Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CE
Rezultatele 1041 - 1050 din aproximativ 2833 pentru DIN CE.
Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă
... m-auză cocoanele înghesuite pe trotuar la spatele șireagului nostru. Dar d. căpitan se-nțepenește-n călcâie și, ca să-mi acopere glasul, strigă răgușit din fundul bojocilor: — Cumpanie... drepți! În același moment, s-aud venind din susul stradei niște huiduituri zguduitoare... Ce era? Cine știe cine prinseseun câne jigărit de mahala, îi legase o tinichea de coadă și-l aruncase în mijlocul stradei, să-l dea garda ... ți dau! nu face! Eu știu că te trec pe listă. — Nu mă trece, că cine știe cât costă... acu sunt cam tinichea. — Ce să coste? un moft... Facem noi pentru d-ta. Pe urmă mi-a cerut o jumătate de pol, pe urmă i-am dat ... după desființarea gărzii, m-am întâlnit cu d. Guță — îl făcuseră perceptor, și era foarte vesel! L-am întrebat în glumă: — Nene Guță, ce se mai aude cu decorația mea? — ...Care dicorație...? — Aia... nu ții minte?... o rublă și jumătate... — Dracu să-i știe, d-le ... făcut vrun abuz; dar la noi, nu-mi vine să crez... Ei! da nu face nimica... Trăiască ai noștri, d-le Iancule! ...de ciocoi! Astfel, din ...
Gheorghe Asachi - Lacul lui Ovid
... stâncos plai, lângă țărmuri, în a Pontului pământ, Care peste luciul mărei și câmpii întins domnează, Călătoriul de departe vede un albit mormânt Ce în toată dimineața de Apolon se urează. Acolo mai îmblânzite parcă gem a mării unde, Și eco din departare cu un sunet trist răspunde. Aici fulgerul puternic a Cezarului August Pe Ovid din sânul Romei înterit-au spre urgie; A lui pulbere e stânsă în acel azil îngust, Dar prin versuri nemurinde a lui ... tindea a sale brață; Deseori aprins de doru-i cerceta în fantazie Capitolul, pe-a sa fiie, pe duioasa lui soție. Deseori din sânul mărei, ce de patrie-l departa, Raza dulce-a mângâierei se părea cum că-i răsare, Și-n noian ținându-și ochii dorul său îi ... naripate venind vasul de iertare. Dar acel semn fiind nour, umplea ceriul de fortune, Ochii săi de-un râu de lacrimi, inima de-amărăciune! După ce apoi cu ziua și speranța i-a pierit, La locașul singuratic se-nturna întru durere; Aici muzile-ndurate poetului favorit Aduceau
... 57, 20 august 1891 Ramzes suflă-n lumînare Și se culcă liniștit, Bucuros, zicînd în sineși: „Încă unul a murit !â€� Dar ce visuri peste noapte: Se făcea-ntr-un loc urît; Era gol, mînjit de sînge, Și strîngea copii de gît; Și-nviau din nou copiii, Tot mai mulți parcă veneau Și, ca niște draci în juru-i, Chicoteau și țupăiau... Asudat, se scoală-n ziuă Ca de-o ... dar strașnic l-am ucis !â€� Cred c-ați înțeles că Ramzes E un critic asasin... O întreagă hecatombă Sub condeiul lui hain ! Ia priviți ce mîndru trece, Cum se uită de-ncruntat ! E convins că toată lumea L-a citit, l-a admirat... Dar ce vede? Viu și teafăr, Îl salută surîzînd Chiar poetul cu pricina, Îngropatul de curînd. Ramzes își întoarce capul: „Ce strigoi nerușinat, Mai cutează să ... lui n-a fost. Și citații, nume proprii De romani, de greci antici, Spun curat că numai Ramzes E savant – n-ai ce să-i zici. Apoi aspru dojenește Pe-acest public indulgent, Care laudă-n neștire Tineri fără de talent... "O, te plîng, sărmană țară !... Cum nu ...
Mihai Eminescu - Pe lângă plopii fără soț...
... fără soț... de Mihai Eminescu Pe lângă plopii fără soț Adesea am trecut; Mă cunoșteau vecinii toți - Tu nu m-ai cunoscut. La geamul tău ce strălucea Privii atât de des; O lume toată-nțelegea - Tu nu m-ai înțeles. De câte ori am așteptat O șoaptă de răspuns! O zi ... ajuns; O oră să fi fost amici, Să ne iubim cu dor, S-ascult de glasul gurii mici O oră, și să mor. Dându-mi din ochiul tău senin O rază dinadins, În calea timpilor ce vin O stea s-ar fi aprins; Ai fi trăit în veci de veci Și rânduri de vieți, Cu ale tale brațe reci Înmărmureai măreț ... a pururi adorat Cum nu mai au perechi Acele zâne ce străbat Din timpurile vechi. Căci te iubeam cu ochi păgâni Și plini de suferinți, Ce mi-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar, Căci azi le ...
Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii
... de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Adâncul tâlc al existenței Tăcerea mută-l revelează, când făr' de chipul aparenței Realitatea o probează. Cel ce aspiră încă să-și rostească sensibila trăire-n poezie, Cel invitat la cina-mpărătească hrănind cu har umila-i fantezie, Cel ce ofrandă-aduce tot ce are Aceluia ce-nseamnă însăși Viața, cel ce se-ntoarce veșnic la izvoare și-i pregătit oricând pentru povața Oricui ar fi dispus să îl învețe, cel ce se-ncumetă-a privi-n tăcere să-L vadă în faptele ce par răzlețe pe Cel ce, Singur, știe-a lor durere Și le păstrează-n viață prin Iubire, cel ce-n poeme-ncearcă să cuprindă Esența vie-ascunsă-n elixire și din tabloul Vieții să desprindă Ce Pictorul a vrut să-nfățișeze prin umbrele pe Chipul nemuririi, cel ce-ndrăznește să se adreseze prin efemere versuri, omenirii, Muindu-și pana-n disperarea mută, reînviind speranța și-n cuvinte întreaga lui iubire așternută, din toate câte sunt, luând aminte, Cel ce avea cât de mult a spune, cândva, prin rimele-i meșteșugite ar mai putea un alt poem compune decât cel al tăcerii ...
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... stărnutat. Atunci d-un "Să-ți fii de bine" tot ceriul au răsunat, De uietul acel groznic pământu s-au clătinat. Toți cu gurile căscate din acea mar-adunare Ce-a să fie, ce-a să iasă, aștepta cu nerăbdare. Mercur, șăzând într-o laturi, având în mână un compas Și măsura de câte palme este al ... Iupiter deschide gura și îndată toți tăcură, Nu s-aude nici a muștii măcar o bâzâitură. "Dumnezei, dumnezeiță, ai noștri supuși și fii, Ce de toate n-a veți teamă, ce sunteți pururea vii, V-am adunat pe toți astăzi ca să vă cerem un sfat, Ce să facem unii nații ce, pentru a lui păcat, S-au fost osândit de soartă de un veac întreg trecut Să poarte pe cap o povoară ce nu s-au mai auzit. O mahină umflată, mare, pe care șlic o numesc. Nu pot găsi în cer lucru să v-o asămăluiesc. Își ... în gios lași, Și-apoi începi pin odăi a te primbla cu mari pași, Îți muncești mintea să poată vrun nou mijloc iscodi Ce
Vasile Alecsandri - Mihu copilul
... I La dealul Bărbat, Pe drumul săpat, Merge hăulind, Merge chiuind Mihu copilaș, Mândru Păunaș, Păunaș de frunte, Copilaș de munte. [1] Merge el cântând, Din cobuz sunând, [2] Codrii dezmierdând Din cobuz de os Ce sună frumos. Merge cel voinic Pe-un murgușor mic Prin mezul nopții, Prin codrul Herții. [3] Mult e frunza deasă, Noaptea-ntunecoasă, Și calea pietroasă ... scăpăra, Noaptea lumina, Noaptea ca ziua. Merge, mări, merge, Ș-urma li se șterge Printre frunzi căzute Pe cărări pierdute. Merge tot mereu Voinicelul meu, Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind Și mereu grăind: ,,Hai, murgule, hai, Pe coastă de plai, Ce lași tu drumul Ș-apuci colnicul? Ori zaua te-apasă, [4] Ori șaua te-ndeasă, Ori frâul cu fluturi, Ori scumpele rafturi, Ori armele mele ... arată vârful în multe din zicerile sale. ↑ Înțelesul cuvântului haramin este necunoscut. ↑ După letopisețele vechi, harța era în timpul războaielor începutul luptei, ceea ce numesc francezii escarmouches d'avant garde . Oștile aveau hărăți sau hărțași care făceau atacul dintâi pentru ca să-l silească pe dușman a-și ... am ieșit C-avem dor de harățit. Hai la harță voinicească Și la joacă războiască. Etc., etc., etc. ↑ Tablou sublim de adevărată poezie. Una
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit
