Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DE STAT

 Rezultatele 1081 - 1090 din aproximativ 1394 pentru DE STAT.

George Topîrceanu - Zi de vară

... George Topîrceanu - Zi de vară Zi de vară de George Topîrceanu Liniște. Căldură. Soare. Sălciile plângătoare Stau în aer, dormitând. Un vițel în râu s-adapă Și-o femeie, lângă apă, Spală rufele, cântând ... uniform: Râul, strălucind în soare, Ceartă sălciile, care Toată ziulica dorm. Sub o salcie bătrână Și cu-o carte groasă-n mână Care-mi ține de urât, M-am culcat în fân pe spate, , — Somnul lin, pe nechemate, A venit numaidecât. Cântec, murmur, adiere De zefir în frunze piere Și rămâne doar un glas Care umple valea-ngustă. ............ Ia te uită, o lăcustă Mi-a sărit tocmai pe ...

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

... la locuri tari spre înlâmpinarea restriștelor de tot soiul a vremurilor de atunci. Atât de înalt, de puternic și de neclintit e brâul de ziduri ce încinge locașul sfânt al lui vodă Lăpușneanu. Când soarele sta să apună, cotirăm la dreapta pe drumul de țară ce duce spre Pângărați, și nu scăpătase încă după piscurile păduroase ale munților Străjii când, obosiți de drum și colbăiți, intrarăm înăluntrul mânăstirii prin poarta înaltă de stejar ferecat, sprijinită pe puternice țițini de fier și deschisă în toată lărgimea celor două laturi uriașe ale sale. Eu vedeam Pângărații pentru întâia oară, tovarășul meu însă îi cunoștea bine, și ... călugăr nalt și plin de pântece... — Blagoslovește, părinte Varsanufie, auzii pe tovarășul meu zicând. — Domnul! răspunse călugărul cu glas răgușit și gros; și, de sub niște sprâncene puternic zburlite și colțuroase, aruncă repede spre mine și peziș o coadă de ochi întunecată. Privii lung și mirat pe acest călugăr care, nitam-nisam, se uita chiorâș la mine, și care, de altmintrelea, își îndreptățea pe deplin numele-i tot așa de zburlit ca și dânsul, nume ce aducea mai degrabă a un strănutat de ...

 

Constantin Negruzzi - Floarea, Florărița româncă

... Constantin Negruzzi - Floarea, Florăriţa româncă Floarea, Florărița româncă de Constantin Negruzzi Româncă copiliță, nu-ți e destul podoaba Ce-ți dărui natura atât de-mbelșugat? La ce-ți slujește salba și scumpele mărgele Ce-mpregiurâ cu fală frumosul tău grumaz? L-a lumei obiceiuri voiești a ... varsă ochii tăi? Tu duci la târg a verei frumoasele dulci poame, Și flori mirositoare. Eu când văd al tău trup Ca bradul de subțire, atunce cred poveste! Că poamele și roza surori cu tine sunt. Al tău păr este negru și-ntunecos ca ceasul Când intră-n inimi ... O, jună copiliță! Nu aibi nici o sfială, — Îți spun cu-ncredințare, căci și eu florist sunt Producturile verei tu poți la târg aduce, De vreme ce tu a verei și tu copilă ești. Panerul tău ce este galbăn precum safranul E plin cu-mbelșugare de roze, de zămoși; Dar gura ta-i mai roșie; și mai mirositoare Decât aceste toate — e sărutarea ta. Te poți duce oriunde fără să aibi vro ... roza, Ca ea se vestezește, se rupe ca și ea. Tu râzi, copilă dragă, d-a mele bune sfaturi, Râzi căci ești rânduită ...

 

Gheorghe Asachi - Cătră planeta mea

... Gheorghe Asachi - Cătră planeta mea Cătră planeta mea de Gheorghe Asachi Cât ți-s dator, o, stea mult grațioasă, Că-n primăvara a vieței mele Tu m-ai ferit de strâmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă! Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-ascree fântânele, Și ... Ca să doresc a vieței nemurire Mă-ndeamnă raza-ți care-n ceri se vede, Cum statornică urmează-a ei rotire. De la țărmul fatal vasul purcede, Ș-amu, plutind prin marea de

 

Matilda Cugler-Poni - Întâi Maiu

... Matilda Cugler-Poni - Întâi Maiu Din trecut de Matilda Cugler-Poni Informații despre această ediție Dup'atâtea zile grele, sorele iar s'a ivit, Și pădurea, sbuciumată de furtuni, s'a liniștit; Printre crengi mai trece încă un suspin de ușurare, Apoi pace obosită ca după o luptă mare. Toporașul [1] , ce stătuse plin de spaimă tupilat, Dintre umedele frunze capul iar l-a ridicat; Mii și mii de păserele prevestesc cu veselie, Că vin iarăși zile bune, după zile de urgie. Și din relele trecute nici o urmă n'ai afla, Dacă ici cole o frunză încet nu ar tremura; Dacă ici cole, prin iarbă ... pe florile duiose, piscurile le-a uscat; Și pe razele lui dalbe, ca un trimes din raiu, Se cobora zîmbitore cea dintâi ziuă de

 

