Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I(CEEA) CE
Rezultatele 1101 - 1110 din aproximativ 1462 pentru I(CEEA) CE.
Dimitrie Anghel - Calvarul florilor
... Dimitrie Anghel - Calvarul florilor Calvarul florilor de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 5—6, iunie-iulie 1910, p. 334—336. Cine a trăit mult timp în preajma grădinilor și s-a deprins să ... e silit să trăiască într-o casă ale cărei ferești dau pe un orizont de hornuri și de coperișuri, acela păstrează în suflet melancolia înduioșată, ce trebuia s-o resimtă întîiul om după raiul pierdut. Eu am trăit mult în preajma lor, și întîiele mele visuri le-am scuturat din caliciul ... și grădinile sunt mai dese, nu ca la noi, poți urmări mersul anotimpurilor, și în parterele împrejmuite de verdeață florile se perindă ca niște călători ce vin și pleacă, de la umila viorică, pîn' la capricioasa crizantemă. Crizantemele mai cu seamă, așa de variate, încît nu găsești două la fel, de ... o dată pline din adumbritul țintirim de la Belu, din pămîntul celui de la Sfînta Vineri, din acela de la Ghencea ori de la cel ce poartă modestul nume de Pătrunjelu, din preajma bisericei Iancului, de la Trei Coceni, de pe ramuri și din ostrețe, din răvare și din straturi, bogate ...
... să zică: Oare știi de ce, frățică, Firea e deosăbită Într-un om și într-o vită? Educația totdeauna O preface în mai bună. Pentru ce din castorași Să nu facem cuconași? Frate, să luăm, te rog, Dupr-a modei reglement, La copii de pedagog Pe o vită cu ... scăpând afară Și zburând din țară-n țară, După multe avanture, Parcă înadins chemat, Prest-un ram s-au așezat. Și s-arete că nu-i mult, Vorovind aice cu sine Cuvințele tot streine, La castori mult au plăcut, Că avea și o figură Plină de învățătură. Castoreasă, cu mirare, Cătr ... mei și fete; Să luăm în casă-ndată Astă pasăre-nvățată! Ca bun foarte-au fost castorul, a ști încă să cuvine, Câte-i propunea femeia, el la toate zicea: bine! Încât, fără advocat, Învoiala au urmat Ș-un contract s-au iscălit, Unde chiar s-au lămurit: Datoria ... mii lucruri de plăcere De bun ton și tot de modă. Dar nu lungă mângâiere Din metodul învățat Cii părinți au fost gustat, Căci îndată ce din mici Au crescut castori voinici, S-au văzut că ii o mie Știau lucruri frumușele, Numai nu știau acele ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose
... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Dincolo de "Crucea de peatră", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica "Sfânta Troița". Mândrețe de biserică. Ce zugrăveli, pe dinăuntru și pe dinafară, cum arar se mai pomenesc numai la bisericile din vechime. Dar de asculți la troițeni, mai cu seamă la ... câteva cocoane. Hagiul se uitase într-un jeț... Pândea o prescură. Paracliserul, un drac și jumătate, îi arătă, jos, înaintea noastră, o firfirică de paispre'ce și-i zise: "Jupân Hagiule, mi se pare că dumitale ți-a căzut la miruială". Hagiul sări în capul oaselor. Se apropie de firfirică. O ... pe nimeni. Tace, că bătrânul, de se mânie, strigă, trântește ușile, apoi se aruncă în pat și se vaietă până la miezul nopții, uitând să-i dea și de pâne. De mic copil Hagiul fusese copil cuminte și așezat. Nu i s-auzea gurița, nici pașii. Nu rupea pantofii. Nu-și hărtănea rochița. Pe ce ...
Ion Luca Caragiale - Parlamentare
... proorocul 1294; de la constituție o jumătate de an. Gianahet-Edin: Bravo! știe bine istoria. Zăuc - ag Ă : Vream să zic... Gianabet-Edin: Cănu știi ce să zici! (Râsete.) Zăuc-ag Ă : Rog Adunarea să nu mă mai zgândărească... Prezidentul simte festa ce-i joacă secretarul cu paiul... și-i trage două palme strașnice. Secretarul își formulează pe dată demisia către Adunare, pe motivul că a fost atins într-un chip puțin parlamentar ... am răscitit și am văzut că în materie de drept constituțional, nimini n-a atins chestia, nimini n-a deslușit pentru ce când te mănâncă te scarpini. Toată Adunarea: Bravo! (Aplauze prelungite.) Zăuc-ag Ă : Afară de asta, credeți că aș fi suit eu treptele acestei tribune ... că nici Dumnezeu nu-ți poate lua daca n-ai de unde da; secundo , că nici dracul nu-ți poate da de unde n-ai ce lua. Toată Adunarea: Aferim ! (Aplauze turbate.) Zăuc - ag Ă : Sfârșesc deci, domnilor, rugând onorabila Adunare a vota cu unanimitate următoarea moțiune: „Considerând ... — Adunarea, deplin luminată asupra chestiei, dă în judecată pre fostul mare-vizir Midat, ca să fie dat prin târg cu nasul tăiat, ca unul ...
