Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SPRE MARE
Rezultatele 1041 - 1050 din aproximativ 1092 pentru SPRE MARE.
Ion Luca Caragiale - Luna de miere
... de Ion Luca Caragiale Pe-nserate, după o zi foarte călduroasă, aștept într-o stație mică, de pe linia Brașov - Cluj, trenul accelerat care merge spre Pesta... N-aștept mult... Trenul sosește... Repede-mi iau sacul de drum și mă duc la cel mai apropiat vagon de clasa a doua ... a găsit pernița și s-a culcat, ghemuit pe jumătatea banchetei, cu fața la perete cum s-ar zice, adică cu spatele spre bancheta din față este un om nu tocma bătrân, între cinzeci și șaizeci de ani; pare că e foarte obosit de drum; poate chiar să ... ne-am deșteptat; numai tânărul domn doarme... acum în colțul din fața mea. Eu mă culc la loc: mai am nevoie de odihnă. E ziuă mare... Domnul cel gros se ridică și șade pe banchetă cu picioarele descălțate-n jos. Doamna tânără s-a rezemat iar cu ochii-nchiși ... comet. — Cel puțin patru, a spus doctorul! răspunde domnul. Și zicând acestea, dă cocoanii cometul și se culcă la loc cu spatele spre bancheta din față. Am înțeles! zic eu în gândul meu. Domnul începe să sforăie. — Mișule!... Mișule!!... Mișule!!! — A adormit! zice cocoana ...
... Ion Luca Caragiale - O lacună O lacună de Ion Luca Caragiale Lache Diaconescu și Mache Preotescu sunt impiegați în aceeași mare administrație și totodată sunt foarte buni prieteni. Pe lângă acestea, Mache s-a logodit zilele trecute cu sora d-nei Diaconescu, d-ra ... pe camarazi și, pleacă. La ușe, Lache se oprește... I-a fulgerat prin minte încă un „argument". Se-ntoarce si pornește-napoi spre masa camarazilor: — Și-n definitiv, mă-nțelegi... Dar Mache-l apucă, îl învârtește-n loc și-l scoate pe ușă. — Ești teribil, monșer ... foarte rugător către Potropopescu, care urmează cu argumentația lui: — Lasă, Sache!... E târziu, Sache! — Și-n definitiv... zice Lache. Dar Mache îl împinge spre ușă, îl scoate afară și-l urcă-ntr-o trăsură. — Înainte, birjar! și mână mai iute! — Ești teribil, monșer, parol! Trăsura merge în ...
... paturile. Pe ce o să mai joace? mă gândeam eu. Când, într-o seară, slugile purtară din ograda nenorocosului cel din urmă lucru: un tablou mare, acoperit. Ținuse mult, tare mult, conul Gavrilaș la dânsul, și mai cu seamă nevasta lui. Când l-au scos pe poartă, amândoi îl urmăriră cu ... întrun sicriu vopsit albastru, în mijlocul odăii goale. Când l-au scos în uliță, să-l puie în patașcă, nevasta lui a privit spre casa celuia ce-i sărăcise. Și, ca și când ar fi zărit pe cineva, întinse brațele și izbucni într-un strigăt deznădăjduit: M-ați lăsat ...
Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale
... Tribuna a putut vedea că foaia din Sibiu nu era decât o filială mărturisită a Voinței Naționale de o violență poate mai mare decât a centralei. Toată lumea-și explica această atitudine a gazetei sibiene prin speranțele că partidul liberal în opoziție promisese un ... principii naționale, veninul machinațiunilor meschine, intrigilor și șicanelor mici și triviale, școala înaltei diplomații. D. Brote le 'nghițea, le mistuia, și zâmbea în semn de mare recunoștință. Din aceste seanțe de ipnotism politic, a rămas d. Brote cu un întreg repertoriu de gesturi scurte și hotărâte a la ... strălucește, și de atâta strălucire, pierde agronomul nostru vederea normală, de atâta înălțime îi vine ruralului amețeli. Amețit astfel, ieșind într'o seară dela o mare primire la șeful liberalilor, întâlnește pe d. Aurel Popovici. Radios, diplomatul dela Rășinari întinde cu bunătate mâna tovarășului său de nenorociri politice și începe să ... dea o lecție foarte înaltă de patriotism și de diplomație. D. Brote face mai întâi tovarășului un elogiu asupra geniului d-lui Sturdza, cel mai mare român, cel mai inteligent bărbat de stat, cel mai sublim patriot, geniul bun al Românismului, o adevărată reincarnațiune a răposatului I. C. Brătianu ...
