Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI BUN
Rezultatele 1051 - 1060 din aproximativ 1293 pentru MAI BUN.
Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință
... mă deprinde cu regula înmulțirei. Las doparte ale mele osteneli și cheltuială, Căci îmi place a le crede nepuse la îndoială, Căci aceasta mai cu seamă fu rezonul cel mai mare, Pentru care azi Europa, foarte recunoscătoare, După lupte sîngeroase încheind tractat de pace, Hotărî pe România fericită a o face. Pe aceste ... boieri sau ținem de vro casă boierească, Ci d-avem talent, virtute, merite sau probitate, Calități din altă lume, foarte grele și ciudate; Pentru cea mai mică vină, ce o va numi hoție, Ne vom vedea prin gazete, poate și la pușcărie. Protejați ca și protectori, toți vom fierbe, într-o ... vom pierde și vom uita românește, Ca în Grecia modernă, unde azi vorbesc nemțește. Pe cînd unul dintr-ai noștri, domn de viță românească, Tot mai lesne o să ierte slăbiciunea omenească. Nu-l voi însă ereditar, căci a țării veche lege Pe domn chiar și din opincă ne ...
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... tizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este ... de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că ... la chestia luxului veacurilor treÂcute, făcând comparație cu veacul nostru. Filozoful englez David Hume zice că „epoca dezvoltării luxuÂlui este epoca cea mai fericită din viața unui popor“. Socot însă că el greșește, căci, dacă ideea lui este nimerită, apoi vasăzică noi trăim în cea mai nefericită epocă, fiindcă la sfârșitul veacuÂlui nostru din zi în zi se adaugă scăderea în întrebuințarea obiecÂtelor de lux. Până și orientul, ce ... se desfăcu de epitropia bărbaților, ci avu și dreptul de a-și alege jurist avocat, numit procurator, se înțelege luat din corporația celor ...
... Gheorghe Asachi - Jijia Jijia de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție imitată dupre zicătoarea poporană Între Prut și-ntre Siret, Ce mai mult de ani o mie Apă limpede trimet Păn' la Dunăre-n cîmpie, Este-un lac, ca marea-ntins, De muncei umbroși încins. Nici un ... amenința Pe-un bărbat ce cuteza. Atunci, de la răsărit, Păgîni, barbari, cu cruzime, În Moldova a venit, În atîta, zău, cîtime, Că mai lesne ni era Frunzele a număra. De cuțitul stîrpitoriu Zăcea-n țară stoluri crunte, Numai omul fugătoriu Adăpost afla la munte ; Jurămîntul nu ... răsări Preste tot a zilei soare, Spaima dintre noi peri, Ni sufla o dulce boare ; Abat ochii pre pămînt, Dar pămînt eu nu mai simt Că cu schitul cufundat În pămînt mă deștind vie ; Și atunci s-a revarsat Preste noi uda tărie, Pintre care pănă-n ... seu !â€� Cînd aceste-a încheiet, Se încreață-n apei undă, Și cu ziua, pe încet, Plasele se acufundă ; Nici alt om o mai
Alecu Donici - Calul și călărețul
... Să iasă la primblare. Deodată calul au pornit La pas, încetișor; Dar când au înțeles că n-are frâu strunit, Au prins a mai juca, a merge mai ușor. Apoi, luându-și vânt, Sărea, zvârlea fugând, Încât pe călăreț l-au trântit el jos, Iar singur au plecat la fugă mai vârtos Pe văi, pe dealuri, prin ponoare Și, dând de-o râpă mare, S-au zdrumicat de tot. Stăpânul au aflat în urmă calul mort ... au zis: Sărmane cal, prea cruda ta pieire Eu însumi ți-am gătit. Tu sub povățuire A frâului strunit, Erai prea blând și bun și nici nu mă trânteai, Nici capul nu-ți rupeai. Și slobozenia cât e de desfătată, Dar când la un norod nu are A ...
Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie
... ște duhovnicul pre dânsul, după cumu-i va fi greșalele lui. Și de va avea acela multe păcate, îl canonĂ©ște în care păcat iaste mai mare din cĂ©lealalte, adecă care păcat are ani mai mulți; și cĂ©lealalte păcate toate într-acel canon să iartă. Deci atunci iar zice duhovnicul cătră dânsul: iată, fiiule, că atâțea ani poruncĂ©ște ... va ținea lunea, de dulce să nu mănânce, lasă-i lui și alt an. Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau și mai jos și alt an să-i laș lui. Iar de va fi de douăzeci de ani, sau și mai jos mai puțin să să canonească. Iar de nu va suferi acĂ©stea care zisem mai sus, să plinească toț anii care am zis mai sus, desăvârșit precum i s-au poruncit întâi; că acĂ©stea semuiri, adecă tocmire, iaste a sfântului Ioan Postnicul și mai mult acei 15 ani ai preacurviei și ai sodomiei și ai dobitoacelor îi pogoară până la trei ani, însă cu adevărat de-i va posti ... ...
... sârmană, Dumnezeu mă știe cum mă chinuiesc pentru o pâine... De-aia și pusesem de gând de la sfântu Gheorghe să las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca să mai mănânce o bucățică de pâine, și nu ne mai dă mâna să plătim licența. Prevenitul: Licența o plătește domn' Mitică. Leanca: Domn' Mitică?... să fie al dracului care minte? Jud.: Tăcere! Nimini n-are ... dumneei? Jud.: Nu-ți permit să fii necuviincios aici!... (aspru) M-ai înțeles? Leanca (veselă): Hahaha! bravos, domn' judecător!... să spuie ce comerț învârtește... Jud. (mai aspru): Taci, că te dau afară! Prev.: Hahahaha! Brav... Jud. (foarte aspru): Răspunde! ce comerț faci d-ta? Prev.: Am fost zugrav de case român ...
Ștefan Octavian Iosif - Ca visurile
... acasă adorata Cu sărutări, vrăjite șoapte. Prietenoasă trece luna Călăuzindu-mi pas cu pas; Dar eu m-opresc în umbra porții, Strigîndu-i vesel: — Bun rămas. Îți mulțumesc, amică veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să nu mi-l lași; O, mîngîie-l, precum ...
... acasă adorata Cu sărutări, vrăjite șoapte. Prietenoasă trece luna Călăuzindu-mi pas cu pas; Dar eu m-opresc în umbra porții, Strigîndu-i vesel: — Bun rămas. Îți mulțumesc, amică veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să nu mi-l lași; O, mîngîie-l, precum ...
... rușine, Că cîrpaciul vedea bine. Slobozi pușca în grabă, Dar nu făcu nici o treabă, Că nu căzu ursu-ndată Cu o pușcătură dată. Să mai umple vreme n-are, Ursul venea spre el tare. Neavînd altă ce face, Cade jos, ca un mort zace. Urșul, după ce sosește, Peste dînsul ...
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... ziua se odihnea; iară când fu într-o dimineață, se întoarse trist la tată-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea ... prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an. Sosi primăvara: pomul înflori mai frumos și legă mai mult decât altădată. Împăratul se veseli de frumusețea florilor și de mulțimea roadelor sale, dară când se gândea că nici în anul acesta n-o ... să puneți paznici, să păzească și, când va vedea că frânghia se mișcă de lovește marginile groapei, să o trageți afară. Se lăsă și cel mai mic din frați și, de ce mișca frânghia d-aia îl lăsa mai jos, și-l lăsară, și-l lăsară, până ce văzură că frânghia nu mai ...
Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut
... i asupră-mi s-o vedeți ; Arătați milostivire La al meu cumplit suspin, Și de este răsplătire Spălați-mi al meu venin. Nu mi-au mai rămas putere Nici alt unde s' năzuesc, M-au pătruns a mea durere Și cunosc că mă topesc. Eu fără zădărnicie Pe streini ... Iar nu hoți răzvrătitori. Izgoniți, fugiți de silă D-al lor loc înstrăinați Au aflat la mine milă Ca și-ai mei cinstiți bărbați. Și mai mult decît se poate I-am îmbrățișat pe toți, Le-am fost scăpare la toate, Neștiindu-i că sînt hoți. Le-am fost mumă cu ...