Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru Â

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 2186 pentru Â.

Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul

... în gura mare, Stătea pe loc, s-adimenea   Cuprins de admirare; Apoi în treacăt ne-ntreba   De mergem la vro nuntă? Noi răspundeam în hohot: „Ba,   Zburăm la luptă cruntă!“ „Cu zile mergeți, dragii mei,   Și să veniți cu zile!“ Ziceau atunci bătrâni, femei,   Și preoți, și copile; Dar cel sergent făr' de musteți   Răcnea „Să n-aveți teamă, Românul are șepte vieți   În pieptu-i de aramă!“ Ah! cui ar fi trecut prin gând   Ș-ar fi crezut vrodată Că mulți lipsi-vor în curând   Din mândra noastră ceată! Priviți! Din ... de asalt,   Cea zi de sânge udă! Părea tot omul mai înalt   Față cu moartea crudă. Sergentul nostru, pui de zmeu,   Ne zis-aste cuvinte „Cât n-om fi morți, voi cinci și eu,   Copii, tot înainte!“ Făcând trei cruci, noi am răspuns:   â€žAmin! și Doamne-ajută!“ Apoi la fugă am împuns   Spre-a turcilor redută. Alelei! Doamne, cum zburau   Voinicii toți cu mine! Și cum la șanturi alergau ... urgiei! Sergentul moare șuierând     Pe turci în risipire, Iar căpitanul admirând   Stindardu-n fâlfâire! Și eu, când ochii am închis,   Când mi-am luat osânda ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

... mele l-am uitat acasă; în orce caz, nu gândeam că or să-mi trebuiască din momentul ce prezint un cec... Dar impiegatul mă-ntrerupe: — Cu toate astea, vă trebuiesc... fără hârtii... Și iar se uită, cu parcă un fel de bănuială, la cecul meu. — Domnule — zic eu îngrijat — nu cumva, poate, bănuiți că este un cec fals? — A! nu, domnule; cecul este foarte bun... decât fără hârtiile dv.... Vă trebuiesc neapărat hârtiile dv. de identitate... — Dar sunt cinci kilometri, domnule, până acasă, și-nțelegeți bine că, o dată cinci la dus, și-nc-o dată cinci la-ntors, fac zece ... din vagon. Eu, puțin mai târziu, somnoros, dau să trec pe urmele lui... Un polițist, cu o voce foarte aspră, îmi zice, ținându-mi calea: — Treceți întâi la revizia pașapoartelor! Caut în buzunar... caut în săculețul meu de drum... Nu e... Afurisit pasaport!... iar pasaportul!... Zic: — Domnule, nu-l găsesc; probabil, l-am pierdut pe drum; dar sunt român, domnule!... Și voi să trec; dar el, și mai aspru: — Nu se poate, domnule, fără pasaport! n-auzi? ...

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

... a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce demult era iertată, Ce demult se dizvățase de plăcerile d-iubire, Ea cu limba ascuțită clevetește-ntreaga fire ­ Contra demoralizărei propovăduie-nfocată. ­ Ah ­ îi zise mititica ­ nu privești la rândunele, Cum din cuib scot puii capul, se cutează pe ulucuri Și apoi la miezul nopții îi aud făcând buclucuri, Sărutându-se ... El o mângâie, o-ncredință, că de cer a fost trimes Și menit ca s-o iubească și să-i joace dulcea glumă. ­ Tu! ­ ea zise ­ ce frumos ești, rege-al lumei de găine. Eu te iert! amoru-ți dulce ca și miros de garofă. Și ca-n vechile tragedii el ... cum că e necredincioasă, Tânărului Cicisbeo el acum căta pricină. Cu curagi el se ridică, creasta-i roșă se-nvenină Și lugubru el îi zice: ­ ,,Fugi sau mori tu, ticăloase!" Făt-Frumos gâtu-și îndoaie îndărăt și îi răspunde: ­ Nu m-atinge-a ta insultă, tu, de-origină plebeu ­ Diferența prea e mare, cine ești? și cine-s eu? Eu petrec și eu fac curte cui voiesc și orișiunde. ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

