Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE FAȚĂ
Rezultatele 1101 - 1110 din aproximativ 1318 pentru PE FAȚĂ.
Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare
... mai bine despre ce ne este vorba, vom cita mai întâi din viața intelectuală a altor popoare câteva exemple relative la cercetarea de față. Teoria gravitațiunii lui Newton, concepută de el încă pe la sfârșitul anului 1665, apare în 1687 sistematic dovedită în Philosophiae naturalis principia mathematica. Deși această teorie fundamentală este de un adevăr evident și a ... Succesul este mediocru, critica muzicală îi este nefavorabilă. Părerile momentului se rezumă în următoarele rânduri din Muzik-Zeitung de atunci: „Nu am auzit încă pe nici un cunoscător al artei muzicale zicând că Mozart este un artist corect, cu atâta mai puțin îl va declara o critică dreaptă de un ... œ a lui Schiller Kabale und Liebe și în aceeași primăvară se publică tragedia și prin tipar. Un arheolog și gramatic foarte cunoscut pe atunci, Karl Philipp Moritz, rector la gimnaziul „Graues Kloster“ și mai pe urmă profesor al artelor frumoase la Academia din Berlin, face în Vossische Zeitung de la 21 iulie 1784 o recenziune asupra ei, în care zice ... sale, el își are cercul inteligenței închis, se opune noului adevăr și, făcând aceasta, crede chiar că are în sine o mișcare în folosul inteligenței,
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... o tuli d-a fuga înapoi. N-apucă să facă zece pași și toată grădina începu să țipe și să cheme în ajutor pe brutăreasă, porțile, fântâna și pe balaur. - Ba aia-i vorbă, răspunse brutăreasa, că de când sunt urgisită a sta aci, nu s-a îndurat nimeni să ... mi-a dat măcar o bună ziua, și să-mi zică frate. Acest om ne-a scăpat de urgia ce era pe noi, și ne vom căuta de treabă. Fiul împăratului, care făcuse întocmai cum îl învățase bătrâna, se întoarse pe la dânsa și după ce-i mulțumi și-i dete și ei câte ceva, plecă să se întoarcă la împărăția tatălui său. Pe drum, ce-i veni lui, văzând că nu mai poate răbda, scoase cuțitașul și tăie una din rodii, ca să guste și să se încredințeze ... rodii și de la fetele cele frumoase ce muriseră; și tot gândindu-se se aprinse în el dorința de a gusta din rodia pe care o mai avea, încât nemaiputându-se ține, otărî să o taie și ...
Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială
... ca și mai înainte, sunt legați de clasa lor, nu se simt, ca cei din Regat, declasați, rupți de clasa lor, stingheriți, "singuri". Ei au, pe la sfârșitul epocii, un singur "eminescian", pe Popovici-Bănățeanu, fiu de târgovăț, de meseriaș (nu de țăran) -- dintr-o clasă tânjitoare și rupt si de această clasă, și deci singur și fără ... din care se alcătuia Eteria lui Rhigas. Ideologia acestei "societăți" o formează ideile Revoluției Franceze, de care s-a contagiat și boierimea munteană. Pe de altă parte, ideile Școlii ardelene (tot revoluționare) au pătruns și ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi și ... însăși psihologia de clasă, și prin faptul că erau depozitari ai unei tradiții culturale mai puternice și mai vechi (ceea ce e un element ponderator), pe când în Muntenia, pătura vie și novatoare e alcătuită și din boierinași (și am văzut că în Muntenia și clasa boierească e mai "înaintată"), și ... clase au fost mai lovite, unde nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova a sărăcit în toate clasele ei, pe ...
Mihail Zamfirescu - Cerșetorul
... Mihail Zamfirescu - Cerşetorul Cerșetorul de Mihail Zamfirescu Informații despre această ediție „Creștini și frați, ce sînteți, uitați-vă la mine! Nu treceți pe bătrânul sărac și rugător, Căci sînt străin în lume, trăiesc numa'n suspine; Sînt orb, fără putere, și'n ziua, care vine, N'am, unde ... — Dați, dați la cerșetor!â€� „Eu m'am născut în lume 'n zile lungi, amare, Părinții mei muriră străini și plângători, Lăsându-mă pe drumuri și fără de mâncare, Și fără de vedere, cerșind în gura mare De astăzi până mâine, creștini îndurători!â€� „O fie-vă îndurare ... — Dați, dați la cerșetor!â€� Așa plângea într'o seară de iarnă viscoloasă Un orb cu mâna întinsă, cerșând la trecetori, Și rătăcind căzuse pe
... neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai face bătrâni și juni în parte În ... bune De la întâiul bal! Voi, câți vă râde soarta! gândiți că-n aste zile Stau sub pământuri, ocne, prin temniți și exile Atâți nevinovați, Pe care pizma, ura și neagra calomnie I-au părăsit cruzimei, și oarba tiranie Îi ia necercetați! II Când armăsarii voștri, cu coama lor pletoasă, Alerg ... Când cina vă așteaptă în sala de mâncare, Și-n giurul vostru vase cu flori mirositoare Vă-mbată de miros; Când ochii vi se pierde pe mese încărcate D-argint, de porțelane, cristale tot-săpate, C-un viu foc luminos; Și când pe masa voastră cea plină de legume Ce globu-ntreg produce, d-esențe și de spume, De vinuri spumegând, Vedeți îndestularea ce cară, grămădește, Ș-un ... Dă-mi pâine! Pune masa!' și ea,-n delir, tresare! Nu poate a-i mai minți. Se scoală,-și smulge părul și iese ...