Dimitrie Anghel - Rochia bunicei
... de copii și-au întins nesigurele mîini după faldurile rochiilor, ce o îmbrăcau acum, rînd pe rînd, însetate și lacome guri roze s-au întins spre sînul ei, rînd pe rînd, oglinzile au arătat-o tot alta : cînd cu lacrimi în ochi, cînd cu zîmbetul pe buze, cînd cu lumină pe ... albă în întunerec, pentru ultimul somn care avea să resfire aur pe beteală subt negrul portal la pragul căruia străjuiește un înger cu torța întoarsă spre pămînt. Ca o rochie de păpușă părea acum pentru trupul ei, ca un vestmînt ce fusese al alteia, ca o podoabă ce-i îmbrăcase o ... diafanei țeseturi de borangic prins în creștetul fecioarei și un veac mai mult fiind adăogat multelor veacuri ce nu-s decît un val pe nesfîrșita mare
Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)
... Cuciuc, ne povestiseră nenorocirile lui Robinson Cruzoe, și de-atunci mintea mea devenise un muzeu de tablouri ce reprezentau corăbii sfărmate de stânci, valuri de mare umflate cât munții, cete de sălbatici care frigeau oameni pentru ospățul lor etc. Mare înrâurire au exercitat asupra imaginației mele de copil întâmplările lui Robinson povestite de frații Cuciuc! Acești elevi aveau o memorie extraordinară și aptitudine la învățătură ... în Moldova, fața lumii putea să se prefacă în orice mod; eu, tovarășul lui de odinioară, puteam să devin, din simplu comis ce eram, postelnic mare, ministru, domn chiar!... Porojan avea să rămâie pitar și numai pitar până la sfârșitul vieții sale!... Stranie nedreptate a soartei! Din ziua tristă ... și pe urmă o grindină de amenințări care cădeau de sus pe capul nostru. Fiind însă că distanța ce ne despărțea de palamarul virtuos era mare, i-am răspuns prin o nouă bombardare și, ca parții, am rupt-o de fugă voinicește. Victima noastră se plânse la dascăl, dascălul la diacon ...
... și gropițe în obraz Și gropițe face-n unghiul ucigașei sale guri Și la degetele mînii și la orice-ncheieturi. Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încît ai ce strînge-n brațe — numai bună de iubită. Tot ce-ar zice i se cade, tot ce ... că-n tine E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plînge, rîde, neputind s-auză plînsu-și, Că o vrea… spre-a se-nțelege în sfîrșit pe sine însuși, Că se zbate ca un sculptor fără brațe și că geme Ca un maistru ce ...
Garabet Ibrăileanu - Privind viața
... te extaziezi în fața naturii -- poți inspira oarecare simpatie, dar nu vei avea prestigiu și considerație, vei servi ca obiect de distracție, vei provoca de spre tine, în fața ta, discuții glumețe, întocmai cum ți se întâmpla când erai de cinci ani. Fericirea este plăcerea sufletului. O simplă senzație, un sunet ... bunătate, căci devii rău. Dacă ai făcut-o până acuma, ofensează și tu pe nedrept, ca să redevii bun. Nici o durere nu e mai mare decât gelozia care nu poate găsi motive să învinuiască. Un roman stoarce lacrimi de admirație naturilor artistice prin pasagiile lui frumoase, și lacrimi de compătimire ... femeia pe care o iubește este unica, este o apariție supranaturală, este singura ființă fermecătoare, singurul izvor de felicități, singura care poate da farmecul cel mare al vieții, singura... E cam comic. Un bărbat, care are toate scrupulele în raporturile sale cu bărbații și cu femeile, are foarte puține, și la ... e un om de treabă. Când cineva predică necontenit morala, toate probabilitățile sunt că e un om plin de păcate. Nu poate fi o mai mare ofensă pentru un bărbat decât atunci când femeia cu care e prieten se înamorează, în timpul prieteniei cu el, de un altul. Nu există sacrificiu ...
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... ho! haram nesățios. Și atunci pe loc se moaie și te descotorosești de dânsa. Și drept dovadă, baba își înșfacă o mătrăgună, care era mai mare, de pe un strujan, și începe s-o puie în lucrare cum se cade… Țăranul a încremenit, când a mai văzut ... de parte femeiască, le-aș ține pentru mine, dar așa… Și odată se duce la car și alege un știulete de puloiu, care era mai mare, și cu dânsa de-a dreptul în casă la cucoană. — Iaca, cucoană, șagă-ți pare dumitale asta? Vezi acum pe ce s ... apoi zice încetișor: ho! ho! haram nesățios! pula atunci pe loc s-a muiet și foflenchiu! cade jos… Cucoana îndată o rădică cu mare sfințenie și o pupă drept în bot… Apoi strigă pe țăran în casă și, luându-l cam pe departe, zice: — Și cam cum s ... iertați dumneavoastră? Și atunci el, pocit la gură sau naiba îl mai știe cum a fost, a blagoslovit cu amândouă mânile spre ogorul meu din treacăt, zicând: Pule să dea Dumnezeu să se facă. Și cum vedeți dumneavoastră, pule s-au făcut, cinstită cucoană. Și iac-așa ...
... fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat, - un împărat mare È™i puternic; împărăÈ›ia lui era atât de mare, încât nici nu se È™tia unde se începe È™i unde se sfârÈ™eÈ™te. Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar ... l întrebe, el zâmbea a râde È™i nu le zicea nimic. AÈ™a rămase vrajba dintre ochii împăratului o taină mare despre care nu È™tia nimeni nimic, afară de împăratul. Crescură feciorii împăratului. Ce feciori! Ce feciori! Trei feciori în È›ară ca trei luceferi ... stânga de pe frunte È™i atunci È›i se pare că vezi pe un bătrân din sfatul împăratului. - Măi Floreo, tu eÈ™ti acum mare; du-te È™i întreabă pe taica, pentru ce-i plânge lui un ochi, iar altul râde pururea. AÈ™a zise Petru către ... decât fraÈ›ii tăi. Și cel mai tânăr fecior al împăratului luă dară "ziua-bună" È™i porni către marginea împărăÈ›iei. Pe puntea cea mare stătea acum un balaur È™i mai ...
... de literații trecutului în tipul convențional al grecului. Acest artist știe să-și domine ironia; comicul său e de bun-gust, ce oprește orice pas spre vodevil și vulgara caricatură. Ne poate înveseli încă uneori ofițerul elin al lui Edmond About, mustăcios cavaler muiat în fireturi care, duhnind a usturoi ...