Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI BINE
Rezultatele 1111 - 1120 din aproximativ 1459 pentru MAI BINE.
... și ce aer minunat! De pe costișa aceasta privăsc cu dulceață pe vali oile pășunând în sunetul fluierului păstoresc. Iată și izvor cu o apă mai limpide și mai curată decât cristalul, aice am și acest rădiu prin cari razile soarelui nu pot răzbate, of! Aice voi șâdĂ©. Zâcând aceste cuvinte, au ... nenorocit. — Bucuros, au răspuns celalalt, astăzi voi să te mulțămesc la toate. Aceste zâcând și bând și o cupă de must ca să-și mai dreagă glasul, și oftând au început într-acest chip: „Nemilostivă Sirinx, dumnezăiesc chip și inimă de tigru, în sfârșit nu te-ai plecat la ... plângeți-l pe el, copacilor, nu rodiți, flori și ierburi veștejâțâ-vă, Pan urăște livezile celi răcoroasă. Pan urăște florile celi mirositoare: nimfilor, nu vă mai bucurați, nimfilor nu vă mai împodobiți, au prăpădit Pan nădejde, au perdut pe frumoasa lui nimfă; iată trupul ei cel minunat sădi acolĂ³ prifăcut în stuh și bătut de vânturile ... bătut de vânturile crivățului.“ Aice au isprăvit satirul cântecul său. —O, prietine! au strigat celalalt, eu m-am mulțămit cu tine astăzi mai ...
Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați
... 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte ... cinci De-i cată unul și-altul ceartă. Și cum e scurt și îndesat, Rîd, dar se tem de el ficiorii, Și parcă-i eș mai mare-n sat, Că joacă tot în fruntea horii. El dă porunci la lăutari, A lui e cea mai mîndră fată, La el se uită mici și mari, Și-apoi acela-i joc o dată ! Acum o prinde frumușel, Acum o lasă și-o ... visînd, Și ascultam la pustnicul bătrîn, Ce-mi povestea Minuni adînci din cuibul lui de brazi... — ...Demult, demult, trăia un neam păgîn De oameni mai puternici și mai mari Ca oamenii de azi, P-aceste plaiuri binecuvîntate... Ei nu știau de sapă și de plug, C-aveau de toate cele din belșug, Așa ... ...
Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki
... arătase, un vis, un lac cu panta lină; Creșteau și florile de lotus, și albe flori de iacint, Și lin de tot plutea o barcă, mai mult în umbră ca-n lumină, Și-n barcă, trist, cânta poetul, pișcând din strune de argint. Cântarea lui, înduioșată, era o sfântă rugăciune, Regret ... a voastră dărnicie; “Zadarnic dați atâtea daruri, mă simt pe-atâta de sărac; “Deschideți porțile eterne; deschideți sfânta împărăție, “Mormântul e supremul bine, acolo numai mă împacâ€�. III Atunci ieși din mări și luna, era un corn frumos de taur; Gâlveava frunzelor se stinse, din joc zefirii s ... aruncă, își pleacă fruntea de cucernic Și-n clarul lacului se vede și jos și sus același cer. Krișna răspunde: “Pentru tine am fost mai bun ca un părinte; “Ar zice lumea că din raze în astă lume te-am adus, “Vărsai în sufletul tău roze ce-am ... curată floare și plăpândă, Suflă în ea și-i dete drumul, iar lacu-n cercuri tremură, Și iată, unde se despică: din ea fecioara cea mai blândă, Roșind ca frageda-aurora, de apă păru-și scutură. V Krișna ...
Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor
... nu, nu, bădiță frate, Că vei lupta pe dreptate, Și oricare-a birui, Eu cu dânsul m-oi iubi..." Voiniceii se izbeau, Și mai tare s-opinteau, Și mai tare se-nvârteau, Și mai tare se trânteau. Din doi unul dovedea, Din doi unul jos cădea; Cine că mi-ș dovedea, Și cu mândra purcedea? Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor ... dreptate (adică fărăpunere de piedică și fără ajutor străin). Cine asistă la aceste lupte ale flăcăilorromâni de la Carpați și de pe malul Dunării, recunoaște bine în ele apucăturileși pauzele gladiatorilor din vechime. [4] Pentru sufletele viteze puterea e cea mai
Grigore Alexandrescu - Mierla și bufnița
... ce stai toată ziua ascunsă, nevăzută? Nu cunoști, cum se vede, razele dimineței, Dulceața primăverei, plăcerile vieței. Poate ești rușinoasă, și crezi că nu cînți bine: Dar eu și alte păsări mai vrednici decît mine Îți vom da-nvățătură, și vom pune silință Să-ți mai supțiem glasul cît va fi prin putință. Vino mîine la mine să mergem la plimbare, Ca să faci cunoștință cu o privighitoare.“ Bufnița ...
