Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE ACELA/ ACEEA
Rezultatele 1051 - 1060 din aproximativ 1583 pentru PE ACELA/ ACEEA.
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... o dau cu var, trag brâie frumoase pe dinafară și pe dinlăuntru. Chiar bătrânii, care de obicei numai șed pe prispă la soare, îi ocărăsc pe cei tineri și povestesc fel de fel de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să ... nostru basarabean. I Ale cui curți aceste înalte, Domn, Domn! De-s cu cerul asemănate -- Domn, Domn din cer! De sub nouri merg cu tunuri, Pe sub stele cu zăbrele, Pe pereți, porumburi verzi, La icoane mintă floare, Pe podele turturele, La ușori mărunchi de flori, La portiță hulubiță, Dar în mijlocul curților Șed mesele întinse, Scaune cu jilțuri puse, Făclii de ceară aprinse ... steaua ne-am pornit. Iuda pe Hristos l-a prins, Și l-a prins și l-a legat, Sus pe cruce l-a suit, Ș-acolo l-a răstignit. Mâinile i-a țintuit, Unghiile i-a străstuit ... nouă că în înțelegerea moldoveanului sărbătorile de Ajun și de Crăciun sunt înfățișate în chipuri de oameni, ei sunt domni, cuconi mari și au doamne: pe doamna Ajuneasă și ...
Mihai Eminescu - Adio (Eminescu)
... Când degerând atâtea dăți, Eu mă uitam prin ramuri Și așteptam să te arăți La geamuri. O, cât eram de fericit Să mergem împreună, Sub acel farmec liniștit De lună! Și când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie, În veci alături să te am, Femeie! Din a ... mi-aduc Aminte. Căci astăzi dacă mai ascult Nimicurile-aceste, Îmi pare-o veche, de demult Poveste. Și dacă luna bate-n lunci Și tremură pe lacuri, Totuși îmi pare că de-atunci Sunt veacuri. Cu ochii serei cei de-ntâi Eu n-o voi mai privi-o... De-aceea-n ...
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului
... curge-o bură, un colb de diamante, Pe văi se așează, pe dealuri înante; În față li-i luna, prin șuiet de șoapte S-ardică pe cer curcubeie de noapte... Ea calu-și alătură. mâna întinde, Iar părul ei negru încet se desprinde Și-n valuri de moale mătasă el cade ... Ea piere... cu dânsa castele, dumbravă... Și marea-nghețată vuiește grozavă. Mișcate de mare-n strigare măreață A Nordului vin caravane de gheață... Pe ceruri în neguri o stea nu s-arată, Departe doar luna  o galbenă pată. Cetăți hrentuite pe țări plutitoare, Cu șiruri de dome, steclind de ninsoare, Schelete-uriașe purtând cremenite Coroane în colțuri pe capuri hâite. Vin regii de Nord cu oștiri să se plimbe, Cu chipuri ciuntite și umere strâmbe Și toată strigarea, vuirea, sunarea E surdă ca ... domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... ca glasuri  departe. Și spiritul morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine. Orașul pe ape-i al zeilor nordici, Cu strade de temple, cu dome și portici; Dar astăzi sunt frânte boltitele porți, Pustiu e în dome  și ... ...
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)
... curge-o bură, un colb de diamante, Pe văi se așează, pe dealuri înante; În față li-i luna, prin șuiet de șoapte S-ardică pe cer curcubeie de noapte... Ea calu-și alătură. mâna întinde, Iar părul ei negru încet se desprinde Și-n valuri de moale mătasă el cade ... Ea piere... cu dânsa castele, dumbravă... Și marea-nghețată vuiește grozavă. Mișcate de mare-n strigare măreață A Nordului vin caravane de gheață... Pe ceruri în neguri o stea nu s-arată, Departe doar luna  o galbenă pată. Cetăți hrentuite pe țări plutitoare, Cu șiruri de dome, steclind de ninsoare, Schelete-uriașe purtând cremenite Coroane în colțuri pe capuri hâite. Vin regii de Nord cu oștiri să se plimbe, Cu chipuri ciuntite și umere strâmbe Și toată strigarea, vuirea, sunarea E surdă ca ... domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... ca glasuri  departe. Și spiritul morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine. Orașul pe ape-i al zeilor nordici, Cu strade de temple, cu dome și portici; Dar astăzi sunt frânte boltitele porți, Pustiu e în dome  și ... ...