... un cer: la începutul operei schițarăm în câteva cuvinte generale starea Europei de atunci. Apoi apare figura cea curat românească a eroului; șovăiește din depărtare, crește și se caracterizează din ce în ce mai bine apropiându-se de țintă, aci ia proporțiuni gigantice și... pierde cumpătul! Dar priviți-o chiar în pulberea căderii: ea tot încă este mult ... 4 ani, sub tutela unei mume desfrânate; dentâi insultat de amanții țarinei, apoi corupt de lingușitorii puterii; născut cu o inimă impresionabilă, înveninat prin aerul ce-l respirase din leagăn, rănit de unii și zădărât de alții, nu e de mirare dacă el își pierdu mințile. Șahul Persiei îi trimisese în dar un elefant ... ca și acele moscovite, erau o consecuență a forței naționale interne, nu a geniului princiar. Selim, tot ca Ivan, nu știa ce este o bătălie. Administrațiunea se afla pe mâinile vizirului și ale unui favorit... ovreu! Sultanul nu ieșea din harem, închinând mereu frumuseților circaziene cupe cu vin de Malvasia. În cronicele turce el este cunoscut sub porecla de "cel bețiv". 8. Italia, întrucât nu ... pe un neguțitor: Roma și Veneția. Dar papatul deveni abia o slabă umbră a trecutei sale măriri: rațiunea își redobândi o mare parte ...
... de l-am vedea în cuie, Cu pieptul plin de lănci, cu pieptul supt, Am spune că-i un joc dar jertfă nu e: El din ființa lui nimic n-a rupt. Dar Tu ai sângerat pe negre căi, Supt umilinți ce nu le știe cerul; Tu ai gemut când te pătrunse fier, De-au tremurat și ucigașii tăi. Și ochii tăi cei blânzi se înnoptară, Și ... care-a dat; Apostolului răsplătit cu ură, Tu-i spui: Mergi, nu ești singur în durere! Și gura ți-o-nfrățești cu sfânta gură Ce-a semănat nădejdi și mângâiere; De cel ce geme, neputând să moară, Apropii cupa liniștii de veci; Mereu sporește-a inimii comoară Și drum de zâmbet lași pe unde treci… Al ... gând nebun zvârli această pată, Pe cel mai mare dintre visători? Putut-a oare sufletu-ți să fugă La cei senini și fericiți din cer, Când jos, prin murmure de chin și rugă, Atâtea brațe tremură și-l cer? Nu, nu! Ale Golgotei reci piroane Nu te-au lipit ...
Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire
... cu vorbe de iubire de Mihai Eminescu M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire, Cu sărutări aprinse și cu îmbrățoșări! Știai c-o măiestrie ce nu am cunoscut-o Ca nervul cel din urmă în mine să-l trezești. Demonic-dureroasă era acea simțire  Dureri iar nu plăcere a tale sărutări... Și pân-acum îmi ... m-am trezit îndată... Prezența ta vrodată în viața-mi n-am să cerc  Căci de o dureroasă beție mă îmbată. Nu știu nici ce gândiri am, nu știu nici unde merg Și simt că toată firea îmi e întunecată... Ai fi ucis și capul și inima din mine Dacă-n a tale lațuri eu m-aș fi prins mai bine. Cuvântu-mi pentru tine nu avea înțeles, Cuvântul tău pe ... am seri ori zile... M-ai speriat adesea cu-a tale gânduri goale... Dar nici nu ești femeie... Un demon tu îmi pari, Ce-ascunde foc din Tartar și-o cůmplită receală. Făr- nici o armonie e toată viața ta; Tu ești cumplit de bună, cum ești cumplit de rea. Cum ...
George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă
... de baștină Și din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din șanțuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-și săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ție-o ... un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie. III Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Își îndreaptă talia. Trei petunii subțirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: "Ce ne facem, fetelor?..." Floarea-soarelui, bătrână, De pe-acum se sperie C-au să-i cadă în țărână Dinții, de mizerie. Și cu galbena ei ... și zilele, Necăjită cere sfatul Unei molii tinere, Că i-a dispărut bărbatul În costum de ginere. Împrejur îi cântă-n șagă Greierii din flaute. "Uf, ce lume, soro dragă!" Unde să-l mai caute? L-a găsit sub trei grăunțe Mort de inaniție. Și-acum pleacă să anunțe Cazul ... aur Cu sclipiri de platină. V Dar deodată, pe coline Scade animația... De mirare parcă-și ține Vântul respirația. Zboară vești contradictorii, Se-ntretaie știrile... Ce ...