Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru (SE) MARI

 Rezultatele 1051 - 1060 din aproximativ 1955 pentru (SE) MARI.

George Topîrceanu - Aprilie

... George Topîrceanu - Aprilie Aprilie de George Topîrceanu Baloane mari de spumă albă prin grădini (Și zarzărul, și vișinul, și perii) Stau gata să se-nalțe din tulpini Spre cerul primăverii... Caisul nostru s-a gătit la poartă Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi, Și cu zulufi ...

 

Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului

... eu sunt calfă... PAMPON: D. Nae nu este aici ? IORDACHE: Nu, domnule; îl aștept: trebuie să vie foarte curând... PAMPON: Atunci îl aștept și eu... Se poate? IORDACHE: De ce nu? Poftiți... ( i dă un scaun ) PAMPON ( după o mică pauză ): Mă rog, la d-voastră se fac și abonamente? IORDACHE: Da: 12 rasuri 3 franci, ceva a la „vivat concurența!" Să poftească oricare daca le dă mâna; glumești ... dimineață și până acuma nu s-a mai întors. Trebuie să vie, ca să mă pot duce și eu la masă. MIȚA ( trântindu-se pe un scaun ) : Am să-l aștept și eu... IORDACHE: Dar dacă vine târziu, eu ce să fac? să rabd de foame? Trebuie să închiz ... am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie... Tu știi cât l-am iubit? IORDACHE: Ei! da. Ei! ce? MIȚA ( montându-se treptat ) : Nae mă traduce. IORDACHE: Aș! MIȚA: Mă traduce la sigur. IORDACHE: Fugi de-acolo! MIȚA: La sigur... De opt zile nu l-am văzut ... în dreapta ) SCENA III IORDACHE, CATINDATUL legat cu o basma la fălci CATINDATUL ( către public, coborând ): Pfii! al dracului mă doare!... dar știi cum ?... lucru ...

 

Emil Gârleanu - Demisia

... Gârleanu - Demisia Demisia de Emil Gârleanu Ba cu gluma, ba cu un pahar de vin, nici nu știi când fuge vremea: odată te trezești că se luminează de ziuă! Ion Șerbescu se plecă, dădu perdeaua la o parte, apoi spuse tovarășului său, Gheorghe Mincu: — Mă, se face ziuă. Mincu se-ndoi, făcu ochii mici, să pătrundă întunericul sur de afară, apoi bătu cu inelul în marmura mesei: — Încă un rând! Dintr-un colț se ... Șerbescu. Hai să-l chemăm și pe ăla. Tot suntem numai noi singuri la vremea asta. Și, fără să mai aștepte răspunsul lui Mincu, Șerbescu se-ntoarce către străin: Domnule, domnule, faceți-ne plăcerea și poftiți la masa noastră. Apoi, către Mincu: Mai petrecem. Omul se scoală, își ia grăbit halba, pălăria și paltonul și, fără nici o vorbă, vine de se așază, stingherit oarecum, la masă. Mincu mai bate cu inelul și poruncește: Un rând! Umbra din colț se-nalță, se clatină din nou pe picioare, se oprește o clipă când Șerbescu adaugă: Trei halbe , apoi aduce iarăși băutură și se ...

 

Vasile Alecsandri - Chirița în provincie

... o canapea de iarbă înconjurată de copaci. În fund, ostrețele și poarta ogrăzii. Lângă casă, o portiță în zăplaz, care duce în grădină. În depărtare se vede satul. Scena se petrece la moșia Bârzoieni. SCENA I CHIRIȚA (în costum de amazonă intră călare pe poartă înconjurată de țărani) (Arie din “Scara mâțeiâ€�: “Tâlhariiâ ... pe cal... Ce, Doamne, iartă-mă!... ați adormit cu toții? (Ion se pune dinaintea calului și-l apucă de zăbale ca să-l ție. Ceilalți se adună împrejurul Chiriței.) GUGULIȚĂ: Ba nu, neneacă... dar învățam Telemac cu monsiu dascălul. SAFTA: Și eu făceam dulceți în cămară, cumnățică. ION: Și eu... CHIRIȚA ... i cumpăra? CHIRIȚA: Cum s-a face băbacă-tău ispravnic. ȘARL: Allons, Goulitze.... venez donc. GUGULIȚĂ: Iaca, monsiu... je vene. (Șarl și Guliță se primblă împreună prin ogradă, citind pe o carte și din vreme în vreme zic tare: “Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d’ Ulysseâ€�.) CHIRIȚA: Uf! Doamne! că mare cald îi!... Hai sub copaci, cumnățico. (Merge în boschet.) SAFTA (urmând pe Chirița): D-apoi și d-ta, soro, ai minte s-alergi călare în ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)

