Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��CU��OR
Rezultatele 1061 - 1070 din aproximativ 1361 pentru L��CU��OR.
Vasile Alecsandri - Melodiile românești
... muzica sa, care se deosebește de oricare alta cunoscută până acum. Negreșit, aceste arii se vor părea foarte curioase la întâia vedere pentru melodia lor cu totul originală și câteodată sălbatică, pentru acompaniamentul lor, care uneori cuprinde acordurile cele mai capricioase, cele mai bizare, și alteori e cu totul simplu și chiar monoton. Și cu toate acestea nu ne sfiim de a spera că, cu cât își va da cineva osteneala de a le juca, cu atât va prețui expresia de melancolie, dulce, și dureroasă chiar, care se pronunță mai în toate ariile de cântec ale românilor. Sunt în muzica națională ... dar artiștii de acest instrument se află mai cu seamă printre țigani, care sunt adevărații muzici ai orașelor. Aceștia se slujesc și cu naiul, și cu cobza, un soi de mandolină cu coarde de metal, pe care le ating cu o pană. Capul trupei execută melodia pe vioară; naiul face să se audă mai tare, în sunete ascuțite, pasajele cele mai pătimașe; cobza ține loc ... exprima în muzică; de aceea trebuie să se apese mai mult baterea dintâi a fiecărei măsuri, iar a doua foarte puțin. Cu
... Duiliu Zamfirescu - Ianuarie Ianuarie de Duiliu Zamfirescu Frigul, scriitor pe geamuri Cu zăpezile se joacă Și le schimbă-n promoroacă Atârnând ciucuri pe ramuri. Din fereastra-mi înghețată Stau uitându-mă la cer: Norii, plumbuiți de ger ...
Iacob Negruzzi - Nepăsare (Iacob Negruzzi)
... vuește Și s'a svârle 'n sus și 'n jos Cerul tună și trăsnește Vântul urlă fioros. Vasul fraged se despică Valuri negre-l învelesc Când spre nouri îl ridică Când în funduri îl isbesc. Și pe vas în desperare Toți aleargă nesfârșit Nicăiri nu văd scăpare Groaza morții ... brațe mute Ridic spre mântuitor Să se 'ndure să-i ajute Cu cerescu-i ajutor. Singur, fără de mișcare De catarg stau răzemat Și privesc cu nepăsare Oceanul întărtat. Căci puțin îmi face mie Dacă marea m'a 'ngropa Sau de inima-mi pustie Pe pământ voiu mai purta ...
... el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris; Ascultându-l, fără voie, parcă mă cuprinde-un vis Și-atunci eu mă pierd pe-ncetul pe-ale fantaziei maluri: Văd cu ochii plăsmuirea vecinicelor idealuri Și a tuturor acelor tipuri vii, pe cari le-avem Și pe-a căror frunte pus-am ... bun pe Surgă-Murgă Și se bucură că-și află ochiul ars de Odiseu; Pipăruș-Viteaz își află prototipul în Teseu; ăst din urmă războiește cu giganți și minotauri! Cel dintâi, pe-aceea cale, cu zmei negri și bălauri. Regi eleni din timpul mitic, cu-a lor fapte de mirat, Mai trăiesc în basmul nostru pe la Verdele-mpărat; Și trăiesc în basmul nostru fantaziile păgâne, Căci din ... el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris! Ascultându-l, fără voie parcă mă cuprinde-un vis Și zăresc poporul nostru, cu zâmbire drăgălașe Legănat cu-același leagăn și-nfășat ...
Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
... ardelene, puțin înainte de 1848, un nobil ungur a propus, ca Românilor să li se înlesnească cât mai mult beutura rachiului (vinarsului), care cu siguranță îi va prăpădi cu timpul . Chiar și conducătorii Sașilor așezați printre noi în număr mic au prigonit pe Români tot cu gândul de-a opri înmulțirea și întărirea lor economică. Cea dintâiu legiuire din veacul al 13-lea, care cuprinde drepturile lor, spune apriat ... folosi de munți, de păduri, de pășuni și de apele curgătoare împreună cu Românii. Cu timpul, mai ales după ce s'au întovărășit mai strâns cu nobilii unguri și cu reprezentanții Săcuilor – tovărășie numită Uniunea celor trei națiuni , a nobililor, Săcuilor și Sașilor – au început să răpească pe seama lor tot ... toți cârÂpacii și scriitorii flămânzi aveau drept de vot. Gazetele (foile) românești cari protestau contra asupririi Românilor erau prigonite fiind pedepsite de tribunalele ungurești cu sume mari de bani, iar redactorii lor vârâți în temnițele dela Cluj, Seghedin și Vaț. Ca să spargă fața românească a Ardealului, au ... coloniști unguri de pe Pustă și Ciangăi (unguri) din Bucovina, întemeind sate ungurești printre Români. Pe țăranii unguri îi ajutau ...
Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului
... Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXV, nr. 8, 1 august 1901. De Uhland A fost de mult un mîndru castel, cu vîlfă mare, Strălucitor departe pîn' la albastra mare, Și-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și ... spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un roib împodobit ; Pășea alături sprinten tovarășul iubit. — Copilul meu, fii gata, grăi bătrînul lin, Adînc din pieptu-ți smulge și ... toți se trezesc din vis, Bătrînu-și ia pe brațe tovarășul ucis, ÎI urcă-n șa, așază mantaua peste el, Îl leagă drept și iese cu dînsul din castel... Ci-n fața porții-nalte a stat bătrînul bard : De-un stîlp de marmur harfa cea fără preț și-a ... păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al răzbunării înger ! Vai vouă, mîndre parcuri strălucitoare-n rouă ! Cadavru-acestui tînăr vi-
Ludwig Uhland - Blestemul bardului
... Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXV, nr. 8, 1 august 1901. De Uhland A fost de mult un mîndru castel, cu vîlfă mare, Strălucitor departe pîn' la albastra mare, Și-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și ... spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un roib împodobit ; Pășea alături sprinten tovarășul iubit. — Copilul meu, fii gata, grăi bătrînul lin, Adînc din pieptu-ți smulge și ... toți se trezesc din vis, Bătrînu-și ia pe brațe tovarășul ucis, ÎI urcă-n șa, așază mantaua peste el, Îl leagă drept și iese cu dînsul din castel... Ci-n fața porții-nalte a stat bătrînul bard : De-un stîlp de marmur harfa cea fără preț și-a ... păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al răzbunării înger ! Vai vouă, mîndre parcuri strălucitoare-n rouă ! Cadavru-acestui tînăr vi-
Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri
... la cuvântul cel dintâiu ce face pentru preoție: Preaslăvită minune iaste preotul și putĂ©re nespusă: de cer să atinge, cu îngerii petrĂ©ce și cu Dumnezeu are mare amestecare. Și pentru ca să cunoașteți cu lucrul și cu ispita mâririle acestor mici, adecă a preoților, ce-i batjocorĂ©ște lumea, luaț seama, rogu-vă, cu socoteală întreagă și vedeț putĂ©rea cea mare ce au și în ceriu și pre pământ, pre lângă oameni și pre lângă Dumnezeu. Când domnul ... să se roage, drepții să se cucere, Maica lui Dumnezeu să mijlocească pentru ca să ia, ticălosul acela de păcătos, dezlegare păcatelor lui, iar să-l dezlĂ©ge de păcate, cu putĂ©ria lor nu pot nici unul din sfinți. Și pricina iaste pentru căci putĂ©ria a lega și a dezlega ... pe preoții noștrii carii în toate zilele aduc, nu închipuirile, ci adevărul, nu umbrele, ci acelaș trup și sânge a mântuitoriului nostru, Dumnezeu. Cu cât mai vârtos decât Melhisedec iaste acesta asĂ©mene cu fiiul lui Dumnezeu? Cu ...
... în cenușă, fără ca nimeni să bănuiască în el un incendiu. O întîmplare îl poate stinge, un pas greoi poate trece peste el ca să-l facă una cu pămîntul, dar vînturile patimilor rătăcesc și ele, aleargă de ici-colo, pătrund slobod pretutindeni și mica scînteie hrănită de ele poate deveni fluturul de foc ... mai vie lumina lor arde. Cei ce-l împresoară își pun în fața lui opacele lor ființe pe care natura le-a dăruit cu o frumuseță trecătoare, neștiind că ele nu-s decît niște umbre vane ce joacă dinaintea unui foc... Și focul arde. Fluturul de beteală și de ... și compacte s-au întins pretutindeni. Visătorul însă visa și nu vedea deznădejdea celor ce rămăseseră afară, așteptînd la poarta casei lui, făcută din întunerec, cu fărașurile în mînă. El visa ținîndu-și scînteia lui coperită sub cenușă, meditînd să lumineze cu ea, cînd va veni timpul, alte orizonturi nebănuite, alte adîncuri în care lumina nici unei torțe nu-și jucase încă despletita-i văpaie. Cu mica lui scînteie ascunsă în suflet, pe care știa că atunci cînd va voi poate s-o împartă în înmiite fărîmituri de lumină, cu ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele ... oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii Contrastă cu evrea cu ochii azurii, Și palida arabă, cu fruntea visătoare, Cu copta cu păr negru și brațe de ninsoare? Pământ ce fecondează în fiecare lună, Și nici un timp n-abate splendida sa cunună! În care frunza cade ... știu. Acolo fu necropol, morminte strălucite, Palate elegante de preoți locuite, Cu verzi grădini de arbori și cu parteri de flori, Mărite monumente, de marmur cu colori. Azi locul e ruină și malul
Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj
... a zis: "Ucideți pe aceia care nu vor să creadă în mine"; Hristos a zis: "Cuvântul este pentru toți acei care vor să-l asculte". Dacă Hristos s-ar coborî astăzi pe pământ, falșii patrioți l-ar răstigni în numele libertății. * O, libertate, tu ești strigătul lumii, dar nu ești încă credința sa! * Nu bunele legi, dar bunii judecători apără altarul ... se unesc într-o sinceră frăție. Însă a înjosi pe unii pentru a înălța pe alții nu este un act conform cu principiile fraternității, nici cu principiile dreptății. Șefi ai națiilor, judecători, patrioți! Voi toți, care aspirați a fi mari în lume, gândiți-vă în actele voastre că nu ... să fie decât servitoarea publicului care o plătește. Aștupați-vă urechea la glasul falșilor patrioți. Astfel țara va fi scăpată de trădători și de călăi". * Cu cât dobândesc experiență prin studiul omenirii, mă conving că libertatea absolută este cu neputință în lume, fără o deplină transformare a neamului omenesc. * Printre instituțiile moderne garda națională este una din cele mai frumoase și totodată ... ...