Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 1101 - 1110 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
Vasile Alecsandri - Decât ruda și vecinul
... Vasile Alecsandri - Decât ruda şi vecinul Decât ruda și vecinul, Lelițo, leliță, Mult mai bine cu străinul, Lelițo, leliță. Ruda că te necăjește Și vecinul te vorbește. Iar străinul te ajută Și face dragoste mută. Decât un tată ș-o mumă, Să te certe pentru-o glumă, Mai bine c-un bărbățel, Dacă-i blând și tinerel, Că-ți spune două, trei glume Cum îți e mai drag pe lume Și-ți așează-o pernioară Pe prispă serile-afară. Decât un bărbat urât ...
... 1] de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Multe valuri furiose năvăliră peste mine, Multe inimi prea iubite în pămînt s'au prefăcut, De când pentru prima oră te-am văzut printre suspine, Zi funestă, zi fatală, întru care m'am născut! Cu tote că pretutindeni un destin cumplit mă duce, Din ruină în ruină în secret a lăcrăma; Cu tote că nouă rele stau pe capu-mi să s'arunce, Precum vulturii p'o pradă — eu nu te voiu blestema. Nu, căci am simțit viața ...
Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu
... Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu Dlui Grigorie Alexandrescu de Alecu Donici La hărăzirea fabulei "Râul și heleșteul" Nici gândeam ca pentru versuri să iau în mână condei, Când țintirea-mi aici este la un altfel de idei, Care nu cer epistole, nici fabule de glumit, Ci ... prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și sama-ți ... se luptă ne-ncetat, Și izbânda le e slava cu care s-a-ncununat.** Scrie! scrie! iată-ți legea ce trebuie să urmezi, Pentru
... Alecu Donici - Braminul Braminul de Alecu Donici Eu v-am spus odată, că omul când greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În ... țipat: — Ba, ba, cucernice! mă iartă, Eu singur văd întâiași dată Cum ouăle se coc L-a lumânării foc Și-ți mulțumesc pentru știință, Dorindu-ți pocăință. Adio! Ține minte că
Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați
... n-am fugit de lume c-ar fi prea păcătoasă, Cum fac părinți și mame ce intră-n monăstiri, Ducând vieață aspră, nu însă virtuoasă, Că-n lume e vârtute a fi domn pe simțiri. Nici cred că e deșeartă a omului silință Spre tot ce mintea-ncearcă, geniu-i deplinit, - Străbate apa-n piatră și stric-a ei ... cea morală și plină d-adevăr, Formară o falangă ce nu se mai înfrânge, Și care stă din seculi, ca stâlpul cel de fier. Cât pentru-a mea chemare aci-n singurătate, Vă spun că am plăcere a fi un privitor La tot ce se întâmplă prin urbi, cetăți și sate Prin casă și-n afară la-ntregul ...
Cincinat Pavelescu - Două epigrame
... și nepericulos, dar când sună aprodul și ceru să i se aducă condica de termene, îl întrerupsei: - Dă-mi voie, scumpul meu, să-ți spun că ești cam indiscret. El, râzând, cu un aer de bon garçon, și ridicându-și cu mâna stângă colțul de pe frunte purta părul lipit ... casei, un pictor din cei mai iubiți, închisese ochii, lăsând în urma lui cinci fete frumoase. După cinci ani de plânset și de întristare adevărată, pentru fetele care se făcuseră mari, mama, înțeleaptă, a hotărât această sărbătoare. Toată magistratura, bineînțeles, a fost invitată, și prietenul Fabriciu, ca ... aude un Doamnelor și domnilor timid, apoi glasul încălzit de libațiunile necontenite își înălță vibrațiunile și vocea aproape simpatică domină râsetele și glumele comesenilor. - Tăcere, că vorbește noul judecător. Și noul judecător vorbea: Să nu uităm, doamnelor, că pe masa aceasta, unde șampania curge în valuri, a stat acum cinci ani cadavrul sacru al domnului Alexandry, omul de merit, pictorul neîntrecut ... a început să aplaude zgomotos. Fabriciu era mort, însă nu ceda. Se întoarse nervos spre o domnișoară vecină și-i spune: Mai deștept sunt eu, că
... George Coşbuc - Rada Rada de George Coșbuc Are Dochia mult cât are, Nu e mult o fată mare? Că-ntre domni, dar orișiunde, Dacă-ți știe ea răspunde Grai ales și lin ca apa, Apoi las că Rada știe Și-n ce fel să poarte sapa. A fost și ea-n școli o toamnă, Dar găsești ca ea vro doamnă ... ce-i Joiana! Și-n amurg copila-n tindă Foc în vatră vrea s-aprindă, Dar mu-mu, Joiana muge Radă, fă, s-alergi degrabă, Că-n șopron vițelul suge. Doar e tare! Haid mai iute! Și din drum, ca să-i ajute, Vin flăcăii totdeauna. Nu-l înjugi așa cu ... la cămașă. Și cum știe ea s-aleagă Ce-i frumos! Atât de dragă O dă portul îmbrăcându-l! Când o vezi, te-mbată gândul Că, iubind-o trei dumineci, S-ar mira de tine-altarul Ce păcat ai să cumineci! Iat-o veselă și-aprinsă; Joacă hora! Cum e-ncinsă ... O dezmiardă și, când pleacă, Umezi au de lacrămi ochii. Dar de-i Rada cât de blândă, Ea de mic-a fost osândă Pentru
Ion Luca Caragiale - Monopol...
