Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE CE VREA
Rezultatele 1051 - 1060 din aproximativ 1603 pentru FACE CE VREA.
Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena
... perire, Și în peșteră intrară Dîndu-i întîi bună seară ; Iară omul cel prea mare Dă o groaznică strigare : „Cine iaste ? cine vine ? Cine ce caută la mine ?â€� Și cînd slobozea cuvîntul, Să cutrămura pămîntul, Numai cu un ochi în frunte, Și părea că-i cît un munte. Arghir ... â€� Atunci Arghir mulțămeaște Și frica-ș mai potoleaște Acest uriiaș, îndată Cu o cină să arată, În frigare vrînd să tragă O căprioară întreagă. Face cină boierească, Ca pre Arghir să cinstească, Masa lîngă foc o pune La lumină de tăciune, Și șăd toți pe lîngă vatră, Pre cîte un ... bute întreagă ; Dar tot să îndestulează, (Nefiind mai mult, să crează). Așa pînă șăd la masă În sălbateca sa casă, Pre Arghir îl mai întreabă : Ce umblă ? și cu ce treabă Caută acea cetate Prin țări așa depărtate ? Spre care Arghir răspunde, Tot spune, nimic ascunde, Să duc apoi să se culce (Cît e lui ...
Vasile Alecsandri - Alba de la munte
... Vasile Alecsandri - Alba de la munte ,,Albo, Albo de la munte! Ce-ai pus fesciorul pe frunte [1] Că ți-au ieșit vorbe multe." ,,Las' să iasă că nu-mi pasă, Inima-mi de dor e arsă ... cu floare, Ca să-mi fie de răcoare La cap și la țâțișoare. Zică lumea, că-i dau pace, Eu m-oi purta și voi face După cum lui badea-i place. Zică lumea ce va zice, Ea n-a putea să ne strice, Dragostea să ne-o ridice; Că mă ține badea bine, Inima lui e la ... a mea lui încă-i șoptește; Una de alta dorește, C-amândouă sunt legate Cu legături înfocate Ș-una pentru alta bate. Acel lanț ce le cuprinde Între ele când se-ntinde Cu mare foc le aprinde, Iar când s-adun amândouă, Atuncea parcă le plouă O răcoreală de rouă ...
... luminos se țese. Prin umbra neagră-n strâmte ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu veselie, Dincolo suspinând vreun om ce moare. Și-astfel sultanul singur cercetează Orașul lui, pe când în somn visează. Durerea toat, adâncu-ntreg al vieții Va s-o pătrunz-a ... rafturi, una peste altă, Mașini și sticle, topitori, metaluri, Ici pergamente, colo o unealtă. Iar un bătrân cu o frânghie udă Lovea-ntr-un tânăr, ce-n durere crudă Se zvârcolea:,, Â Mai dă, te rog, în mine, Ca Domnul a ta rugă s-o audă." Bătrânul însuși îi ... aducă-n sală. Și-atunci apar l-a tronului său treaptă Bătrânul alb cu fața înțeleaptă, Ținând de mână pe un mândru tânăr Ce ochii lui sfioși în sus i-ndrepată. Ei după chip păreau de viță-arabă, Dar fața celui tânăr este slabă Și palidă de multe suferințe ... Saharei, râul Gange, Și la izvorul Nilului odată. Acesta dar trecând odinioară Pe-a lui cămilă arida Sahară, Sub arșița cumplită de amiazăzi Ce sacă râuri, lacuri și izvoare, Vuind aude împrejuru-i vântul Samum, ...
Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin
... finețe intelectuală prin care ea întrece pe bărbat. Un bărbat niciodată n-are să ghiceasă cu atâta siguranță și repreziciune, într-un moment dat, ceea ce se petrece în sufletul altui om, mai ales în sufletul femeii. E greu s-ascunzi ceea ce simți și ce gândești în fața unei femei, mai ales atunci când ea e interesată în cauză. Un bărbat, din acest punct de vedere, e dezarmat. Parcă ar ... cuvântului. Și-l păstrează chiar și pe socoteala eroinelor lor. Altfel și-ar trăda sexul, ar deroga de la obligațiile spiritului ăfațăî de corp, ceea ce ar fi un defect estetic, dar un câștig pentru știința sufletului, căci numai o femeie ar putea să ne spună bine ce se petrece în sufletul femeiesc. Dar acest lucru nu-l va face niciodată o femeie. Nu cred să fi existat vreodată o femeie adevărată care să fi spus -- în viața reală sau în literatură -- tot ce se petrece în sufletul ei. Numai bărbații spun tot -- femeii iubite, confidenților, cititorilor, lumii întregi. Sunt și femei care, până la un punct, dar numai ... bărbatului și pentru că, în momentele când ,,omne animal" etc., e mai bine să poți discuta cu femeia ,,fină" despre valută, decât să n-ai ...
... trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde. Poate mireasma asta ce stăpînea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre să te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește să fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită. Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvîrlită în geamuri, m-a ... au fost cîndva și ale tale. De este așa, ajută-mi să le reîntregim și să scăpăm ceva din noi, din marele și înfricoșatul întuneric ce ne pîndește. Cei ce te-au cunoscut și pe care i-ai înveselit cu bunătatea și glumele tale, și-n amintirea cărora mai stăruiești încă, vor muri și ei ... domeniu creat de fantazia și talentul ei improvizator. Cînd am început să cetesc, mai tîrziu, și am știut cine e regina Mab, nu știu de ce mi-am adus aminte de dînsa. Poate că era o zînă bătrînă și ea, și că sub tulpanele acelea, legate unul peste altul, sub turbanul ... poetă necunoscută, cum sunt atîtea în popor. Ochii mei obosiți clipeau, luptînd împotriva somnului, și ea parcă se făcea tot mai mică, mai mică, pînă ...
George Coșbuc - Fresco-ritornele
... brâu, cu mâna-n șold, ea, cea șireată, Stă-n drum, anume ca s-o văd, să-mi facă-n ciudă — De-ar fi ce-ar fi, tu azi nu-mi scapi nesărutată ! 8 Îi plac poveștile, încet și la ureche, Și ce-i spui nou ! Dac-o sărut fără poveste, E veșnic nouă pentru noi povestea veche. 9 Ei, vezi cum ești ! În prag la noi te ... o săptămână ! 10 De când eram noi mici, mi-ai fost ca soră, Și prietenă mi-ai fost de când ești fată mare, Iar mama vrea d-acum să-i fi, drăguță, noră ! 11 Eu am de mult scriptura mea și-mi țin scriptura : Gurița fetelor cu sărutări s-astupă, Băieților ... seara noi ne sarutăm pe-ascunsul ! 13 Ușor te nalți, când te-ai deprins să birui greul — Cei răi mă-njură ! Nu știu ei ce știu copiii ? Pe cât smâncești, pe-atât de sus se nalța zmeul 14 Ea râde-n plânsul meu ! Dar ea atâta știe ! Eu știu : Mi ... nu mi-ar fi, aș vrea ...
Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus
... nu ne putem plânge că puterea dumnezeiască n-a ținut de loc seamă de exigențele presei române. Căci, iată că, îndată după apelul ce l-am făcut către sf. nostru patron și după intervenția acestuia în favoarea noastră, Dumnezeu ne trimise oribila dramă din strada Uranus, dramă menită să ...
