Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BOI��TE
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 165 pentru BOI��TE.
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI
... mi-e rușine! Săracă omenire-obidată! Nu-ți ajunge că vreme puțină De-a viețui în lume ț-e dată, Ș-acuș' iară te-întorci în țărână, Nu-ți ajung destul să pătimești Slăbiciunile tale firești? Dar' tu ți-otrăvești încă ș-acele Puține zile ce din viață Îți ... înțălept încă rămâne În urmă-om pătimaș ca și noi: Și deacă-i vom da bici să ne mâne Încătro va vrea, ca pe nește boi, Mai pe-urmă el a mâna să-învață Și-uită de-a trăgătorilor greață. După-a sa slobodă volnicie ...
Duiliu Zamfirescu - Viața la țară
... i făcu, că își veni baba în simțiri. — Doamne, coană Profirițo, cum stai dumneata afară, soro!... Ia să intrăm înăuntru, că pe nădușala asta te bolnăvești chiar din senin, zău. Și, ținând pe babă de subsuori, trecură într-o odaie răcoroasă, mare, în care bătrâna păru a se ... șiretenie de vorbă: — Uite, maică, îmi vine așa un "nixis" pe la stomah, și parcă numai ia așa mă zgâlțâie de chiept, și să te ții numa goană la cap, și apoi parcă-mi bate două zbanțuri în tâmple, de mă prăpădesc, maică!... — Și nu iai nimic dumneata pentru ... toate regulele ceremonialului de la pension, și dete năvală să iasă pe cealaltă ușă. Coana Sofița o opri. — Tinco! Da' nu saluți lumea? Unde te duci? Fata se opri din nou, nehotărâtă. Obrazul mame-sii luase expresia obișnuită de nemulțumire și descurajare, când i se întâmpla câteodată să se supere ... își răsuci o țigară, fără a zice nimic, și intră s-o aprindă. Fumul din salon îl luă de cap. — Ah! Zi, te rog, să deschidă geammurile. Nevastă-sa stete un moment la îndoială. — Au să intre toate muștele, omule. Murguleț se îndreptă spre masă să găsească
Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă
... de familist. Dacă nu l-aș fi avut pe el, mi-ar fi mers treaba greu. Eu, știi, cu negustoria, mai mergi colo, mai du-te dincolo, mă rog, ca omul cu daraveri, toată ziua trebuie să lipsesc de-acasă. Pe de altă parte, ce să-ți spui! am ambiț, țiu ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica
... de care: - Hai să ne fie de bine, nea Nicola... La mulți ani cu spor și sănătate... Cinstit socru mare... - Suge, suge, că doar nu te-a îmbătrânit calea bisericii... - Mai trage-i, părințele, o leturghie... - Să te văz, logofete, care pe care... Fitecine cu ale lui. La nea Nicola veselie, la alții obide. Unii abia așteaptă Ignatul să-și taie grăsunul cât ... soare. Chipul ei parcÂar fi zugrăvit: alb și cu două răsuri pe obraji. Ochi negri ca mura, frumoși de pică, dar când îi încruntă, te sperie ca-ntunericul. Părul lins, cu unde albăstrui. Să poartă cu tâmple. Așa a apucat de la mă-sa, și mă-sa de ... fată stă-n genuchi, suflând din băirile inimii, odată îi dă brânci și cade pe spate. Sultănica e leită-poleită răposatului. Când se aprinde, nu te poți apropia cale d-o poștie. Când vrea ceva, vrea, nu se încurcă. De să mânie, nu mai vede înaintea ochilor. Într-o zi, la ... răsuflarea. Apoi, făcând mâinele căldărușe, le umplea cu apă rece ca gheața și limpede ca diamantul, pe care ș-o arunca în obraji. Da' să ...