... amiazi. După ce, ca musafir îmi fac datoria să țin pe tinerii confrați vreo trei sferturi de ceas, cu palavre, încep a pricepe că le cam stau pe suflet... Eu n-am treabă; toată ziua mi-e de petrecere; pe când ei ard în toiul bucătăriei, unii cu condeiele ... ce în ce. Mă urc în luntrea mea cu un triton bătrân care tușește strașnic și strănută... Simptome alarmante la așa vârstă... Se vede bine că, în atribuțiunile amicului nostru doctorul Jocu, nu intră și inspectarea animalelor marine. - Avanti, gondoliere! strig. Bravul gondolier îi trage câteva tritonului cu coada lopeții. Bălăcind ... primul merge colegiul I; eu merg la colegiul II, cu intelectualii. Oprim la Ermacov. Debarc. Am călcat pe pământ ferm. Sui scăricica, intru, când... simt că-mi fuge pământul de sub picioare și, cât p-aci, dacă nu sare cineva repede să m-apuce, dau să cad pe spate înapoi afară ... familia mea rămasă departe în străine locuri... Ce bucurie pe mine când cu toată supărarea gleznei din pricina alunecării, aflu, după primul moment de groază, că damblaua mea a fost numai niște sâmburi de măsline risipiți - pi gios! Dugheana e plină de amici, toți funcționari publici și profesiuni liberale
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă ... se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă să vă fiți. Ignoranța e făcută singură a s ... apărat, Ca oricare ce se simte-ntr-ale sale ofensat. Tu-i zici "Versul ăsta-mi pare nu prea bine exprimat." El "Domnule, cu iertare! că e versul minunat." — "Termenul acesta-mi pare cam rece și cam pompos; Eu l-aș șterge." — "Cu iertare! ăsta-i locul mai frumos ... ți-a părut a te-nghimpa, El de asta, d-asta numai nicidecum n-o va schimba. Însă când vine, ți-arată că ...
Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă ... se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă să vă fiți. Ignoranța e făcută singură a s ... apărat, Ca oricare ce se simte-ntr-ale sale ofensat. Tu-i zici "Versul ăsta-mi pare nu prea bine exprimat." El "Domnule, cu iertare! că e versul minunat." — "Termenul acesta-mi pare cam rece și cam pompos; Eu l-aș șterge." — "Cu iertare! ăsta-i locul mai frumos ... ți-a părut a te-nghimpa, El de asta, d-asta numai nicidecum n-o va schimba. Însă când vine, ți-arată că ...
Mihai Eminescu - La aniversară
... așa încet — c-un pic de mânie și nu prea: — Ermil! — Aud! — Eu să-ți spun drept și să nu zici că nu ți-am spus-o... dar... eu nu te mai iubesc defel... și tu mi-ai spus-o azi, că eu nu te iubesc -Așaa! Ea-și pusese ceva în cap azi: o idee... și acesta era modul cu care căuta pretexte de ceartă â ... ai o inimă de marmură... Nici zâmbiri, nici lacrimi, nici rugăciuni, nici îndărătnicia n-o înmoaie. — Lasă, lasă! gândi ea și zâmbi cu mândrie că poate fi atât de aspră. — Eu ți-am spus-o, domnul meu, de atâtea ori, că numai amiciția adevărată poate să fie legătura dintre noi. Ce ceri mai mult?... Ce vrei de la mine? adaugă repede. — Ce vreau, zise el ... vorbesc blând. Îmi dai mâna ta? Așa. Spune. — Vezi tu, Ermil? zise ea c-o seriozitate copilărească și tristă — tu crezi... tu crezi că eu am apă-n vine... că eu... că eu nu te iubesc?... Dar să-ți spun ție... eu nu sunt aspră... Ce ai zice tu dacă... dar te rog să nu spui nimănui ...