Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TOT MAI MULT
Rezultatele 1081 - 1090 din aproximativ 1390 pentru TOT MAI MULT.
George Coșbuc - În miezul verii
... adâncul firii pline De repaos. Și cât vezi în depărtare Viu nimic nu se ivește... Iată însă, colo-n zare, Mișcător un punct răsare Și tot crește. Poate-i vrun bătut de soartă Care-aleargă pe câmpie Într-atâta lume moartă! Dor îl mână, griji îl poartă, Domnul știe! Poți acum ... fântână, Jos pe-o pajiște săracă Pune-odorul ei. Din mână Saltă cumpăna bătrână Și se pleacă. Scârțâind, din nou ea crește. Mama toarnă cu tot zorul Apă-n pumni, și se grăbește La copil și-i răcorește Obrăjorul. Bea apoi și ea pe fugă. Merge iarăși după asta La copil ... o mănăstire arsă; Dorm și-arinii de pe maluri Și căldura valuri-valuri Se revarsă. Nici un nor văzduhul n-are Foc sub el să mai ascunză; Nici o pasăre prin zare, Nu se mișcă-n lumea mare Nici o frunză. Singur vântul, colo, iată. Adormise la răcoare Sub o salcie ... sus el cată Către soare. Mai e mult! Și ca să-i fie Scurtă vremea, până pleacă, El se uită pe câmpie, Fluieră și nu mai
Constantin Stamati - Pentru săraci
... rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și în somn. Palatul lui strălucește, iar ... al său trai ticălosâ€�. Dumnezeu aruncă soarte pentru oameni pe pământ, Unii încujbați sub sarcini de nevoi amar trăiesc, Alții cu averi mulțime, și trăiesc tot adunând, Și trăiesc în îmbuibare, iar la săraci nu gândesc, Ca când legea firii zice: cei avuți fiți fericiți, Iar voi, săracilor, plângeți și pe ... ridică, sprijinește pe cei în țărnă călcați; Ea pe săraci cu-al său lapte de-a pururea satură, Ea-i îndurată, ca Domnul, tot pe calea lui au mers, Căci zice: „Mâncați-mi trupul, beți sângele meu ce vărsâ€�. Deci îndurarea să fie avuților norociți, Care de pe ... noi s-au răstignit, Să dați! ca și de răi oameni voi să nu fiți clevetiți, Să dați! ca și traiul vostru să vă fie mai ...
... rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și în somn. Palatul lui strălucește, iar ... al său trai ticălosâ€�. Dumnezeu aruncă soarte pentru oameni pe pământ, Unii încujbați sub sarcini de nevoi amar trăiesc, Alții cu averi mulțime, și trăiesc tot adunând, Și trăiesc în îmbuibare, iar la săraci nu gândesc, Ca când legea firii zice: cei avuți fiți fericiți, Iar voi, săracilor, plângeți și pe ... ridică, sprijinește pe cei în țărnă călcați; Ea pe săraci cu-al său lapte de-a pururea satură, Ea-i îndurată, ca Domnul, tot pe calea lui au mers, Căci zice: „Mâncați-mi trupul, beți sângele meu ce vărsâ€�. Deci îndurarea să fie avuților norociți, Care de pe ... noi s-au răstignit, Să dați! ca și de răi oameni voi să nu fiți clevetiți, Să dați! ca și traiul vostru să vă fie mai ...