... ce e mută, apoi e și slută. Sau Urît meșter a croit-o, Rău ciocan a ciocănit-o. Sau Bun ciocan te-a ciocănit, Că frumos te-a potrivit. Și Urît tată a avut, Să-i semene l-a făcut. Sau Fă-mă, tată, ca să ... n-o privea; Cum și către grădinarul zise: — Iacă un cusur Care n-ar fi cuviință ca să-l aibă un răsur; Tu cam te pricepi la multe măestrii grădinărești, Ș-astă roză ghimpi să n-aibă n-ai putea s-o altuiești? — Ba să poate, împărate, — grădinarul ... cît de urîcios. Și Ce e frumos poartă și ponos. Fiecare trage spuză pe turta lui Lesne a judeca pe altul. Că Nu te pricepi să împarți un pai la doi boi. Și că Cu ce dascăl lăcuiește Așa carte-alcătuiește. Așa e lumea asta: Rîde om de om și dracu de toți. Dracu rîde de porumbe ... vorba, Hodorog-tronc! ca o roată De la o moară stricată. Și Tot înșiră la gogoși, Spuind despre moși păroși. Și Vorbește neisprăvite, La-nșiră- ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... dând afară dopul Spumosul vin cu vuiet pe vrană năbușește, Asemene Menandru nu poate mistui Nimic din câte știe; și de-ai avut păcat, Să te-ntâlnești cu dânsul, îndată-ncepe-a-ți spune În taină la ureche o sută de vești nouă, Ce zice că le știe din ... ochii-ți piere, precum judecătorul De-mpricinat s-ascunde când știe că bani n-are; Se duce să mai umple pre alții cu minciuni. Longhin te amețește, deși nu știe vești, Ferește-te de dânsul, și nu-l pofti la masă De n-ai făcut gustare, c-apoi cu bună seamă Rămâi pe toată ziua flămând și nemâncat ... Eu îns-îmi spun păcatul, nu mi-aș lăsa nevasta C-un cuvios ca dânsul să facă cunoștință. El zice: de mânie să fugi, să te ferești, Să nu ții minte răul, dar singur este rău. Pe-al său vrăjmaș în sine ar vrea să-l prăpădească, Și cu necontenire de ...
Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie
... foarte serios și cam îngrijit: — Știu eu? Poate că sunt niște scăpați de la vreun arest; ar fi bine să cauți a te încredința și cu atât mai mult, cu cât aveți, mi se pare, la primărie niște porunci în această privință. — Că bine zici, părinte! Și ...
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... nime nu s-atinge de zmeii hergheliei. Drumețul intră, zice: Bine-am găsit, Ursane!... Un aspru glas răspunde: Bine-ai venit, moș Dane! Ce vânt te-aduse-aice? Vânt rău și de jelire! Ne calc păgânii, frate, și țara-i la pieire! Ursan tresare, geme, s-aprinde-n gândul său. Dan ... și de vaier. Prin fum se zăresc umbre fuginde, rătăcite, Copii mărunți, și mame, și fete despletite, Și cai scăpați în fugă, și câini, și boi în turme, Goniți de tătărimea ce calcă pe-a lor urme. Ici, colo, se văd cete în luptă încleștate, Mișcări de brațe goale ...
... l va trimite în alt sat. Iară făr' de sat nu putea să rămână. Popă făr' de sat; roată făr' de car, jug făr' de boi, căciulă pusă într-un vârf de par. Își puse dar de gând ca s-o ieie precum i se face, să facă din nevoie drag ...
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
... știți și cine este însuși domnul Felix Barla, deși aceasta ar fi greu de crezut din partea unui moldovan, dacă ai cinste a te număra în această nație. Omul, începând de la strămoșul Adam, purure a voit a ști ce nu știe și, deși eu ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului
... fețe, aș colinda o viață întreagă, fără a mai odihni. Ce miros plăcut, care îți umple pieptul! Ai voi să-l sorbi, și te îmbată, te farmecă, te pătrunde, te atrage, și deslușit nu știu cu ce se aseamănă aceste miresme care îți fericesc creierul până în fundul lui. Un miros sănătos, un amestec de ... E atât de bine și de aromitor pe iarbă verde, la umbră deasă. Vântul care fâșâie, basm vechi și lung, prin frunzișul tremurător al plutei, te pune pe gânduri și te dezmiardă, parcă ar fi o bătrână care te leagănă și-ți cântă, și-ți șterge broboanele de pe frunte, și te apără de zăduf și de singurătate. Lungit cu fața la cer, cuprins de liniștea senină de sus, gândurile încep să-mi tresară în creier și ...