Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU TREBUIE
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 916 pentru NU TREBUIE.
Ion Luca Caragiale - Așa să mor!
... noastră, și că vizita aceasta are o mare însemnătate politică; că Alexandru Davila deschide la toamnă un teatru nou național în București; că, pentru moment, nu se face nici o remaniare în cabinetul Brătianu, fiindcă nu s-a putut ajunge încă la o înțelegere între cadrele vechi liberale și generoși, așa că intrarea lui Stere și a lui ... balonul lui Zeppelin, Oi mamă!, și cum el îi spusese mai dinainte contelui că are să se întâmple o nenorocire: — Așa să trăiesc, dacă nu i-am spus! parcă nu i-am spus! Trecem, după asta, iar la politica românească... Lui Stere i-a spus el să nu intre până n-are o siguranță solidă, să nu pață și el cu liberalii ce a pățit Take cu conservatorii: — Așa să mor, dacă nu i-am spus! Apoi, de la politică, trecem la teatru... Cea mai mare artistă dramatică tot Sară Bernhard rămâne, deși și Suzanne Despres este admirabilă ... frumoasă a Sarei nu este nici Dama cu camelii, nici LAiglon, ci Frui-frui; rolul cel mai elegant: — Așa să am bine, dacă ...
... mulțimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos și cari nu se sfiesc a se fuduli Ă tout propos [1] cu un prieteșug ce nu le-a fost nicicînd acordat! Laudele acelora îi inspirau d-a dreptul „dezgust". Dar daca nu dorea onoruri, daca fugea de zgomot și de laude, asta nu era decît din pricina deșertăciunii lor, iar nu din vreo falsă modestie ce l-ar fi făcut să n-aibă deplină și manifestă încredere, față cu toată lumea, în talentul lui. Avea talent ... astfel succesul primei ediții a întrecut toate așteptările editorilor. A trecut apoi cîtva timp și l-am revăzut. Întîia criză trecuse; nu mai era același om, dar era un om ca toți oamenii, cu mintea normală, întreagă, și tocmai de aceea nu mai era același om. Era liniștit, trist, sfios și, o probă mai mult că devenise iar cuminte, era cam rușinos, avînd conștiința deplină de tot ... trecerea la posteritate! ce zgomot! ce popularitate! ce de „mititeiâ€�! Dar nu
Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat
... la apus. Cu cât vedea că se împlinesc întocmai cele scrise în cartea ce citise, cu atâta fata împăratului se întristă și mai mult. Ea nu mai voia să mănânce, nu se mai gătea, nu mai ieșea la plimbare; voia să se lase să moară mai bine, decât să ajungă de batjocura lumii. Dară împăratul nu-i da răgaz să puie în lucrare o faptă așa de nelegiuită, ci o mângâia cu fel de fel de povețe. Mai trecu ce mai ... se supuie ursitei, daca așa a voit Dumnezeu. Apoi îi zise: - Fata mea, cuvintele și purtarea cea înțeleaptă a acestui porc nu este de dobitoc; o dată cu capul nu crez eu ca el să se fi născut porc. Trebuie să fie vreo fermecătorie sau vreo altă drăcie aci. Însă tu să fii ascultătoare ... până a nu se deștepta ea, el iară se îmbrăca cu dânsa. Trecu o noapte, trecură două, trecură mai multe nopți și fata nu se putea domiri cum se face de bărbatu-său ziua este porc și noaptea om. Pasămite el era fermecat, vrăjit să fie așa. Mai târziu ... ...
Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc
... de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. â ... a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i ... ne aflăm servind, Și tot de un neam fiind, Să facem, amată Tarcă, un prieteșug vestit, Căci mă aflu prea mâhnit Văzând că o zi nu trece ca să nu ne clănțenim. Și nu avem pentru ce, stăpânul să ne trăiască, Ca tot așa să ne hrănească Și să ne proteguiască, Iar noi prieteni să fim; Măcar că de ...