Mihai Eminescu - Povestea teiului
... Eminescu - Povestea teiului Povestea teiului de Mihai Eminescu — Blanca, știi că din iubire Făr’ de lege te-ai născut; Am jurat de la-nceput Pe Hristos să-l iei de mire! Îmbrăcîndu-te-n veșmîntu-i, Lepădînd viața lumii, Vei spăși greșala mumii Și de-o crimă tu mă mîntui ... nduioșare Tot mai tare și mai tare, Mai aproape, mai aproape; Iar izvorul, prins de vrajă, Răsărea, sunînd din valuri — Sus în codri de pe dealuri Luna blîndă ține strajă. — Ca din farmec Ea tresare, Și privind uimită-n lături, Vede-un tînăr chiar alături, Pe-un cal negru e călare… Oare ochii ei o mint, Sau aievea-i, adevăru-i? Flori de tei el are-n păru-i Și la ... se simte prinsă-n brațe, De-o durere, de-o dulceață Pieptul, inima-i se strînge. Ar striga… și nu se-ndură, Capu-i cade pe-a lui umăr, Sărutări fără de număr El îi soarbe de pe gură; O desmiardă ș-o întreabă, Iar ea fața și-o ascunde, Și așa de-ncet răspunde Cu o voce dulce, slabă. Tot alături călăresc ...
Vasile Alecsandri - Ursita mea
... Într-un castel, departe, Din ceruri avui parte Să văd un îngerel. Mult trist era castelul! Mult vesel îngerelul, Mult gingaș, tinerel! Avea cerești blândețe, Pe frunte-i dulci albețe, În ochii-i dulce foc, Ș-o tainică zâmbire, Ș-un suflet cu iubire, Ș-o soartă cu noroc. Eram eu ... june... Acea scumpă minune Era ursita mea! Așa avui eu parte Într-un castel, departe, A mă-ntâlni cu ea. Într-un palat, pe mare, Într-un oraș, ce pare Din valuri răsărit, Departe de-a mea țară, În urmă văzui iară Ursita ce-am iubit. Ș ... acolo, fără frică, Pe Mare-Adriatică Gondola ne-a primblat, Și-n leagăn de iubire, Pierdut în fericire, Tot sufletul i-am dat! Pe soare și pe lună. Cu mine împreună A fost ursita mea... Așa avui eu parte, Într-un palat, departe, A mă iubi cu ea ... lungă sărutare, Trecut-am lin prin rai, Dar într-o noapte lină O palidă lumină Se stinse în eter, Și îngeru-mi cu jale, Zburând pe-a stelei cale, Se-ntoarse iar în cer. Eram atunci ...
Ion Luca Caragiale - Decadență
... sănătos de judecată publică, în care să nu mai fie posibilă minciuna și fraza goală. Dd. Tache Ionescu și Disescu vorbesc la tribună ca de pe catedră, cu cărți și citate din autorii străini, cu teorii moderne, cu desbateri academice. D. Panu face satire, glume și spirit pe socoteala guvernului, susținându-mi că sunt situațiuni, în viața popoarelor ca și a indivizilor, când nu se poate vorbi decât în bătae de ... cu cruzime și fără nicio necesitate, când țipetele desperate ale femeilor și copiilor, fugăriți și torturați de sălbăticia oamenilor odiosului regim, când vaietele celor schingiuiți pe străzile Capitalei, cu felinarele stinse, sunt încă vii în mintea tutulor! Å¥ Iată ceeace smulgea din mii de suflete răcnete sguduitoare. Iată pentru ce n ... lumineze - îi pretind să mă'ncălzească. Oratorul trebue să vină la tribună fioros ca un leu, și când o striga odată Fraaților ! să mă facă pe mine, fratele lui, să sar din loc. El n'are voie să spună nimic dela tribună; dar trebue să mă'nfierbinte; să mă asude; să ... catapeteasma circului. Dumnezeu al părinților noștri! la ce grandioasă epopee ași fi asistat eu, dacă, nu clasicii mei, ci vampirii de reacționari ar fi caterisit ...
