Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru VEZI FUSE

 Rezultatele 1051 - 1060 din aproximativ 2012 pentru VEZI FUSE.

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)

... Zadarnică este iubirea ta, june! De-un farmec legată-i întreaga-mi simțire, Iubirea-mi asemeni de-a lui împlinire. Oricât mi-ai fi drag, și-o jur că-mi ești drag, Un farmec te-oprește, te leagă de prag... De-aceea de mine să fugi, Cavalere, Și uită ...

 

Dimitrie Anghel - Clopotele

... și că ascult, așa vine de departe sunetul, așa de trist plîng clopotele. Parcă e glasul unei vieți care a apus, parcă ar fi un ecou venit de cine știe unde. Și din afundul acestei ape tulburi, nemaiavînd energia să ies, caut să-mi aduc aminte, să reîntregesc o ... le îngreuie avîntul și-i face să se asemene? Să fie lipsa unui mîntuitor ? Și dacă ar veni oare acela, l-ar asculta cineva? Ar fi el în stare să împrăștie atmosfera asta de somnolență biruitoare, în care plîng și se tînguiese clopotele ca într-un oraș din legende, scufundat sub ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Satira I de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Către mintea sa O, minte crudă încă, a neștiinței rod, Astâmpără-ți îndemnul ce-mi faci către condei! Căci răpidele zile pot trece liniștite, Și slava se câștigă și fără de a scrie; Iar căi se află multe ce către ea ne duc, Pe care-un picior vrednic nu poate poticni. Acea mai neplăcută e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți, Nu are grădini mândre de marmuri strălucind, Nici oile-nmulțește la turma părintească. Dar adevărul este că muzele nădejde Au mare în al nostru monarhul tinerel [1] , De dânsul ignorantul se-ascunde rușinat; În el Apollon află a slavei sale reazem; El foarte mult cinstește pre muzele-fecioare, Silind să înmulțească poporul din Parnas, Iar răul e acesta că mulți în domni fălesc, Sfiindu-se, acele ce în supuși defaimă! Eresul, dezbinarea ...

 

Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă

... au ștuduit, trebuie că rămân repekinți. Acuma doară numai să vă muștruluiesc că cum să fiți la aceea înălțime la carea caută a fi școlerul întrucât priveșke educățiunea prințipială, respeckive la o conduită exămplară față ghe azistenții cari vor fi ghe față. (Către un școlar din fund:) Închighe gura, boule, că-ți întră musca... (Băieții râd.) Silențium!... Școlerul caută să fie curat îmbrăcat... Școlarul Ionescu ... și sever:) Că pe carele îl voi veghe că rânjăște, ori se zbenguiaște, apoi minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile... măcar de-ar fi ficior ghe Erzherzog!... Școlarul Popescu: Dom'le, tata a zis că să-i spui de câte ori ne tragi de ureche, ca să ...

 

Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe

... totul, chiar mișcarea perdelei de mătase,     O strașnică teroare în nervii mei băgase,     Și ca să-mi țin curajul, în mine singur zic:     â€œO fi vr’o cunoștință și altceva nimic!â€�     Și fără-a pierde vreme, strigai: “Vă cer iertare,     â€œAproape adormisem când ați bătut ... “Pe zeii-n care credem și eu și tu cu mine,     â€œOh, spune, al meu suflet așteaptă de la tine.     â€œVoi mai vedea în ceruri pe tânăra curată,     â€œLenora?â€� Însă corbul răspunse: “Niciodată!â€�     â€œTe du, răcnii atuncea, și lasă-mă, te du     â ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe

... totul, chiar mișcarea perdelei de mătase,     O strașnică teroare în nervii mei băgase,     Și ca să-mi țin curajul, în mine singur zic:     â€œO fi vr’o cunoștință și altceva nimic!â€�     Și fără-a pierde vreme, strigai: “Vă cer iertare,     â€œAproape adormisem când ați bătut ... “Pe zeii-n care credem și eu și tu cu mine,     â€œOh, spune, al meu suflet așteaptă de la tine.     â€œVoi mai vedea în ceruri pe tânăra curată,     â€œLenora?â€� Însă corbul răspunse: “Niciodată!â€�     â€œTe du, răcnii atuncea, și lasă-mă, te du     â ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