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... de voi ceilalți și gloria revoluției voastre se răsfrânge și asupra noastră și asupra tuturor românilor! Încă o dată, vivat și glorie, viitorul poate să nu fie pentru noi, dar nu vom dispărea fără să lăsăm o ultimă amintire despre noi! Dar ce! vorbesc rău despre viitor. Nu, iubite! Mâna nu este atât de îndemânatică ca să urmeze închipuirea frumoaselor planuri pe care le întrevăd! Un mare popor cu o mare ca întăritură, două fluvii care ... Așa că sunt la ultimele mijloace, furcile, violența și terorismul. Și unde aceasta? În Banat, Transilvania și la românii care locuiesc dincoace de Tisa. Să nu uităm că suntem 12.000.000. Cu cât ne vom ține mai tari, cu atât ei vor acorda... căci slavii nu gândesc nimic mai puțin decât să-i înghită, ori să-i nimicească!... Deocamdată românii de aici se zbat în neputință și în sărăcie. Nu uita că Ungaria își zice regina fostei Valahii. Trăiască România. Adio,bunul meu, bravul meu... Sărută steagul din partea mea. V-ați purtat bine. Sărută ... români . Ergo, am fost arestat la Dej, și chiar acum mi se pregătește un alai de naționaliști-gardiști ca să mă ducă la Cluj; însă nu
... Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și să dau ... și eu cu voi și mă duc cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată dragostea mamei care încearcă norocul copilului ieșit în lume. Dar nu cereți ca eu să hotărăsc pentru voi. — Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândașul, și de la Sf. Gheorghe cârciuma de la Moara cu noroc e a noastră ... cu noroc sunt rele, n-ai fi avut decât să-l întrebi pe vreunul dintre sămădăi, și el ți-ar fi putut spune pentru ce nu sunt bune și cine le primejduiește; dar sămădăul e, mai presus de toate, om tăcut, și dacă îl întrebi asemenea lucruri, el răspunde: "Nu știu, n-am văzut, am atâtea și atâtea turme în răspunderea mea și nu mă pot strica cu oamenii". El știe ce știe, numai pentru nevoile lui. Veneau câteodată pe la cârciuma lui Ghiță și porcari, niște oameni îndeobște ...
... spărgeai tot, nu înțelegeai ce-ți comandă oamenii. Nu ții minte că alaltăieri ai turnat o supă în pălăria unui mușteriu pusă pe masă? Dacă nu eram eu să mă pui pentru tine te dedea madama afară. VICTOR ( ascultă tirada indiferent; merge la dulap, ia peria și începe să curețe hainele ... nimic. ( se freacă cu peria pe mână. ) LIZA: Ba ai. ( căutând cu gândul și înfricoșată. ) Ai jucat iar cărți și-ai pierdut. VICTOR ( periind mereu ): Nu. LIZA ( zâmbindu-i și mângâindu-l ): Spune drept: mă temi de cineva. VICTOR ( același joc ): Nu. LIZA: Atunci, ce? ( se aude soneria în fund. ) VICTOR( același joc ): Voila! Voila! LIZA: Răspunde, ce? ( îl scutură de mână. ) VICTOR ( iritat ): Ce! ce! n ... la unsprezece... ( Victor nu se mișcă. ) A! să nu uite să-mi cumpere chinină. VICTOR ( transportat ): Atâta numai? Numai atât? FIFINA: Da. VICTOR: Nu se poate. Mai ziceți, mai comandați ceva. FIFINA: A! da! Bine zici: uitasem. Astăzi dejunăm sus; eu și Iulia nu prea suntem bine. Când ăi vedea că se suie sus d. Peruzeanu, să ne aduci carta dejunului. Te rog ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii
... în ele. Nu-i vorbă, în aceste articole sunt numai o serie de afirmații pe care — probabil din lipsă de timp — dl Panu nu le-a dovedit, dar afirmările sunt făcute de dl Panu și importanța unui articol de multe ori se judecă nu atâta după conținut, cât după iscălitură. Să vedem deci ce spune dl Panu în articolele d-sale. D-sa ia ca punct de plecare un ... al publicului. Dar cu cât se dezvoltă literatura unei țări, cu atât critica pierde din însemnătatea, din utilitatea ei. Odată formați artiștii de talent, ei nu mai au nevoie de tutela criticii pentru că, o știe foarte bine dl Maiorescu, un adevărat artist nu se conduce după regulile stabilite de critic. Pe de altă parte, operele literare produse de adevărații artiști îndreptează mai bine gustul literar al publicului decât ... asta e altă chestie; în fond dl Maiorescu are perfectă dreptate. Dar cum se întâmplă atunci că-n țările cele mai culte există critica, și nu numai nu pierde din însemnătate, dar se dezvoltă cu atât mai mult cu cât și literatura devine mai bogată, mai luxuriantă? Da, dar aceea e altă critică ...
... pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe ... Apoi m.-sa șoptește ceva în taină feciorului lui conul Mihalache un țigan de casă, care cunoaște bine tabieturile ministrului. Conul Mihalache, trebuie să știm, nu obicinuiește nici papuci, nici halat. Dimineața, cum se scoală, se-ncalță, sembracă din cap până în picioare și rămâne așa toată ziua. Acum se dezbracă ... curețe cioboțelele și straiele pentru a doua zi dis-de-dimineață, și adoarme. Dis-de-dimineață vodă bate la ușă: — Haide, Mihalache, nu te-ai deșteptat încă? Ministrul sare din pat și se repede la ghete. — Numaidecât, măria-ta! Ghetele nicăiri... Caută hainele... Hainele nicăiri. Degrabă la ... caută, și caută, și-n sfârșit peste zece minute aduce pe țigan. — Unde mi-s straiele și ciubotele, mișelule? strigă conul Mihalache. — Da nu zghera așa, coane, că doar ...
Constantin Negruzzi - Împăratul Albert
... când cavalerul Beringuer de Landenberg sosi de la Unterwald și îi spuse cele ce să întâmplasâ. Albert îl ascultă cu nerăbdare și necrezare, apoi când nu îi mai rămasă nici o îndoială, întinse brațul în direcție celor trei cantoane și jură pe sabia sa și pe împărăteasca sa coronă să piarză ... pe țărmurile Reussei; dar acolo moartea aștepta pe Albert, căci Ioan de Suaba, nepotul său, fiu al lui Rodolf, mai micului său frate, văzând că nu se pleacă a-i da moștenirea părintească, îl ucisă împreună cu alți tovarăși ai săi, în vreme ce armia era încă pe celalalt ... priimească spre obșteasca apărare, oricât era de vinovați. Rodolf Reding să sfătui cu cei mai bătrâni și mai înțelepți și răspunsul fu de laolaltă că nu trebuia a comprometa sfânta pricină a libertății priimind oameni pătați pintre apărătorii săi. Prin urmare, li să porunci să nu cuteze a se lupta pe pământul de Schwitz. Ei s-au dus, au mers o parte din noapte și s-au așăzat într ... muntele să însuflețisă și, vrând să ajute pe munteni, își scutura coama ca un leu. Soldații înspăimântați se uitară unul la altul și, văzând că ...
Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet
... ca tu să ai motiv să ieși din minister, evident, în cu totul alți parametri orari, pentru întâlnirile devenirii tale, cele care, fiind prea multe, nu mai aveau loc în gurile nopții… oricum, referitor la deveniri, nu ai tu păsărici câte poduri de palmă am eu. voi, femeile, deși nu prea ți se potrivește încadrarea, sunteți întocmai ca sursa de lumină electrică – luminați atunci când vă aprindem. în rest, plătești doar abonamentul. între soare ... muritori, derutant pentru sugestia privirilor mele, într-un ritm ales întâmplător, învăluit de zâmbete ce-ar fi putut să fie pentru oricare dintre voi. va trebui să te consum degrabă, ca pe o proprietate nerecunoscută de autorități... mărturisirea că toți bărbații sunt jeguri și că nu există nici unul de care să nu te folosești nu îți articulează deloc feminitatea. acel jeg îți este hrană, nu poți, așadar, să-l denunți, continuând procesul întreținerii lui. pe de altă parte, în matematica asta, în care îți calculezi viața, cu ce fel de ... așa cum lumina se întrupează în carne, mă gândesc că ar trebui să se întâmple și cu văzul meu, există câteva similitudini. pentru că mocirla ...