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... toate acestea, tiparul ar fi cel mai sigur și mai grabnic mijloc ca să ajungem la civilizația societății europene. Noi, care ne fălim cu propășirile ce socotim că facem, noi, care nu vorbim decât luminare și civilizație, dacă vroim să avem în faptă aceea ce vorbim, ar trebui să urmăm pildei nord-americanilor, a cărora cea întâi treabă de care se apucă, când își fac vreo nouă așezare ... patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre impotriva națiilor străine. Neavând istorie, fieștecare popor dușman ne-ar putea zice cuvintele dlui Aaron. "Începutul ce ai este necunoscut, numele ce porți nu este al tău, nici pământul pe care locuiești; soarta ta așa a fost ca sa fii tot după cum ești; leapădă ... a sfâșiat, driturile ni s-au călcat în picioare, numai pentru că n-am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile. Domnilor, când aș fi așa de norocit să dezvoltez mai mult în inima d-voastră interesul pentru ... istoria patriei, m-aș făli că am sporit în d-voastră și iubirea către patrie și că, prin urmare, am contribuit la păstrarea naționalității; căci ce
... se scutura, Munții a se clătina, Văile-a se răsuna. Și deodată s-arăta Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor: ,,Hei! Stoiene, bărbărie, Ce te-ai lăsat de popie Și de sfânta liturghie De te-ai dat în haiducie! Ce ne calci poienele Și ne paști fânațele?" ,,Ce poiene, măi Păune? Ce fânațe, măi nebune? Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i, nici al meu, Ci-i tot al lui Dumnezeu." ,,Hei Stoiene ... de mărime potrivită cu starea omului. Când se naște un copil și se botează, părinții duc colaci nașului și acesta dăruiește finului sau finei ceea ce-i dă mâna. La înmormântări se fac colaci mari ce întovărășesc pe mort, cu pompă, până la mormânt și acolo sunt împărțiți la săraci. Cuvântul de colaci a ajuns cu vreme a ... miei. În ajunul Sf. Vasile, copiii și flăcăii pleacă pe la casele oamenilor ca să facă urări de Anul nou; ei se numesc atunci colaieri ce merg cu colinda prin sat. Iată una din acele urări numite Plugul ce ...
Ion Luca Caragiale - Școala română
... Ion Luca Caragiale - Şcoala română Școala română de Ion Luca Caragiale Fragmente ORA DE RELIGIE Un elev obraznic: Părinte, auzi ce spune dom' profesor de geografie: zice că pământul e rotund. Părintele (supărat): O fi și rotund -- cum a vrut Dumnezeu să-l facă ... e turtit la poli. De ce-o fi turtit, părinte? Părintele (plictisit): Ia, pentru păcatele noastre! ORA DE CALIGRAFIE Profesorul: Unde-ți este caietul? pentru ce vii fără caiet? Elevul: Eu la caligrafie sunt auditor. ORA DE LIMBA ROMÂNĂ Profesorul: Ce parche ghe cuvânt îi musai? Elevul: Verb, dom'le. Profesorul: Pentru ce? Elevul: Pentru că exprimă ideea unei lucrări. Profesorul: No! vez' bine! Când zicem musai, trubuie că pentru o lucrare zicem. Exemplu: băieții și băietele musai ... cuvinke romaneașke în limba lor makernă pură... Bine. No! musai e verb; numai doară dup-aceea ce fel ghe verbu-i? Elevul: Neregulat... Dar de ce
... Cezar Bolliac - Sila Sila de Cezar Bolliac Informații despre această ediție Era o iarnă aspră ș-o noapte ce-ngrozește, Și crivățul, cu viscol, mugea precum mugește Un taur ce-a rănit. Într-un cătun de laturi a unui sat mai mare, O rază îngînată de slabă luminare Subt un troian ... casă, cășcioară locuită, Ce-i astupa nemeții intrarea umilită — Bordei de muncitor ; Și raza îngînată venea dintr-o lumină D-o flacără-n cenușă ce vălvăia în tină Pe un uscat cotor. Cu furcile în brîne, cu fețele voioase, Întind cît pot cu fusul din caiere stufoase Două femei cîntînd ... În ora asta dulce cînd veselă-i copila C-a bucurat pe tat'său, fiica Satanii, Sila , La ușa ei grința. Doi dorobanți ce calea părea că rătăciră, Zărind lumina noaptea, să stea aci veniră, Că doar va senina. Împing și intră-n casă cu iarna în spinare : â ... veste, La cîți au fost p-acasă, la fete și neveste, Să meargă-a ajuta. Căci este nuntă mare, e nuntă boierească Duminica ce ...