... trei ceasuri am dat peste cărăvană. Ajungîndu-mi deci trăsura, ce-mi fusese însemnată, Jur că din ea pîn la Borsec n-oi coborî niciodată. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Mergînd așa înainte ca vreun ceas sau și mai bine Și văzînd c-a mea trăsură din urmă-ne nu mai vine Am ... care nece unul nu scapă de răsplătire. Ce-o să mă fac ? Amar mie ! La așa tristă-ntîmplare, La așa nenorocire fără mijloc de scăpare !â€� Acestea zicînd, un zgomot simt că-nainte-mi s-aude ; Stau deci pe loc plin de groază, cu care noaptea pătrunde ; Mă-mbărbătez pe-ntuneric ... la drum și împărații la-ntîmplări deosebite, Cu toată a lor mărire, dorm și-n colibi părăsite. Această însărcinare văzînd George căpitanul Răspunde : — „Întru aceasta, iată care-mi este planul ; Vrînd cucoanele să afle o mai bună mulțămire, Trebuie să v-urmați drumul s-ajungeți la mînăstire.â ... ...

 

Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpușneanu

... căci am trăit cu dînșii. — Aceasta rămîne la înaltă înțelepciunea măriei-tale. Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposiră la o dumbravă. — Doamne, zise un aprod apropiindu-se, niște boieri sosind acum cer voie să se înfățișeze la maria-ta. — Vie, răspunse Alexandru. Curînd intrară sub cortul unde el ședea încungiurat de boierii și căpitanii săi, patru boieri, din care doi mai bătrîni, iar doi ... postelnicul Veveriță, spatarul Spancioc și Stroici. Apropiindu-se de Alexandru-vodă, se închinară pînă la pămînt, fără a-i săruta poala după obicei. — Bine-ați venit, boieri! zise acesta silindu-se a zîmbi. — Să fii m.ta sănătos, răspunseră boierii. — Am auzit, urmă Alexandru, de bîntuirile țării și am venit s-o mîntui; știu că țara m-așteaptă cu bucurie. — Să nu bănuiești, măria-ta, zise Moțoc, țara este liniștită și poate că măria-ta ai auzit lucrurile precum nu sînt; căci așa este obiceiul ... pribegi, hotărîră pieirea lui. Poate ar fi mai întîrziat a-și pune în lucrare planul, dacă desfrînarea lui nu l-ar fi grăbit. â ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă mÄ• preocupă o altă soluțiune, pe care n'am desbă-tut-o de loc până acì în trecut, și care e tocmaÄ­ cea ... maÄ­ semnificativă, cu cât ea nu se găsesce nicăirÄ­ pe aiurea. La alte popĂ³re noue vedem: la Italieni, ca și la FrancesÄ­, ugola, uvola «strugușor»; la Spanioli campanilla «clopoțel»; la NemțÄ­ Zäpflein, Zächen «dopușor»; la Ruși și la Poloni Ă­azyÄ�ok, jezyczek «limbuță», etc. etc; absolut nicăirÄ­ ideia de omușor decât numaÄ­ și numai la RomânÄ­ și la AlbanesÄ­. În fine, identitatea structurii morfologice și sintactice la ... FrancesÄ­ și albanismul la Români nu se pĂ³te atinge fără o catastrofă totală. După premisele de maÄ­ sus, mintea se sperie de consecințe, consecințe «à la Dr. RĂ©thy LĂ szlĂ³Â» din Buda-Pesta, care își conchide argumentațiunea cu sentința : ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi

... bălării, și cînta, și bocea. Cînd mă văzu, tresări. Se uită lung la mine. Se rumeni, apoi plecă ochii în jos și-și scutură mîinile. — Ce faci aici, surată? o întrebai eu, și mi se bătu inima. Genile i se lipiră de frunte. Ce ochi mari și albaștri, ca două ... smulgea bălăriile de pe două morminte alăturea cu celelalte. Și crucile de lemn nu erau așa de vechi. Se uită blajin și trist la mine. — Ce faci aici, surată? — Îngrijesc alde surori... — Aci odihnesc? — Aci; și le-am pus la cap doi meri, și amîndoi înfloresc, dar vîntul îi scutură și roade nu fac. — ...dar vîntul le scutură floarea și roade nu fac... A treia zi — nu se luminase de ziuă — mă sculai. Repede la platou. Ascultai. Nimic. Oltul venise mare. Ca un popor revoltat. Ce trist se grămădesc crucile împrejurul bisericii... Unde era acel glas ... ar fi voit să se sărute pe furiș, să nu le-auză nimeni... Cînd ajunsei acolo, tresării. Ea smulgea bălării de lîngă o cruce nouă. — Azi n-ai cîntat, îi zisei eu, neștiind cum să încep vorba. — Azi nu vroiam să vii... îmi răspunse ea. — Frate?... â ...