Ion Luca Caragiale - Guvernul și modificarea art. 7
... în această privire. Lăsăm la o parte introducerea articolului, unde Românul se felicită că, grație guvernului roșu țara este acum sosită într'o stare politică, pe care nici cei mai geniali și mai îndrăzneți eroi ai trecutului n'ar fi cutezat s'o viseze; ceea ce este important să relevăm sunt ... facă astăzi această denunțare în contra conservatorilor; acest organ al unui partid ce se intitulează partid național nu se rușinează a denunța Europei pe partidul adversar, că umblă să scape de soluțiunea cestiunii israelite prin subterfugii, pe când partidul liberal, având a lupta cu cel conservator, are scopul determinat de a întregi ideile liberale din Constituție. Această denunțare ...
... III (1902), nr. 90 (26 Aprilie), p. 1. ImÄ terminasem studiile juridice și-mÄ făceam practica prescrisă de lege pentru censura de avocat. Intre clienții pe carÄ îÄ primisem de la principalul meÅ, era și o femee care trăsese în judecată pe mama eÄ pentru partea ce i se cuvenia din moștenirea rÄ•masă de la rÄ•posatul eÄ tată, vre-o 400 florinÄ. După ce procesul ... țÄ averea. Fiind-că n’are ce să făcă cu ea, el ți-o lasă dar te lĂ©gă cu hipotecă de îÄ rămâi rob pe tĂ³tă viața și munceșci numaÄ pentru dînsul. Luând informațiunÄ, m’am încredințat, ca ceÄ treÄ tovarăși legaseră ast-fel pe toțÄ săteniÄ maÄ nevoiașÄ. Termenele de plată eraÅ puse în Ianuarie pentru-ca până pe timpul secerișuluÄ creditoriÄ să pĂ³tă avea titlul executoriÅ, și eÄ nu ținĂ©u să fie achitațÄ în banÄ, ci Ă³meni generoșÄ, se mulțumĂ ... viețuire fără de frîÅ, și din z i în z i se sporesce numÄ•rul celor ce nu maÄ aÅ nimic , nu sînt stăpânÄ nicÄ pe propriile lor puterÄ și sînt mânațÄ spre ură neîmpăcată. RomâniÄ aÅ înființat băncile lor, ca să se răscumpere uniÄ ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei
... Roman, fiul lui Ilieș v [oie ]v [od ] în vremea războiului civil din 1447 și 1448. Matei Corvin se hotărî, dar, a pedepsi pe Ștefan al nostru de nesupunerea și mai ales de ridicarea armelor în contra lui. El însărcină pe Hroiot, general vestit din Transilvania, ca să intre în Moldavia, în capul unei armii numeroase. Domnul, înștiințat de năvălirea dușmanilor în țară, porunci a ... mic și neputând a se arunca pe șa: "Doamne, îi zise aprodul, eu m-oi face o moviliță, și vino de te suie pe mine și încalecă" Voievodul, așa ajutat de slujitorul pus în brânci, încălecă și, dând pinteni: "Sărace Purice, îi răspunse, de vom scăpa, eu și tu ... spaima între dușmani și puse capăt luptei. Ungurii fură deplin împrăștiați și luară drumul țării lor, mai cu grăbire decât veniseră. Ștefan biruitor nu uită pe aprodul Purice; după ce mulțumi Dumnezeului armiilor pentru norocitul sfârșit al războiului, el făcu pe Purice armaș mare și-i schimbă numele în Movilă; noul boier merită într-atât bunătățile domnitorului, încât ajunse la cele întâi ranguri a țării ... a da expediției sale o coloră națională, ca doară ar trage în partea sa facția nemulțumiților din principat, declară că venea să puie iarăși ...
Ion Luca Caragiale - O zi solemnă
... mai află apoi aci aproape Inoteștii și mai încolo Lipia, amândouă vestite pentru cultura pasionată a rasei cavaline și pentru cursele de cai pe deșelate și pe distanțe de sute de kilometri... Se întinde o câmpie Pe sub poale de Carpați, Câmp deschis de... călărie etc. Mizilul strălucește în mijlocul tutulor, până acuma ca reședință de subprefectură și ca una din cele ... ci un exces de calitate: ține să facă, cu orice preț și cât se poate mai iute, din urbea sa măcar un port de mare... Pe când Leonida medita asupra chestiunii arzătoare: "ce s-ar putea cere guvernului în favoarea dezvoltării Mizilului?" iată că Direcția generală C.F.R. înființează expresul București - Berlin ... ca la Inotești și la Vintileanca! Aleargă la gară... Cercetează... Nenorocire! Nu e scăpare din vedere, nu e greșală de tipar! Este exact: expresul trece pe la Mizil fără să se oprească, nici la dus, nici la întors! A! asta e prea mult! Un an! un an întreg de ... în expresul numărul 6. - Unde merge acest primar, care nu obosește niciodată? - La București. - Ce treabă are la București? - Merge să stăruiască la C.F.R. ca, ...
Antioh Cantemir - Focul și statuia de ceară
... Cantemir - Focul şi statuia de ceară Un vărsător de ceară ca meșter iscusit A nimerit odată un chip desăvârșit. Delicatețea, părul și zâmbitoarea față Îi dă înfățoșărei un aer de viață, Dar din nenorocire el chipul a lăsat Pe lângă foc la care a fost și prelucrat. Nu este de mirare că statuia de ceară, S-a risipit îndată aproape ...
... mi mai este dor, Ca-n vremurile din trecut, De zilele ce mor. Și-n locul dragostei de-atunci Și-a patimei nebune, Pe vatra inimei simțesc O pată de cărbune... Iar când în cale-mi te-ntâlnesc, În fața mea când vii, Din ochii mei lacrimi de curg ...