Vasile Alecsandri - Ceasul rău
... pe coaste, Trece-o mândră oaste, Oaste de români! Toți voinici de frunte Care merg să-nfrunte Oarde de păgâni. Iar pe-o culme verde Ce-ntre munți se pierde Stau de mi-i privesc Două surioare, Albe lăcrimioare, Care mi-i jelesc: Vezi tu, surioară, Oastea se coboară Colo pe costiș, Vezi-o cum pătrunde Pe rând și s-ascunde Colo-n stejăriș. Vai! nu se ... Ștefan cel Mare, Și om cu noroc. Pentru el n-am teamă... Dar îmi fac de seamă Când stau de gândesc La dragul Lisandru, Că-i un copilandru, Și mult îl iubesc! El n-a vânat încă Decât șoimi de stâncă, Cerbi cu coarne mari; Ș-acu-ntâia oară ... Ș-inima-mi se strică Când gândesc la el, Că mult, mult îi place Vitejii a face, Scumpul tinerel! Taci, biată copilă! Nu-i plânge de milă Iubitului tău, Căci ferească sfântul Să-ți fie cuvântul Zis într-un ceas rău! Hai la mănăstire Ca să dăm de știre ... rămâie Tătar pe pământ. Oastea-nvingătoare A stins de la soare Aprigul dușman: Ea se-ntoarce-n munte Având chiar în frunte Vechiu-i ...
Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești
... și epigramă, mai toate genurile literare. Aici vedem cum presa de partid, când e condusă de un fruntaș politic, combătând un regim advers, caută să i se substituie. Presa e azi și oda de odinioară și ditirambul, care s-a perimat nu din lipsa de epitete, ci din lipsă ... dar cu multă simpatie, mai cu seamă când e naționalistă, creștină și monarhică. După această digresie cam largă, să revenim la antologie și la criticile ce i se aduc. Să începem cu dl Șerban Cioculescu, Ă¡ tout seigneur, tout honneur! Distinsul critic al Adevărului stăpânește o dialectică savantă, fără pedanterie și are ... profesor și, fără să vrea, devine didactic și doctoral uneori. Decretele sale au însă norocul să fie adoptate aidoma de masa foiletoniștilor literari. Iată pentru ce articolele sale sunt primejdioase. Chiar o eroare a sa, voită sau întâmplătoare, se popularizează. Modestia sa de om cu înaltă cultură ignorează probabil ... a sa, în genul celor pe care le arunca MallarmĂ© uneori, ca de pildă: un critique est une personne qui se mÄ�le de ce ...
Vasile Alecsandri - Prietenii românilor
... la Viena, când va fi să ia o hotărâre asupra soartei Principatelor, nu va trece cu vederea dreapta cerere a moldovalahilor în ceea ce privește naționalitatea lor consfințită prin vechi tractaturi. Principatele au apărat neatârnarea lor împotriva năvălirilor turcești la al 15-lea și 16-lea veac, și când ... făcut pe învingători ca să recunoască naționalitatea lor, primind suzeranitatea, iar nu jugul acestora. Articolul 1 din tractatul de la 1392 între valahi și Baiazid I recunoaște Valahiei dreptul de a se guverna prin înseși legile sale, precum și dritul de a face război și a ... drept care dovedește că, fiind nevoiți a primi suzeranitatea sultanilor, voievozii Valahiei se gândeau și la soarta creștinilor din Orient. Toți creștinii, zice acel articol, care după ce vor fi îmbrățișat religia lui Mahomed vor trece din locurile supuse sultanului în Valahia, și se vor creștina din nou, nu vor putea fi nici ... sine la hotărârea soartei lor în loc să o aștepte ca acum din mâna străinilor. Ei ar fi dat de o parte rolul de nemișcare ce li se impune totdeauna și pentru care, mai târziu, li se fac nedrepte mustrări. Citesc într-o scrisoare ...