 

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar

... neștiind ce să crează, începe să-ntrebe în dreapta și-n stânga: nimeni n-a văzut notele. Pe sub pupitru, pe sub bancă — nicăieri; busola oratorică s-a pierdut! — E o infamie! strigă ministrul mânios, trântind cu mâinile pe pupitru! Asta nu e parlamentar! asta nu se face! — Ce e?... ce e?... și un cerc simpatic începe să se strângă împrejurul ministrului, care spumează de ciudă. — Mi s-au prăpădit notele! mi le-a sustras opoziția desigur! Asta nu e leal! N-am dormit o noapte întreagă ca să ... dă-mi notele! nu umbla cu mofturi de-astea. Astea sunt glume puțin parlamentare... în nici un parlament european nu se fac astfel de farse!... — Dar, domnule ministru, îți jur! și toată lumea începe să râză. — Atunci desigur d-ta, zice ministrul cătră un altul. — Pe onoarea mea! Asupra acestora, i.p.s. sa mitropolitul, atras de aglomerația de dinaintea băncii ministeriale, se apropie cu zâmbetu-i sfânt și împăciuitor: — Ce e, taică? — Înalt prea sfințite părinte, mi-au luat notele; cine? cine? ...

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... puțini la număr ca astăzi, formau un fel de sectă, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei prețioase secte era la cafeneaua Brofft — singura rimă posibilă la moft — peste drum de Capșa, în prăvălia caselor Zerlendi, unde acuma se află Luvrul de București. Acolo — precum odinioară muzele în Parnas — se adunau intelectualii spre a-și împărtăși înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceștia: „capuținiști", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe, s-a numit â ... mult ca totdeuna, la noi mai mult decât oriunde, intelectualii sunt, am putea zice, inspiratorii, diriguitorii opiniei publice, mai ales când e vorba de mișcarea „culturală". Ei fac ploaie și vreme bună[lii] , ei tarifează prețurile succeselor și decernă laurii, ei condamnă, îngăduie sau încununează â

 

Ion Luca Caragiale - Karkaleki

... Ion Luca Caragiale - Karkaleki Karkaleki de Ion Luca Caragiale Odinioară, când era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea română nu-și dăduse încă, în suveranitatea ei, o constituțiune belgiană, și când presa ... palat. Vodă, care ținea foarte mult să-și lumineze norodul, aduse cu mari cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau în țară. Pentru a face neuitat în istorie acest pas însemnat pe calea progresului — suprimarea mucărilor în așteptarea suprimării arhondologhiei și privileghiilor — vodă dăduse la palat o serată cu nouăle lumânăr. Succes enorm și vodă încântat. A doua zi, îndată după apariția numărului din Buletinul ... palat. Cum intră publicistul, vodă sare de pe divan și, fără vorbă, șart-part! câteva palme și pe urmă trage-i pe spinare cu ciubucul. â

 

Traian Demetrescu - Ciobanii

... Traian Demetrescu - Ciobanii Ciobanii de Traian Demetrescu Ciobanii stau în jurul vetrei — Afară negură și moină — — „Mă, Miuleâ€�, grăește unul, „Ce stai așa?, ia zi o doină!â€� Hei!.. de-asta-i arde lui acuma!... El singur doar își știe halul... — Sfios și necăjit răspunde: — — „Cu ce să cînt?... că n-am cavalul...â€� — „Dar unde-i, mă?â€� - „Unde să fie ?...â€� „L-a frînt boieru pe spinare-mi; — — Dar și eu-n gîndul meu, de ciudă, I-am tras o-njurătură, barem!â

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>