Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 1071 - 1080 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele
... demâncare Demonstrau ca avocate Trecute prin doctorat (Căci aveau și ochelari, Ca toți docții cei mai mari), Demonstrau învederat, De la una pân' la mie, Că se trag din carne vie Și că tabăra le-e leagăn Și botezul lor în sânge, Că-ntrețin și bărbăția Supărând pe cel ce linge, Căci ele ciupesc eroii Și-i deșteaptă la rezbel Și-i invită la măcel; Ele-mpung și ... călugărești, La ospețe-mpărătești, Ele mare au protie: La dulcețe, la plăcinte, Cu dreptul de prezidinte Ele-ncep de căpătâi, Ele pișcă mai întâi; Și că-n fine, peste toate, Fără însă , fără poate , Musca este coconeață, Că se pune poponeață Peste tot ce-a viețuit, Peste tot ce s-a mâncat, Pe orice s-a cheltuit ... stârpise, Producea tot la muscoi. Și era-n dispreț laboarea, Artele, știința,-ardoarea Către binele comun. Și când muștele se pun, Ele, știți, cu iertăciune, Că ce fac nu se mai spune. Ș-apoi ș-un muscoi isteț Și din toți mai precupeț, Ca un mare mierolog Striga tot din terfelog ...
George Coșbuc - Voichița lui Ștefan
... Voichiţa lui Ştefan Voichița lui Ștefan de George Coșbuc Doamna lângă Ștefan vine, Blândă-n vorbe și-n purtat: Doamne, iar ești supărat! Sunt, Voichiță, pentru tine! Zăpăcită doamna sta Și-nflorită de rușine: Ce-am făcut, măria-ta? Tu?... Nimic! Și vodă strânge Mâna doamnei, gânditor. Șerpii-și au culcușul ... a mai gătit cosița. În genunchi, c-un dor păgân Ea sărută iconița Maicii Domnului, din sân, Unu-i soț, iar altu-i tată, Pentru care se ruga? Zile-ntregi ea se lupta De fiori cutremurată; Când avea pe soț în gând Ea se pomenea deodată Pe părinte blestemând. Ah ... să-l oprești din drum! Și-ntr-o zi, sătui de sânge, Iată-i, moldovenii vin, Sufletul, de milă plin, Al Voichiței cum se frânge: Pentru soțul ei dorit Râde veselă, și plânge Pentru-un tată biruit. Ea cu pași grăbiți pornește Să-și cuprindă soțu-n prag; Ochii-i stinși s-aprind de drag, Ștefan însă ocolește Ochii ...
Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)
... lumina-n ochi... Tocmai bine de dormit... Nici prea cald, nici prea răcoare; de vânt, nici suflare; pe câmp, așa liniște de toate patru părțile că se puteau auzi cum țârâiau și forfoteau gângăniile, miș-miș pân pâiș, și apa cum gâlgăia afară din ghizdul fântânii printre pietricele - că așa e apa, ca viața omului! atâta numa, că viața curge cât curge și pe urmă stă; dar apa curge mereu de când lumea și cât lumea n-o să mai stea... Baba-nchisese ... și lasă-mă să mă odihnesc... Nu ți-am spus ce obosit sunt? - Ia, nu mai umbla cu mofturi... parcă nu știu... - Of! Că multe mai știi! - Să știi tu, că, dacă-i la o adică, te știu și pe tine cine ești... Cui le tai tu?... ba, că ești copil sărman; ba, că n-ai frați; ba, că ești prăpădit de drum... Parcă nu ți-am văzut eu podoabele, ghiavole!... Ce crezi?... Hai scoală, să ne plimbăm! n-auzi tu? Și iar îl ... Aghiuță - cu ăla barem ne cunoșteam de mult - să-ți spuie el; și tu să-i spui de la mine, c-am zis eu așa, ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)
... Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și ... este un mic far, În aer e parfum de roze. — Veniți: privighetoarea cântă. Posomorârea fără margini a nopților de altădată, Când sufletul pentru sarcasme sau deznădejde sta deschis, Cu focul stins, cu soba rece, rămase-n urmă ca un vis. E mai și încă mă simt tânăr sub ... candorile de crin. O! feerie a naturii, desfășură-te în splendoare, Regret suprem al fiecărui în tainicul minut când moare, Fiindcă tu ești pentru suflet repaos dulce și suprem. O! feerie a naturii, vindecătoare de nevroze, Ce ne-mbunești fără știință și ne mângâi fără să vrem ... desfășură-te în splendoare În aer cu parfum de roze și cântec de privighetoare. Veniți, privighetoarea cântă în aeru-mbătat de roze. Voind să uit că sunt din lume, voiesc să cred ...
Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească
... rost nu puteai să-i dai Vedeai casele d-o parte Numai de arme-ncărcate. D-altă parte te uitai Și la el și înghețai Că-l vedeai cu-n hîrz străin Nu-și semăna a creștin. Cîndu-l auzeai vorbind Încremeneai tremurînd, Din damuit și din chiafîr, Și ... o, Țară Românească Vezi cin' să te stăpînească ? Un Dumitru Turnavitu Care n-ai mai fi gînditu ! Păi, să te fi dat de-o parte, Că facea prin București Tot tarturi mavroghenești ; Apoi avea o mîndrie Lipită de mojicie Și-atîta o semeție, De nimeni nu vrea să știe ! Venea la ... a ajuns Și cît s-a-nălțat de sus. Aferim Dumitrăchiță, De-ar mai fi vro răzmeriță Și un Mavrogheni domn Știu că tu te-ai face om ! Acum ia-ți nădejdea, frate, Că aia nu se mai poate. Ce gîndeai ? Că-a ta domnie Pînă-n sfîrșit o să ție ? De umblai așa de sus Cît fu Mavrogheni dus ? Nu socoteai că e vînt Asta ce umblai tăcînd, Care suflînd te-ngrozește, Apoi iar se potolește ? Nu știai
... Ion Luca Caragiale - La poştă La poștă de Ion Luca Caragiale 1893 Un domn către impiegat: Mă rog, n-a venit vreo scrisoare pentru mine? Impiegatul: Nu... Dar de unde era să vă vie? Domnul: Știu eu? de la cineva. Impiegatul: Nu. Domnul: Bine. (Pleacă.) Impiegatul (scoțând capul pe ... vă cheamă pe dv. ...? Domnul: Ion Popescu. Impiegatul: Îmi pare bine... Fiți sigur că vă vom anunța îndată ce va sosi ceva. Domnul: Mersi. Impiegatul: Pentru puțin. (Își retrage capul.) Domnul: Îndatorat. Vă salut. (Pleacă.) Impiegatul (scoțând iar capul): Mă rog. Domnul (întorcându-se): Poftim... Impiegatul: Dar... unde ședeți dv. ...? Domnul ...
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters
... ia cunoscutului È™ef de orchestră d.Peters. Ne putem recomanda îndestul publicului amator de muzică bună aceste producÈ›iuni artistice. La Peters e vădit că interesul succesului artistic domneÈ™te, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ ... È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem, prin urmare, la BucureÈ™ti, două orchestre pentru concerte simfonice: Una Peters È™i alta Wachmann. Asta e bine. DeÈ™i, în mare parte, compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se ... acum decît ceea ce se poate numi producÈ›ie mediocră, pacotilă [1] , marfă ieftină de artă. Nu e însă mai puÈ›in adevărat că datorim noi, amatorii, mult, foarte mult, neobositului Wachmann, care, cu sacrificii mari la început È™i cu puÈ›ine foloase mai tîrziu, a dat ... moral ce-l aÈ™teaptă. Va avea È™i succesul material? Să vedem. În orice caz, ar fi păcat ca o întreprindere atît de folositoare pentru
... tu, Vidro, ce-am gândit, Știi tu ce m-am socotit? Suflecă mânece largi Și-mpletește la colaci. [2] Fă colaci mari de doi saci Pentru cumnăței burlaci, Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. Apoi haideți amândoi Cu cotiga cu doi boi Peste codri, peste munți, La cei socri cam cărunți." II Amândoi la drum plecau ... poposea În mijlocul codrului Unde-i larg voinicului, În poiana înflorită Cu frunzari acoperită, Unde iarba se-mpletește Și-n vârf se găitănește. Vidra masă că-ntindea, Și la masă că ședea Cu Stoian alăturea. Ei prânzeau și veseleau, De nimeni grijă n-aveau, Dar păcatul mi-i păștea, Pe Stoian îl zădăra Și Stoian așa ... s-or clătina, Văile or răsuna Și pe noi ne-a-ntâmpina Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor, Iubitul nevestelor, Drăgălașul fetelor." ,,Las' să vie că nu-mi pasă, Eu că l-oi pofti la masă, Și de-a mai vrea altă hrană, I-oi da trei baltagi pomană." III Puse Vidra a ... pe dreptate, Și oricare-a birui, Eu cu dânsul m-oi iubi." Stoian popa s-aprindea Și făcea el ce făcea Pe Păun că ...