Alexandru Vlahuță - În întuneric
... Unde lucrurile mute Ar avea atît de spus !... Ah, a fost aici viață, Dragoste... Unde s-au dus? Nu-s nebun, deși văd bine C-aș avea cuvînt să fiu Sau... nu mai pricep nimica... Poate sunt... și nu mă știu. Cine m-a strigat pe nume? Niminea... Mi s-a părut.... Glasul cui ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie
... noaptea cea din urmă noaptea ce-am păstrat în minte?... Câte suferințe astfel nu mi-aș fi cruțat, și cât N-aș dormi acum de bine printre mutele morminte, Unde scapi de scârba lumii și de-al traiului urât! Spune-mi, draga mea... Mă iartă că era să-ți zic pe ... Însăși le-ai sărit adesea... Să sar însă-o barieră... Nu e-n gustul dumitale și nu poate fi-ntr-al meu!... Doamna mea, dar. Mai ții minte?... Eu nu uit nimic... Încât Focul ce ardea în sobă parcă-l văd. Tușeai p-atunce Și credeai că Moartea, grabnic, are-n ... ncovoiau în două, Însă în cenușă mută de atunci s-au prefăcut, Că de-ar ști ca să vorbească revenind la viața nouă, Multe-ar mai putea să spună ele, care ne-au văzut! A! de n-ai uita nimica din momentele trecute, Dacă noaptea de aprile ți-a ... sufletului meu, Uită-le, dar lasă-mi dreptul ca să nu le uit și eu, Și să-mi zic ca mângâiere pentr-o patimă adâncă ,,Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit? O
Vasile Alecsandri - Mogoș vornicul
... Ei la umbră se culcau, Beau voios și ospătau, Cu ploscuța închina De cinci vedre ș-o oca, Vadra Țarigradului, Măsura-mpăratului. Iar fratele cel mai mare (Că-i mai mare, minte n-are) Pe drum ochii-și alerga Și cu glas dogit striga: ,,Zăriți voi ce zăresc eu? Iată vine ca un zmeu, Vine ... uitat Către noi că te-ai legat Când pe Stanca ne-ai luat, S-o aduci la frățiori. Pe iarnă de nouă ori, Că-s mai multe sărbători: Pe vară de patru ori, Că-s mai multe lucrători?" ,,Ba, măi frați, eu n-am uitat Către voi că m-am legat, Și cu Stanca am plecat S-o aduc la desfătat ... Ca să fii vrednic cumnat Cu-ai Stăncuței șapte frați, Șapte frați ca șapte brazi!" Și cu toții crunt turbau Paloșele ridicau. Iar fratele cel mai mare (Că-i mai mare, minte n-are) Paloșul mi-l învârtea, În Mogoș îl azvârlea, Dar nici că mi-l nimerea. Paloșu-n vânt vâjâia, De-un zid ... Și-ndărăt se întorcea, Lângă Mogoș de cădea Și-n pământ se îngropa Și până în mănunchi intra. Iar fratele cel mai mic (Că-i ...
Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu
... într-un stil nu prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și sama ... Când din orice întâmplare a-l părăsi tu vei vrea. Toți poeții cearcă-n lume feluri de nemulțumiri, Dar din ele scânteiază cele mai vie simțiri. Ațâțați de-mpotrivire ei se luptă ne-ncetat, Și izbânda le e slava cu care s-a-ncununat.** Scrie! scrie! iată ...
... Mihai Eminescu - Glossă Glossă de Mihai Eminescu Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi ... Și de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci în tine Și-nțelegi din a lor artă Ce rău și ce e bine. Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe; În prezent le-avem pe toate ... seamă, Din cărarea ta afară De te-ndeamnă, de te cheamă. De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură; Zică toți ce vor să zică, Treacă-n lume cine-o ... de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera și nu ai teamă; Te întreabă și socoate Ce e rău și ce e bine
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul
... să-mi prinzi o presură și un sticlete. - Da... hâ... hâ... poi ce fel... și mie? Fata se întristă. Bătrânul o mângâie și zise băiatului: - Bine, să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea. - Ție două și mie două... nu e-așa, tată-moșule? - Firește, ție două, lui două ... dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. - Jumătate mie. - Și jumătate mie. Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda. Băiatul: - Mustața mea e mai lungă. Fata: - Ba a mea e mai lungă! Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui , ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: - Amândouă sunt dopotrivă. - Ș-a mea, ș-a ei ... mea, ș-a lui! La obraji cearta se aprinse mai tare. - Partea mea e mai frumoasă. - Ba a mea, că e mai albă! Bunicul zâmbi. - Ba a mea, că e mai caldă! - Ba a mea, că e ...