Traian Demetrescu - Gând de toamnă
... Traian Demetrescu - Gând de toamnă Gând de toamnă de Traian Demetrescu Din tot ce e mai trist în toamnă, Pe când natura-i mai pustie, Trezind în sufletele noastre O notă de melancolie, Gândesc la florile acelea, Cununi de-aducere-aminte, Cari-au trăit în ...
... afund din stele-n stele, Cătând să-și vază visul cu ochii printre ele. Ce vis?... El ce trăise ca șoimul izolat, Din răvărsatul vieții pe lume-nstrăinat, Crescut în înfrățire cu iarba și cu vântul, Având de templu cerul și de culcuș pământul; El, oaspele câmpiei, născut pe al ei sin, Scăldat în foc de soare și-n limpede senin, Ce nu văzuse încă nici sate, nici orașe, Nici florile-omenirei cu chipuri ... grai, Ce vis frământă gându-i, ce taină spune-ades Și stelelor din ceruri, și florilor din șes? III Trei zile sunt acuma de când pe-o seară lină Văzut-au o minune zburând pe sub lumină, O fată alungată de-un bivol cu ochi crunți. Era domnița, fiica lui Dragoș de la munți, Scăpată din robia tatarilor, calare Pe ... brațele întinde; Dar flacăra mai vie la glasu-i se aprinde. Și zborul își răpede în aer strălucind. Briar aleargă, trece prin umbră rătăcind, Încalecă pe-un bivol ce-n cale întâlnește, Îi pune ghioaga-n șolduri și pleacă vulturește. Atunci de după dealuri Crai-noul răsărind Văzu o fiară neagră ... ...
Alexandru Macedonski - Filozofia morții
... care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și flacăra din preajma-i de patime ne spală, Iar sufletele noastre le curăță de lut! De s-află ... a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu ... În care, lutul nostru, prin lut iar se frământă, Suprema preschimbare să-și poată înlesni! Hârtia dacă arde, cenușă este-o parte, În fum ușor pe dată cealaltă se desparte; Așa și corpul nostru din două e-ntocmit La lut, rămâne lutul, de flori ca să-l brăzdeze, Iar gazele prin ... totul e viu Firul de iarbă oricât de mic Ca și țărâna care-o să fiu! Zadarnic piatra cea mormântală Ne țintuiește sub umezeală; Paseri pe dânsa vin de s-adapă; Vântu-o izbește, ploaia o sapă! Mușchiul o roade, timpul o crapă; Cade-n rugină lacăt și toarte Soldați ai
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)
... a lungul zidurilor, un brâu de scânduri pe care se plimbă ostași de pază. La apus, luceafărul argintiu. Scena I MOGÂRDICI, CORBEA, SANDOMIR și CREMENE, pe brâul de scânduri, cu sarici lățoase, cu arcuri și cu suliți. MOGÂRDICI, cu veșminte de război pe sub sarică, cam cu chef, stă jos pe brâu și cu capul pe zid. (Ceilalți nu se văd încă.) MOGÂRDICI (în partea stângă a porții): Afurisită za... Numai curea și oțele... Aș fi înghețat de n ... ani și mai bine, și că s-ar fi trăgând, după spiță, din franțuji, și mai de dincolo... CORBEA: De, hotărât, îmbătrânesc copil de casă! Pe cine păzim noi? Ce păzim noi? CREMENE: Castelul din Suceava... SANDOMIR: Și Suceava... CREMENE: Și țara... CORBEA: Eh! boierii se ceartă pe cin s-aleagă... Vorbe... vorbe... Eu să strâng calul în scări, și să mă duc, și să măntorc viu sau să mă sfârtece dușmanii, și ... ar spune lozinca să nu deschidem... Și eu nu ți-o spui, spune-o tu, și dau porțile de perete... PETRU RAREȘ: ...L-am cunoscut pe Toader... Era pisar pe ...