Vasile Alecsandri - Moldova în 1857
... lor hrană din corpul tău, Și tu, Moldovă, plătești cu bine La toți aceia care-ți fac rău! O! cât de crunte ș-otrăvitoare Sunt pentru tine a lor mușcări, Când ei cu buze sfâșietoare Răspund l-ale tale dulci sărutări! Dar mult mai aprig trebuie să fie Chinul ... mână Îi curmă-ndată geamătu-n zbor! Dar cât va bate inima-n mine, Eu în veghere la luptă-oi sta, Și, cu tărie, eu pentru tine În fața lumii voi protesta! Pentru coroana-ți de suverană, Pentru-al tău nume și al tău drept Eu înfrunta-voi hidra dușmană Ș-un scut ți-oi face din al meu piept! Voi zice ție ... l-a ta mărire Lucrează brațul dumnezeiesc! Voi zice, zice până la moarte Celor ce-s dușmani neîmpăcați: O! voi, unelte de rele soarte Pentru românii ce vă sunt frați! Voi, care înșivă cu-a voastre mâine Mormântul țării l-ați pregătit, Ș-ați mușcat mâna ce vă ... sânul ce v-a iubit! Voi, care țării plătiți cu ură Când ea vă cheamă dragii săi fii, Uitând Dreptate, Lege, Natură, Uitând că ...
Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului
... Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște ... Sforsii i s-au împotrivit câtăva vremi, dar în sfârșât s-au izgonit de franțozi, cari au rămas pacinici stăpânitori acestui ducat. Ludovic Sfors, închipuind că va putĂ© tragi vreun folos din dihonie lui Jan-Jac Trivuls și a lui Aubini, gheneralul franțozilor, au mai făcut niște nouă cercări ... a-ș câștiga inimile noilor lui supuși, au zăbovit îndestul la Milan, dând prin aceasta prilej tinerilor curtezani de a faci cunoscut damilor că era tot atât de galanți în vremi de păci pe cât să arătasă strașnici la bătaie de la Marinian. Printre numărul cel mare a ... cari era din casa de Sent Severin. Contesa, mulțămind amiralului, el au găsit prin aceasta prilej a mergi să-i facă vizită, cagetând că-i va fi ușor a spune santimenturile inimii sale frumoasei Clarisăi. Contesa și fiică-sa l-au priimit cu multă politică și i
Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit
... pe o părere, Le lua chiar starea lor. Favor, ură schimbătoare, Izgonire sau chemare Al domniei era plan. Cîinele gonit de soartă S-auzise cum că poartă Simtimenturi de dușman; C-ar fi zis, nu știu la cine, Cum că nu este prea bine A mînca atîția miei, Și că dacă le adună Lîna lor pe orice lună, Să-i lase măcar cu piei. Asemenea mari cuvinte, Pe cum fieșcine simte, Nu sînt prea de ... suferit. Pe loc vrură să-l gonească; Dar politica domnească Alte pricini i-a găsit. A zis că nimic nu știe, Că nu este bun să ție Un rang între curtezani; Că la orice-l rînduiește, Nici o slujbă nu-mplinește, Că nu face nici doi bani. Atunci vulpe, șarpe, broască, Fără măcar să-l cunoască, De prostia lui vorbea. Unul zicea că glas n-are, Altu că nu este-n stare O piatră de jos să ia. Se mira cum de răbdase Domnul, și nu depărtase Pe un cîine ticălos, A ... žÎnălțime, să trăiți! Tutulor este plăcută Cinstea cea cu drept făcută Astui vrednic dobitoc. Al lui cap, a lui știință, Glas, putere, iscusință ...