... la una dintr-un cârd de fete, care trecuseră p-acolo cântând, chicotind și făcând fel de fel de nebunii, cum fac toate codanele când se-ntorc aprinse de la joc, că-n târg fusese horă mare. A muiat baba turta dulce, a gustat-o și zice: - Bogdaproste! am avut o zi cu noroc astăzi... S-o ție ... mai stea... Baba-nchisese ochii și, cu gândul cine poate ști la mai ce, ofta din când în când... și nu-i venea somnul; iar se mai gândea, ofta și mișca, să-și potrivească oscioarele mai odihnit, geaba! nu putea măcar ațipi. Se urcase luna cam de două suliți, când iacă, i se pare babei că vin pași de la deal dinspre partea apusului. Trage cu urechea și aude bine că s-apropie drumeț; mijește ochii, și-l ... babo, și nu mai mă sâcâi! - Apoi, atunci, tacă-ți fleanca ș-ascultă!... A fost odată un împărat ș-o împărăteasă, bogați nevoie mare, putrezi de bogați; și se tot ruga la Dumnezeu să le dea și lor măcar un copilaș... și se tot ruga, se

 

Ion Luca Caragiale - Crucea și semiluna

... Ion Luca Caragiale - Crucea şi semiluna Crucea și semiluna de Ion Luca Caragiale Luna strălucește ca o lampă mare, Revărsând splendoarea-i până-n depărtare. La ospățul falnic, strânsă-i oaste multă; Toți vorbesc în parte, nimenea n-ascultă. Dar ca și stejarul mândru ... respectați? Ce? sunt oare altul, sau voi sunteți alți? Sunt pitici acuma brazii cei înalți? S-a surpat Carpatul și, din rădăcină, Stânca se preface într-o moale tină? Nu mai curge Istrul în largul său pat, Și patriotismul vostru v-a secat? Mâine este lupta, lupta ... capul își isbește! Mâine-n două ceasuri voi ca să sfârșim, Să zdrobim odată pe-acest Ilderim! Da! să știe bine cruntul ienicer C-aici se-ntâlnește cu un zid de fier, Zid compus din piepturi brave oțelite, În a țărișoarei dragoste călite! Poate-avea el oaste cât frunză ... Lacrimi de iubire pentru țara sa, Ce numai eroul știe a vărsa. Oastea e-n picioare; arme zăngănesc, Și de luptă bravii toți se pregătesc. După ce se face sfânta rugăciune, De Mitropolitul, pentru națiune, Se ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 4

... No. 4 No. 4 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 50, 11 august 1891 Sander, fantele de tobă, Sportmen, cavaler vestit, Trist, se cată în oglindă Și găsește c-a slăbit. Răsturnată-ntr-un fotoliu Și gătită ca la bal, Doamna lui stă și citește Un ... sos — Stilul-fard de buduaruri Plin de stele și de flori, Epitetele galante Ce dau babelor fiori !... Astfel, norocosul Sander, Cu toate e înzestrat, Se ridică-n cinstea lumii, Ca un fiu de împărat: Fără muncă, fără zbucium, Toate cele-i merg în plin; Doar cu gîndul le gîndește, Și ... i. Alții luptă și asudă, Iar izbînda e a lui. Iată-l, radios și falnic, Pe-așa stepenă-nălțat, Că, privind în jos, se simte De-adîncime fascinat. Toată lumea îl admiră; Însuși veselul hagiu , Cu ochi mari cătînd la dînsul, Nu se-ncrede că-i e fiu !... Însă viermele dorinții, Pururea neadormit, Nu îngăduie pe nimeni Să se creadă fericit. "Ce folos, își zice Sander, C-am ajuns așa de sus, Și averea ce mi-i bună, Dacă fiu de nobil nu-s ...

