată Nu-i zări vrun călător? Călător cu punga plină Și cu șal la cap legat ... dragă primăvară, De-ai veni când aș vrea eu, Să mai ies voinic prin țară, Să fiu iar la largul meu! Să-mi pun cușma pe-o ureche Și să-mi las pletele-n vânt, Și-n potica mea cea veche Să mă-ntind iar la pământ. Să simt iar durda ... Și să-mi văd ici că lucesc Cinci pistoale ferecate, Cu hamgerul haiducesc. Și pe coarda-i cea pletoasă Să-mi dismierd murgul voinic, Și pe zarea luminoasă El să zboare, eu să-i zic: „Fugi ca vântul, fugi ca gândul, Măi, voinice năzdrăvan! Căci acum ne-au venit rândul ...
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... am un rival. Că M. Oront au dat parola sa unui tânăr om din provinție, cari să așteaptă să sosască la Paris ca să ia pe Anghelica. CRISPIN:— și cari este acest rival? VALER: — Aceasta încâ nu o știu. Au strigat pe Lizeta în ceasul ce îmi spune această amară vesti și am fost sâlit a mă duci fără să aflu numile său. CRISPIN:â ... dar după întâmplarea ta de la bașcă, mă tem să nu fi rămas făr curaj. LABRANCHE: — Nu, nu, spune, o furtună trecută nu oprești pe un bun corăbieri să mai între în mare; vorbești. Ce vrei să zâci? Ce, ai vre să faci pe stăpână-tău să treacâ cu numile lui Damis, și să ia ... CRISPIN: — Stăpână-meu? Of, Doamne! Un calic pentru o fată ca ... de dânsa. LABRANCHE: — Eu găsăsc de cuviință dragostea ta. CRISPIN:— Voi lua numile lui Damis. LABRANCHE: — Bine zâci. CRISPIN: — Voi lua pe Anghelica. LABRANCHE: — Priimesc. CRISPIN:— Voi pune mâna pe zăstri. LABRANCHE: — Foarte bine. CRISPIN:— și mă voi duci pân a nu înțălegi ei încâ. LABRANCHE: — Să ne tălmăcim mai
Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea...
... lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie, De ți-ai da viața toată, Nime-n lume nu ne știe. Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. Printre crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n ... ți se mai șede, Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. Tânguiosul bucium sună, L-ascultăm cu-atâta drag, Pe când iese dulcea lună Dintr-o rariște de fag. Îi răspunde codrul verde Fermecat și dureros, Iară sufletu-mi se pierde După chipul tău frumos ... De-al tău chip el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât ...
Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea ta uitată
... lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie, De ți-ai da viața toată, Nime-n lume nu ne știe. Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. Printre crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n ... ți se mai șede, Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. Tânguiosul bucium sună, L-ascultăm cu-atâta drag, Pe când iese dulcea lună Dintr-o rariște de fag. Îi răspunde codrul verde Fermecat și dureros, Iară sufletu-mi se pierde După chipul tău frumos ... De-al tău chip el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât ...
Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan
... și numaidecît sări buzduganul din cui și puse o masă împărătească, cu douăsprezece feluri de bucate, pe care le otrăvise zmeul înadins, ca să omoare pe olteni, dar o pîine, o strachină cu apă, o lingură și o ploscă cu vin nu putu sa le otrăvească. Zmeul atunci chemă pe olteni la masă; dar Roman Năzdrăvan îi zice: — Să trăiești, măria-ta! noi suntem niște oameni săraci, învățați să mîncăm cum om putea și ... zile și trei nopți și dederă peste un palat mîndru și frumos și se puseră cîtetrei la poartă. Împăratul îi văzu dupe geam și trimise pe vătaful de curte să-i întrebe ce caută. Vătaful spuse împăratului cererea lor, iar el porunci să puie pe cei doi rîndași la grajd, iar pe Roman Năzdrăvan să-l îmbrace bine și să-l facă copil în casă. Nu trecu mult timp și împăratul făcu pe Roman Năzdrăvan mai mare peste toate slugile curței împărătești. Frații lui, cum auziră aceasta, hotărîră să-l piarză. Într-o zi, cînd împăratul voia să ... Roman se puse în scară și începu să-i numere. Din întîmplare, frații lui tocmai atunci treceau cu hîrdăul cu apă la grajd; văzînd însă
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... întru care groapă era îngropat prorocul Elisei. Și, îndată ce s-au atins trupul mortului de oasele prorocului, au înviiat și au venit iară în viață. Frumoasă închipuire a pocăinții înțelĂ©gem a fi acest lucru preaslăvit ce s-au întâmplat. Că după ce face omul păcatul ... Elisei să tâlcuiaște Dumnezeu mântuitoriu; și cu putĂ©rea acestuia și cu daru acestuia i să iartă păcatele, să îndreptează și să întoarce iară la viață. Și trăi mortul zice Sfânta Scriptură și să sculă pre picioarele lui. De pe aceasta dară să priceapă fieștecarele câtă iaste putĂ©ria pocăinții, de vrĂ©me ce înviază sufletul cel mort al păcătosului, îi dă iară podoaba dumnezeescului ... cu carele spurcă și trupul și sufletul, stă gata să facă asupra lor răsplătire, să arunce asupra lor trăsnetele urgiei sale, să-i piarză de pe toată fața pământului. Aleargă atunce pocăința și cu o cucĂ©rnică îndrăzneală, cu doao lacrăme ce varsă din ochi, cu un suspin ce înalță la ... să-i piarză casa lui, să-i răsipească avuțiia lui, să nu mai aibă după acĂ©ia nici vrednicie, nici cinste și la cea de ...