Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TOT MAI MULT

 Rezultatele 1041 - 1050 din aproximativ 1390 pentru TOT MAI MULT.

Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului

... și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un ... urcă divin răsunător, Bătrînul parcă cheamă al duhurilor cor... Ei cîntă veacul de-aur, mărirea cea străbună Și dulcea primăvară, și dragostea nebună ; Ei cîntă tot ce-ncîntă viața pe pămînt, Ei cîntă tot ce-i mîndru și-nălțător și sfînt Curtenii cei mai trufași stau cu plecate frunți, Înduioșați ascultă oștenii cei mai crunți ; Crăiasa, aiurită de dor și chin nespus, Aruncă de la sînu-i un trandafir, de sus. — Mi-ați scos din minți poporul, acum ... spart, Apoi în glas puternic se-ntoarce cu blestem, Încît și bolți și parcuri înfiorate gem : — Vai vouă, ziduri mîndre ! În veci să nu mai sune În încăperea voastră nici viers, nici glas de strune ! Nu, ci fricoase păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al ... ...

 

Ludwig Uhland - Blestemul bardului

... și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un ... urcă divin răsunător, Bătrînul parcă cheamă al duhurilor cor... Ei cîntă veacul de-aur, mărirea cea străbună Și dulcea primăvară, și dragostea nebună ; Ei cîntă tot ce-ncîntă viața pe pămînt, Ei cîntă tot ce-i mîndru și-nălțător și sfînt Curtenii cei mai trufași stau cu plecate frunți, Înduioșați ascultă oștenii cei mai crunți ; Crăiasa, aiurită de dor și chin nespus, Aruncă de la sînu-i un trandafir, de sus. — Mi-ați scos din minți poporul, acum ... spart, Apoi în glas puternic se-ntoarce cu blestem, Încît și bolți și parcuri înfiorate gem : — Vai vouă, ziduri mîndre ! În veci să nu mai sune În încăperea voastră nici viers, nici glas de strune ! Nu, ci fricoase păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al ... ...

 

Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri)

... casă mare Cu ferești în soare, Multe buți de toate Se lovesc în coate, Buți mari, ne-ncepute De câte cinci sute, [1] Ș-altele mai mici De-o sută și cinci. La cea casă mare, Cu ferești în soare Vinu-i bun și rece, Mult vinaț se trece Că-l vinde Rădița, Rada crâșmărița, Și-l beau cazaclii, [2] Negustori de vii. Iar unul din ei, Căpitan Matei, Cazacliu bătrân ... 4] Nu mi-l bate muierea!" ↑ Adică fiecare bute era de 500 vedre. ↑ Cazaclii se numesc unii negustori din Rusia care cumpără în tot anul vin de la Odobești și-l duc peste Prut. ↑ Adică din India. ↑ Din cuprinsul baladelor Păunașul Codrilor , Vidra și Rada se poate ... femeilor românce. Ele sunt vesele, glumețe și au o plecare mare pentru voinici. Un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei, și fie cât de sărac, el e preferat unui avut nevrednic. Românul asemenea își arată simțirile lui în următoarea zicală: ,,Mai

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica

... e cea d-întâi la care iau parte: de douăzeci și cinci de ani, iubirea de artă m-a îndemnat să scap cât mai puține din cele ce s-au ținut la noi, - o adunare politică unde am auzit că se vorbește de altceva și mai ales că se gândește la altceva decât la treburi și izbânzi materiale. E drept că de vorbe mari - libertate, naționalitate, constituționalitate și celelalte - n-am ... Vulcan, pe Mercur și pe Plutus, dar să-i avem ca zei slujitori; ei trebue să ne ajute ca noi să putem sluji cu cât mai multă dignitate pe Minerva și pe Apollo. Da, domnilor, așa e; gândirea - iată cea mai înaltă și cea mai nobilă energie a unei națiuni; și deaceea Literatura este, precum cu drept cuvânt s-a spus, sora mai mare a Politicei. Este artă literară Poezia, care fixează atât de frumos felul specific de simțire al națiunii; e artă literară Istoria, care ... iar nu în înțelesul strâmt, pe care i-l dau la noi unii, prea puțin cunoscători de clasificația genurilor literare - arta rafinată și incisivă, - și ...