... Trece-o pruncă ș-un voinic, Voinicelul hăulind Și pe murgul netezind, Iar pruncuța suspinând Și din guriță zicând: ,,Ia-mă, bădiță, călare Că nu mai pot de picioare. Drumu-i greu și grunțuros, Nu mai pot merge pe jos!" ,,Puiculiță, chip frumos, Eu te-aș lua bucuros, Dar mi-e murgul sprintenel În picioare subțirel, Murgu-i mic și drumu ... pica rob la turci, Cu picioarele-n butuci Și cu mâinile-n cătuși! Să te-ajungă dorul meu [2] Unde-a fi drumul mai greu! Să te bată jalea mea Unde-a fi calea mai grea! Murgul să se poticnească, În creștet să te trântească, Mâna dreaptă să-ți sclintească, Mâna stângă Să ți-o frângă, Să ții dârlogii cu ... te mai însori o dată Ca să faci numai o fată... Ei să treacă șuierând Când te-ar auzi plângând, Ea în palme să-ți tot cară Apă tulbure ș-amară. Tu să bei, să bei mereu Gândind la blestemul meu! [4] [1] Pistoalele, paloșul sau iataganul se purtau înainte într ... 3] ,,Mulțimea copiilor, averea omului" , zice românul. Partea aceasta a blestemului e cu atât mai ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)
... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară Și-n suflet drojdii de venin, De zece ori sărmana țară, Rămasă-n voie ... din sân Și din năpârcele străine Alege puiul de român! Nu blăstăma victima frunză, Ci scutur-o de negrii gâzi: În foi să nu se mai ascunză Cumplita droaie de omizii O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume ... Sunt mulți românii prin cătune, Sunt mulți ca stelele din cer, Dar norul greu când îi supune Luceferii în ceață pier! Sunt mulți românii în tot locul, Sunt mulți ca floarea din grădini, Dar nu s-a dezvălit bobocul Impedecat de mărăcini! O nu și nu, iubito mamă! Acei ...
Ion Heliade Rădulescu - La Schiller
... fost, o, Schiller, și ai tăi nu te-au cunoscut" Este o viață moartă, precum ș-o moarte vie; Ci este și viața ce nu mai are moarte. Unii prefer pe una, și alții-și aleg alta. E tristă-a omenirii fatala, cruda soartă! Prin chinuri și privații, și ... că-ți ia el și trecutul; Realță-l pân' la ceruri — de viu te-afundă-n iad. Acesta e păcatul sau omul cel căzut ! Mai mult decât eroic ți-a fost, Schiller, asaltul; O luptă de arhangel, triumful de martir. A!!! rece este piatra încinsa de coroană ... Cântați azi libertatea Ș-a omului unire. Onoare la profet! Și repetiți în horuri, prin mii de miriade, Germania întreagă, America, Anglia; Răsune tot pământul oriunde e om liber; Cântați patria, onoarea, virtutea, libertatea, Tot
Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...
... „Ignate, gata!" Iarna, îi face semne. De aceea, Caracudi lucrează totdeauna la masa de la fereastră. — Prin urmare — zic — nu te mai țiu... ne-am înțeles: o cronică de Crăciun — „Betleemul, staulul, ieslea, steaua, magii ș. cl." — nici mai lungă de trei, nici mai scurtă ca două coloane... Mi-ai luat măsura, ca un bun ciubotar ce ești, calapodul mi-l cunoști... încalță-mă, iubite confrate, încalță-mă frumos ... și... cere mâna bujorului de fată. E estetic, fiind natural și logic... Ceea ce se numește le coup de foudre (dragoste ca trăsnetul) se explică mai mult decât la orașe la țară, unde nu se pomenește încă de paratonere... Mâna cerută este, după nazurile de rigoare ale copilei, acordată... Nuntă mare cu ... vine Crăciunul. În fiecare zi, îl întreb pe amicul Caracudi: — Dar cronica? — E ca și gata. — Când mi-o aduci? — Mâine. Tot așa de azi pe mâine, am ajuns marți în ajunul lui Ignat: poimâine dimineața trebuie să apară numărul... Materia cealaltă e gata. Aștept toată ziua ...
Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane
... această ediție — Ia vezi, zău, ce minunat Fustanlic mi-am cumpărat. Și-n credința că nu-i scump Patru lei cotul și-un tult Mai ales pe veresî Fără-a mai puni vadè. Di poftești și dumneata Singură eu ți-oi lua. — Ehei, soro, de voiești, Să mă mai îndatorești Cu-așa facere de bine Cumpără-mi și pentru mine ! — Pre bine, acuș voi zice Numai de mi-a mai aduce ! Și ți-oi faci-atunci de știri De-i veni la tîrguiri. — Ia tăceți, acum ajungă ! Ce atîta vorbă lungă ! Vino-ncoace, tu ... Oi să merg și eu să văd. — Drept să-ți spui, acest bărbat Vrednicu-i de lăudat. Îl vezi, bade, că la toate Îi mai mult decît să poate. — Lasă-l la bată-l pustia, Că-mi umplură mișălia, Că nu știi ce-o mai făcut Ghețului Lapte-Bătut ? — Oh, dar, soro, cum de crezi Așa lucru păr' nu vezi ? Îs minciuni aceste toate Niciodată nu să poate. â ... — Adevăr că-i gogoman Nu plătești nici un ban, Căci cu totul chiulhaniu, Nu-i ca Razu paraliu. Dar măcar și Constandin Nu-i
Gheorghe Asachi - Albina, țânțarul și musca
... Cum se face bună miere. Pare-mi-să că la gust, Zisă musca cătr-albină, Cum faci miere din cel must Ea nu poate fi mai fină. Dar amestecul, prepun, Pentru nerve nu e bun. Deci aș crede că în loc De tei, roză, busuioc, Să iei ceapă, măndragună, Ce fac ... aflare Foarte mare, Dar precum anțărț am scris O idee minunată Într-o foaie învățată, Nu lua ceara din floare, C-a fi mai luminătoare, Mai vâscoasă și mai plină De-i lua-o din rășină. Când făcea congresul lor Pentru a industriei spor, Biat-Albină cu răbdare Tot
Panait Cerna - Părâul și floarea
... Panait Cerna - Părâul şi floarea Părâul și floarea de Panait Cerna Părâului se tânguiește-o floare: "Ce blând erai în vremuri mai senine! Purtai în unde numai dezmierdare. Plecată peste valurile-ți line Aveam tăria pururi lângă mine, Iar noaptea-mi coborai și-o stea pe-aproape ... foc și visuri Și mă lăsai cu umede pleoape. Și mă plecam robită dezmierdării, Mireasma mea o dăruiam suflării, Și zi cu zi te-aveam mai drag, blajine. Căci steaua mea trăia numai prin tine Și tu-mi trezeai viața fără nume Nelămuritul zbor spre altă lume; De-aceea îți iertam ... de teamă, Îmi murmurai cuvinte de iubire Ci tu erai copil și nu-ți dai seamă… ...Dar vremea ți-a răpit acea blândețe; Tot crești mereu, și fără stăpânire, Azi îmi arunci cuvinte îndrăznețe; Azi cerul meu numai arar se-arată, De mult ce plângi și te frămânți în spumă, Mi-e fața-n veci de lacrimi râurată; Iar când vorbesc cu steaua mea, vâltoarea Îmi fură vorbele ... ce sunt eu de vină, Că tu îți farămi trupul în vâltori? Și pentru ce-aș porni cu tine-n vale? Să văd cum oglindești ...
Constantin Stamati - Omul și pământul
... vieții fericite, Zicând cu mângâiere acel glas de minune: "Copilul meu! fiul meu! vrei să ai cunoștință Cu mine, a ta rudă acea mai de aproape? Căci te-am purtat în sânu-mi pe când nu te născuseși, Și mie prea mi-i milă de a ta ... spre a renaște iarăși. Deci eu printre planete rotindu-mă cu vâlfă, Și răspândind din sine-mi o vlagă crescătoare, Mi-am învelit tot trupul cu vlăstări și verdeață, Și tot ce este astăzi cu suflet și viață, Și ca duioasă maică îmi hrănesc toți copiii; Dar nemulțumitorii nu pot să înțeleagă Pe a lor ... nemustrându-i, Și mistuiesc în mine afurisite oase"... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aici glasul cest dulce, ce îmi șoptea pământul Și-mi încânta simțirea, se curmă de suspinuri... Dar mai apoi îmi zice: "Spune bieților oameni Să-și podobească viața cu fapte onorate, Spune să se iubească frățește între dânșii, Căci pe cel de aproape ... asculte, Le voi vesti sfârșitul cu groaznice furtune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci tu la nevoi grele pe pieptul meu te culcă, Căci nu găsești în lume alt pat mai ...