... că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu ... iubita ta -- bagă de seamă ce vorbești și cum vorbești, cât și când îi frecventezi, cum te arăți: vesel, trist, indiferent, tăcut ori vorbăreț. Nu fi un moment distrat, nu te iluziona un moment că ești în stare de pace ori de armistițiu, căci celălalt te-ar surprinde. Fata, pe care ... probabilitățile sunt că e un om de treabă. Când cineva predică necontenit morala, toate probabilitățile sunt că e un om plin de păcate. Nu poate fi o mai mare ofensă pentru un bărbat decât atunci când femeia cu care e prieten se înamorează, în timpul prieteniei cu el, de un altul ... de o propunere de căsătorie îi aduce o ofensă gravă și o dezvirginează sufletește. Cea mai subtilă dintre plăceri e aceea de a fi simplu, modest, naiv, supus, prevenitor, a avea aerul că înțelegi cât mai puțin sau nimic din ceea ce nu ți se spune, dar

 

Vasile Alecsandri - Oda ostașilor români

... de-o seamă cu-a strămoșilor nălțime, Ș-arătând, precum prin nouri mândrul soare se arată, Cine am fost odinioară, cine iar vom fi odată! Să trăiți, feciori de oaste. Domnul sfânt să vă ajute A străbate triumfalnic în cetăți și în redute, Ca la Rahova cu ...

 

George Topîrceanu - Balada chiriașului grăbit

George Topîrceanu - Balada chiriaşului grăbit Balada chiriașului grăbit de George Topîrceanu Trec anii, trec lunile-n goană Și-n zbor săptămânile trec. Rămâi sănătoasă, cucoană, Că-mi iau geamantanul și plec! Eu nu știu limanul spre care Pornesc cu bagajul acum, Ce demon mă pune-n mișcare, Ce taină mă-ndeamnă la drum. Dar simt că m-apasă pereții, — Eu sunt chiriaș trecător: În scurtul popas al vieții Vreau multe schimbări de decor. Am stat la mansardă o lună. De-acolo, de sus, de la geam, Și ziua și noaptea pe lună Priveam ca la teatru, madam! Când luna-mi venea la fereastră, Orașul părea că mă cheamă Să-i văd în lumină albastră Fantastica lui panoramă... Mai sus, într-o cameră mică, Făceau împreună menaj Un moș, un actor și-o pisică. Iar dincolo, jos, la etaj — O damă cu vizite multe Și-alături de ea un burlac, Un demon serios de la Culte Cu cioc și cu ghete de lac. De-acolo, pe-o vreme ploioasă, Mi-am pus geamantanu-n tramvai Și-abia am ajuns pân-acasă: Pe Berzei, la conu Mihai. Țin minte și-acuma grădina, Ferestrele unse cu var... În față sta ...

 

Mihai Eminescu - Strigoii

... un sfiicios copil. La blânda ta mustrare simt glasul cum îmi seacă... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund; Mi-ar fi părut mai bine-n pământ să mă cufund, Cu mânele-amândouă eu fața îmi ascund Și-ntâia dată-n viață un plâns amar mă-neacă ... gâtul cu brațe de zăpadă, Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă: "Eu vin la tine, rege, să cer pe-Arald al meu." De-ai fi cerut pământul cu Roma lui antică, Coroanele ce regii pe frunte le așază Și stelele ce vecinic pe ceruri colindează, Cu toate la picioare-ți ... pe Arald, căci nu mai vrei nimică. Ah! unde-i vremea ceea când eu cercam un vad Să ies la lumea largă... și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine - Să fumege nainte-mi orașele-n ruine, Să se-mplinească visu-mi din ... n sufletu-i pământul se zbate cu necaz - Că orice-i viu în lume acum încremenește. Se zguduie tot domul, de pare-a fi de scânduri, Și stânci în temelie clătindu-se vedem, Plânsori sfâșietoare împinse de blestem, Se urmăresc prin bolte, se cheamă, fulger, gem Și cresc tumultuoase ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit

... moartea am chiemat-o să-mi fie tată, Iov, 17, adecă, ea cum ar zice: moartea-mi iaste tatăl, carele mă naște. Oare ce poate fi aceasta, iubiții miei, ce zice direptul acesta, Iov? Nu iaste lucru împrotivă, nu iaste lucru neunit. Moartea tae și strică ca o sĂ©cere, iar ... împotrivă? Poate că de ispitele cĂ©le multe ce i s-au întâmplat și de pagubele cĂ©le multe ce l-au ajuns îș va fi pierdut mintea, de zice că moartea îi iaste tată, sau de multele dureri poate că nu va fi știind ce grăiaște? Ba, iubiții miei, ba! Nu ș-au pierdut mintea și știe ce grăiaște. Ci numai socotind că cu alta nu să poate ... vostru: Dumnezeu să-l iarte. De vrĂ©me ce au viețuit ca un om și au petrecut cu noi într-această lume poate că va fi amărât sau va fi scârbit pe cineva, sau cu cuvântul, sau cu fapta; și pentru aceasta iară să-i zicem cu toții: Dumnezeu să-l iarte, căci această călătorie ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>