 

Anton Pann - Nepotul împrumutat

... Anton Pann - Nepotul împrumutat Nepotul împrumutat de Anton Pann Unul avînd un nepot Sărac și lipsit de tot, Vine într-o zi la el Și să roagă-ntr-acest fel: -Unchiule, bine mă ști Că n-am coprins, nici moșii, Bani nu mi ... i dea la loc. Nici unchiul său nu-i cerea, Lăsînd să-i dea cînd va vrea. Multă vreme a trecut, Unchiul său tot a tăcut. Deci nepotul socotind C-a uitat, nepomenind, Să duse la dînsul iar, Cu aceleași vorbe chiar, Văitîndu-se și ... e în ea nimic. Deci unchiul său n-a ascuns, Ci-îl dete acest răspuns: -Apoi de cînd ai luat Într-însa ai mai băgat, Și ai venit iar să cei Ca să găsești și să iei?. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul ...

 

Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur

... de pe cal se dete, Se-ntinse leneș jos, pe iarba moale ­ Din tei se scutur flori în a lui plete Și mai că-i vine să nu se mai scoale. Și calu-i paște flori, purtând în spete Presunul lui și șeaua cu paftale, În valea de miros, de râuri plină, În umbra dulce ... crește. Când ai vedea frumoasa ta fecioară Că plânge,-atunci dă drumul pasărei iește. Tu dorul ți-l ajungi, deși te ticăi. Ea-ți fie tot, ce-ai suferit nimică-i. Trecând prin valea desperării,-astupă A lui urechi, să n-o audă-n șopot; În van se-ncearcă ... Eu mor de n-oi vedea seninul, cerul, De n-oi privi nemărginirea vastă, Răceala umbrei m-a pătruns cu gerul Și nu mai duc ­ nu pot ­ viața asta. Ah! Ce ferice-aș fi să văd eterul Și să văd lumea, codrii din fereastă, Și de voiți ... în zi ­ atunci ele-au deschis Ferești înalte și, la mândrul soare, Din boal-adâncă fata a învis Și se făcu și mai ...

 

George Coșbuc - Inima mamei

... Da, când a plecat De la iubita lui, el revoltat Venea nebun și dus d-un singur gând S-ajungă lângă mă-sa mai curând, Să-i spuie tot! Dar când a fost în prag, A stat pierdut în loc o, lașul ce-i! Azi îl ardea privirea cald-a ... cer un sirigur semn, că mă iubești! Și el s-a îngrozit de-acest cuvânt! Ea-și bate joc de ce-avea el mai sfânt, Și, ca d-un demon, el s-a rupt de ea, Dar o iubea nebun, el o iubea Mai mult acum fără-nțeles Vorbea cu sine, și gemea mai des; Și se-ngrozea de gândul că-ntr-o zi Această fată-l poate birui. Să-și piardă mama-n chip atât de laș, De ... blând Plângea și ea, când îl vedea plângând, Și și-ar fi dat și capul pentru el: Și-acum o răsplătește-așa mișel! El nu mai are mamă! El a pus Iubirea unei fete mai presus D-a mamei lui - ce mult ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Vedenia

... cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : â ... să facem un sicriu ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se ... prinde-nghețul : Ea mînuia acum hîrlețul ! Părea un înger alb de pază, Și totuși mă umplea de groază... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Mai sapă, drag hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo ...

 

Heinrich Heine - Vedenia

... cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : â ... să facem un sicriu ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se ... prinde-nghețul : Ea mînuia acum hîrlețul ! Părea un înger alb de pază, Și totuși mă umplea de groază... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Mai sapă, drag hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo ...

 

Alexandru Macedonski - Strigătul inimii

... și gătește! Vezi sub aste roze c-aspida-și târăște     Un corp veninat, D-aceea acuma, la arme, române! Nimic decât lupta, alt nu-ți mai rămâne,     Când ești oprimat; Când legea cea sanctă vedea-vei călcată... O lege prin lupte ce fu proclamată!...     Nu! Nu vei tăcea; Sub stindardul țării ... ne vom strânge; Călcătorii legii vor zace în sânge;     Ne vom răzbuna! Române,-ți trebuie, spre a te conduce, Un cap unde mintea, mai mult va străluce,     Și tu-l vei găsi! Un om ce renunță la tot

 

Ion Luca Caragiale - Infamie

... aducătorul acesteia, vine la dumneata să-ți ceară un serviciu și mă roagă să pun o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură să ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai să-l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul ... a obținut de la dumneata ce a dorit și ce, desigur, merită. Mulțumiri anticipate etc." Pe când eu nu știu cum să mai mulțumesc bunului meu amic pentru atâta bunăvoință, el pune scrisoarea-n plic, lipește plicul și scrie adresa; apoi îmi dă plicul... Iau plicul și încântat ... iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? să-l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință să duc persoanii o scrisoare în așa hal. Să alerg ... plicul în mână, pe bulevard. Pe drum, dracul - că nu pot zice altfel - n-are de lucru? Ce-mi șoptește? Plicul e dezlipit... Ia să mai ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>