 

Vasile Alecsandri - Pilotul

... Vasile Alecsandri - Pilotul Pilotul de Vasile Alecsandri Contelui Cavur [1] Pe o noapte-ntunecoasă, Pe o mare furtunoasă, Trece-un vas necunoscut. Care geniu îl conduce Printr-a mărilor năluce Cătră malul nevăzut? Valul vine cu urgie Din întinderea pustie ... obosit! Nu e stea, nu e nici lună! Vântul suflă, cerul tună, Apa saltă clocotind, Și în neagra depărtare De lumină nici o zare Nu se vede strălucind! Călătorii, visând moarte, Sub asprimea relei soarte Au plecat frunțile lor. Înlăuntru toți grămadă Ei s-așteaptă a fi pradă Unui ... Peste podul răsturnat, Și-n a mărei crunte larguri Arunc pânze și catarguri, Tot ce vântul a dărâmat! Un om singur se zărește Și la moarte nu gândește În acel minut cumplit. Lupta vasului e mare, Iar pilotu-n nepăsare Stă la cârmă neclintit, Și-n furtuna-ngrozitoare Mâna lui mântuitoare Poartă cârma până-n zori, Când limanul vesel pare Îmbătând ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Primul baciu

... Ion Heliade Rădulescu - Primul baciu Primul baciu de Ion Heliade Rădulescu "Rămâi fără suflare, Rămâi fără simțire Și moartă toată sunt. . . . . . . . . . . . . . . . . Ci totul să cuteze Se iartă la sărac." (Sappho) Extazea mă învie... Ca mort sunt de plăcere, Ființa-mi muritoare în ceruri se strămută... Genunchii-mi se mlădie; și-n timida tăcere Se roagă numai ochii, căci limba-mi este mută. Întind a mele brațe, ș-a tale s-au deschis Și s-au ... și ele ca aripi protectoare; La sânul tău e sânu-mi. Aievea e, ori vis? Că buzele-ți electrici ș-a mele arzătoare Se-ntâmpină în baciu; și sufletul mă lasă, În sânu-ți se repede, din chin ca-n paradis, Din marea lui durere la fericire pasă. Un baciu! și iar altul! și altul înc-o dată! Că sufletul ...

 

Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul

... prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că se produc înțelepciunei voastre preageniale și cugetări preaînțelepte. Dar ca să admirați din ce în ce mai mult exactitatea preastrălucitului traducător, încă și prea marea învățătură ... vă rog textul grecesc al lui Plutarh, când veți vedea că nicidecum n-a neglijat unde era cu lipsă Plutarh să îndeplinească cu mare osârdie, deslușind strălucirea sa pe larg acea istorie, unde scriitorul cu repejune o atinge. Mărturisesc, în adevăr, că îndată ce am citit-o, am fericit ... marea lor virtute prematură sunt râvniți în lume și invidiați. Aceasta o asigură acei cu carii împreună petrec, îi văd și convorbesc, localnici și streini. Se fericește pre sine preaînțeleptul dascăl al sfintei Evanghelii a marei biserici, domnul domn preotul Gheorghe Maiota, nu atât pentru că a fost ... ei floarea învățăturii, după cum chihlimbarul cu o ușoară frecare îndată-și dezvelește puterea naturală atractivă. Priimiți dar cu toată plăcerea strălucita scriere ce vi

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

... o sfântă-aureolă, Și plin de o iubire eternă, să iubești! Să-ți pierzi orice iluzii, ș-amorul să-ți rămâie Spre cer ca să se-nalțe ca fumul de tămâie, Și-n nopți melodioase de august ori de mai, Nou înger, pe-aripi late, să zbori până la rai! Puteai ... secol, râzând de calomnie, Să te ridici deodată pe brațe de adulți, Vărsând în a ta urmă torente de-armonie, La care să se-nchine dușmanii cât de mulți! Puteai, râzând de versuri la front aliniate, Să țeși o nouă pânză de rime zdruncinate, Și-ntr-însa să amesteci ... cuprinse într-o salbă, Și dându-le lui Rolla, acelui desfrânat, Să-i zică: ,,Ia-le, du-te, și joacă-le, căci poate, Norocul să se schimbe precum se schimbă toate!" Dar Rolla să-și golească paharu-nveninat, Să-și dea a lui suflare cu ziua ce se-ngână, Și înger, ca și demon, prin nume să rămână! Sublim poet, ca mine tu n-ai trăit în lume, Să simți indiferența cum vine ... patria-ți, — ingrată fiind, — ți-a zis: ,,Mănâncă!" Cântași cu toate-acestea un imn de-amărăciune, Sarcasmele rânjinde pe buze-ți ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>