George Topîrceanu - N. Davidescu: din Cântarea Omului

... George Topîrceanu - N. Davidescu: din Cântarea Omului N. Davidescu: din Cântarea Omului de George Topîrceanu Ploaia A venit întâi un nor călător și-a acoperit ca fumul o jumătate de cer și soarele. Eu mi-am dezgolit picioarele și-am pornit încet pe drumul care duce la pădure. Toți copacii au început să murmure. Mai ... picioarele... Acum te văd și-mi pare bine, așadar te rog să nu te uiți urât la mine — că plec iar. Eu sunt stâlpul de care inima ta se razimă. Poruncește să-mi aducă niște poame și o bucată mai mare de azimă, că până s-o frige vițelul mor de foame... Phi! câte lucruri ciudate am văzut pe unde-am trecut. De vreo două ori am fost chiar slugă și-am păzit o turmă de râmători. Dar stăpânul m-a luat la fugă: Zicea că eu am știut că femeia pe care-o luase tocmai din Idumeea se ... a bătut cu un băț uscat de măslin. Vai, tată, prin câte locuri am umblat! Dar să știi că nicăieri nu te-am uitat, ci

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

... răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o lovitură de stilet la Veneția, un ceas de dragoste la Florența și o plimbare în golful Neapolului, în voia unei vele latine, care se leagănă capricios la lumina miilor de facle ale voluptoasei cetăți scânteind ca stelele atârnate de bolta cerească, electrizat de o mândră napolitană cu iubirea arzătoare ca un siroco din țara ei, cu ochii aruncând flăcări, adese tot așa de grozave ca ale Vezuviului. Apoi un drum printre sfărâmăturile și bucățile împrăștiate ale columnelor de marmură, ale fântânilor secate și ale arcurilor de triumf din întristata Romă! Cine nu și-a muiat mâna, plecat pe marginea luntrei, în limpedea undă a frumosului Leman, cel ... i fericite, al acelui frumos Leman care slujește de oglindă Muntelui Alb, ca unei bătrâne cochete, mare și poetic prin el însuși, și mai mare de când, în entuziasmu-i de poet, Voltaire zicea: "Lacul meu e întâiul!" Cine n-a trecut printre însemnările-i de călătorie efectul soarelui în cascada ...

 

George Topîrceanu - Primăvară (Topîrceanu)

... George Topîrceanu - Primăvară (Topîrceanu) Primăvară de George Topîrceanu După-atâta frig și ceață     Iar s-arată soarele. De-acum nu ne mai îngheață     Nasul și picioarele! Cu narciși, cu crini, cu lotuși,     Timpul cald s-apropie. Primăvara asta totuși     Nu-i decât o ... o bârnă,     Nu vrea să se bucure. Moțul roșu îi atârnă     Moale ca un ciucure. Doar Grivei, bătrânul, n-are     Cu ce roade oasele. Că de când cu postul mare,     Toate-i merg de-a-ndoasele. Pentru câte-a tras, sărmanul,     Cui să ceară daune?... Drept sub nasul lui, motanul     A venit să ...

 

Constantin Mille - Un răspuns (Mille)

... Constantin Mille - Un răspuns (Mille) Un răspuns de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Ați zis-o: dreptul vostru e legea grea a firii. Ați zis-o: e de față Malthus cu-ai lui adepți: În lupta pentru viață, la masa fericirii, N´au loc copii noștri; ați zis-o și-o ziceți. Ați ... domnie de sus și până jos, Progresul stă în luptă și una câte una Iluziile voastre cădea-vor sgomotos. Ați zis-o: trebuiește un piedestal de crime Cu lacrimi și cu sânge de veacuri cimentat, Ca cei aleși din fire să iasă din mulțime Spre-a duce omenirea spre țelul depărtat. Ați zis-o: visătorii de ... Cum soarle se mișcă pe veșnica-i cărare Pe-acelș drum va merge curentul omenesc. Ați zis-o; mâne însă a voastră cuvântare De-om lua-o n noi nebunii, de

 

Mihai Eminescu - Când privești oglinda mărei

... Mihai Eminescu - Când priveşti oglinda mărei Când privești oglinda mărei de Mihai Eminescu Când privești oglinda mărei,        Vezi în ea Țărmuri verzi și cerul sărei,        Nor și stea. Unda-n plesnetul ei geme        Și Eol Sună ... te-i pierde,        Tu, măcar, Sub noianul mării verde        Și amar, Colo-n umeda-i pustie,        Ca-n sicriu, Te-ai simți pe vecinicie        Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită        Un surâs, Vezi pe fruntea-mi liniștită        Dulce vis, Și al luncei vânt de vară        Călduros Cântă-n lira mea amară        Lănguros. De-ai pătrunde c-o privire        Al meu sân, Să vezi marea-i de

 

Mihai Eminescu - Când privești oglinda mării

... Mihai Eminescu - Când priveşti oglinda mării Când privești oglinda mărei de Mihai Eminescu Când privești oglinda mărei,        Vezi în ea Țărmuri verzi și cerul sărei,        Nor și stea. Unda-n plesnetul ei geme        Și Eol Sună ... te-i pierde,        Tu, măcar, Sub noianul mării verde        Și amar, Colo-n umeda-i pustie,        Ca-n sicriu, Te-ai simți pe vecinicie        Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită        Un surâs, Vezi pe fruntea-mi liniștită        Dulce vis, Și al luncei vânt de vară        Călduros Cântă-n lira mea amară        Lănguros. De-ai pătrunde c-o privire        Al meu sân, Să vezi marea-i de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>