Dimitrie Bolintineanu - Buciumul și fluierul
... plăceri molatici, n-a slăbit sub soare. Buciumul Nu-mi mai vorbiți de patrie, Căci plânsul mă supune În mijlocul plăcerilor Întristă tristu-i nume. Plăpânda, blândă pasăre Când cade sub prinsoare Își mușcă fierul lanțului Și bate-n aripioare. Și fiicele Carpaților, Gingașele căprițe, Când cad în prada ... coifuri de fier; Știrea triumfală Gloria română va purta la cer. Dincolo de noapte, zorile lumină; Dincolo de doruri, viața luce lină; Numai ochii celor ce de moarte-s plini Nu pot să pătrunză dulcile-i lumini. Buciumul Văzut-am iarna luncile Uscate, tristătoare, Dar azi cu flori dulci, magice, Se coper râzătoare. Văzut-am fruntea verginei Pălită, durerată, Dar azi ... ți D-amor și libertate, În inimile morților, Cum crezi că pot străbate? Așa cerească pasăre Modulă pe morminte, Dar nu mai mișcă sufletul Acelui ce nu simte. Azi sufletul românului E rece ca pământul Când iarna-ngheață fluviul Mai mut e ca mormântul! Pământu-n timpii rozelor Cu dulci flori ... Când să fii o stană rece mărmurată, Dulce țara mea! Din a noastră viață jună și-nfocată Te vom re-nvia! Viața ta-i
Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor
... toți îl înjură Și toți cu totul îl pradă,-l fură Ș-apoi când e o vulpe de rea reputăciune , D-o viață prea urâtă, ce nu se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate duce cu ... luă locul, iar vulpea — în a stângă. Procesul era-n forme, avea și avocați, Tot zmei de doctorați P-o limbă bestială Ce-i zic și năciunală , Erau și speptători , Aptrițe și actori ; Vorbea d-un reglemânt , Scotea ș-un testământ Pe limba bestială, P-atuncea năciunală . "Princip! proprietate ... Ș-a vulpii dibăcie; Ajunse pân' să zică că lupii sunt rapaci! Și lupul să întoarcă că vulpile-s cârpaci!... Atunci să fi văzut Ce nu s-a mai văzut! Scot dreptul natural, Scot dreptul criminal, Ba dreptul zoologic, Ba cursul patologic Frăției medicale ... scotea și la patente ... când ne vorbești d-onoare, Că n-ai princip, nici lege; Și tu, vulpe, de unde ieșiși cu a candoare? Pe amândoi să-i ...
Ion Luca Caragiale - Apelul la unire
... chestiune ? Și mai întâi de toate cine o va pune ? După toate probabilitățile, guvernul nu are nici în Senat nici în Cameră două treimi, cari i-ar trebui pentru rezolvarea într'un sens sau în altul a cestiunii art. 7. Multe glasuri nu-i lipsesc, însă câte-i lipsesc nu le poate avea cu nici un preț, de oarece guvernul până astăzi s'a abținut dela rostirea unei păreri oarecare în ... nu o dă pe față. Dacă părerea guvernului este în acord cu sentimentul țării întru cât privește limita concesiunilor, atunci nu se poate explica pentru ce guvernul, sau dacă nu guvernul, cel puțin organele partidului său nu vin să spună curat: aceasta este părerea noastră în privința art. 7 ? Ce nevoie au oamenii reclamei patriotice, mai ales astăzi când popularitatea le este sdruncinată din temelii, să tăinuiască o părere care le-ar reîntemeia această popularitate ... judecății de dd. Misail, Pătârlăgeanu și alții (vezi catalogul menajeriei). Aceiași oameni cari i-au dat acum trei ani în judecată pentru ca apoi să-i ierte fără să-i ...
Ion Luca Caragiale - Smărăndița
... și zicea în sufletul ei: ,,Helbet! Dumnezeu o fi bun și cu noi!" Și Smărăndița cânta și mâna pe Murgana la izvor, la șipot să-i dea apă proaspătă, rece și curată din inima pământului, și Murgana făcea: Muu ! muu ! după ce bea; și Smărăndița, nebună, zglobie, ca un fluture împistruiat pe aripe cu toate fețele câmpului și stelele cerului, răspundea mângâind-o pe Murgana: — Helbet ... Și nu mai vrea să bea și pleca, și Smărăndița după ea. Și șipotul rece în urma lor sta pe loc și șlângea mereu... De ce plângea Smărăndința?... De durere! De ce o durea pe Smărăndița?... O durea că se gândea... La ce se gândea Smărăndița?... La ce?... II Sus pe dealul înalt, între salcâmii care aruncă departe-departe talazuri-talazuri de un miros îmbătător, adormitor, omorâtor de dulce, amețitor, din ploaia albă ... mare... mâine-poimâine te ia la oaste... parcă te văz cogeamite ofițer! Dar copilul, jumătate mândru de vorbele mămulichii, jumătate supărat că nu vrea să-i dea lapte, zice: — Ba, eu voi lapte. Și mama îl pupă și-i