Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 1031 - 1040 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă
... acestuia la hambar sau la gară, și numai în urmă are voe să-și ridice și el partea ce i se mai cuvine și lui. Să nu uităm a spune că țăranii nevoiași, peste iarnă, cînd nu au de lucru și nu pot produce în genere nimica, avînd nevoe de bani, fac împrumuturi, cu cÅ•mătă, mai mult sau mai puțin infamă, tot dela arendași, rămînînd a ... produsul acestor elemente; 30%, fiind date de propietarii mari și mijlocii și cîțiva dintre comercianți și puțini industriași romîni. Imensa clasă a țăranilor nu are, propriu vorbind, niciun reprezentant natural al intereselor ei în Camere; deși această imensă clasă ar avea după lege dreptul să trimită (ca al III colegiu electoral) din toată țara cam 20% din membrii Camerei deputaților. Dar colegiul III votează prin delegațiune, iar delegații sînt recrutați tot din ... fără putință de împotrivire, maselor țărănești. Astfel dar, Camerele sînt în marea lor majoritate reprezentantele intelectualilor și ale plebei orașelor. Pe lîngă agricultură deci, trebue să'nflorească în Romînia și o vastă industrie, industria politică, și, ca orce industrie bine și inteligent desvoltată, trebue ...
... bujori Și cu ochi de pruncușori. Lucrul vostru să sporească, Pânzele să se-nălbească Cum e coala de hârtie Și floarea de iasomie. Iar de nu-ti grăi cu drept, Arde-v-ar dorul în piept, Lucrul să nu vă sporească, Pânzele să nu albească, Ci la soare să-nnegrească Și la vânt să putrezească." Cele fete moldovence Floricele dunărence, De la mal se depărtau Și din gură cuvântau: ,,Atunce s-ajungeți voi Când îți afla de la noi ... i de mătasă, Brâu cu țesătura deasă Îi lega brațele-n cruci Și-l dăruia rob la turci. II Lângă malul ridicat Sta Vulcanul răsturnat Ca stejarul cel frunzos În pădure-aruncat jos. Împrejuru-i adunați Ședeau turcii înarmați Și pe rând se întreba Ca ce moarte i-ar afla? Unii ziceau să-l omoare Cu laț de spânzurătoare, Alții să-l cufunde-n apă, Alții să-l înfigă-n țeapă, Alții să-l taie pe loc, Alții să-l arunce-n foc. Iar Pandele-i asculta Și la rându-i cuvânta: ,,La cea moară părăsită, De stăpânul meu clădită, Este-o piatră de ... bună." III El la târg se îndrepta, Mamei lui se arăta, Iar bătrâna lăcrima Și cu jale cuvânta: ,,Alei! dragă, de ești viu, Spune mamei ca s-o știu, Iar de ...
Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul
... mici. În acest ocean agitat de felurite furtuni, ce se numește politica generală a Europei, peștii cei mari par în tot momentul dispuși să înghită pe cei mici. Vai de statul cel mic, care va parveni să dispună de o dată pe toate puterile în contră-i, cum a făcut Kedivul ! Vai de el ! daca în orice împrejurări, nu va avea destulă dibăcie și pevedere spre a dobândi în favoarea-i o parte măcar din cei puternici, cu care să contrabalanseze cealaltă parte ! Evenimentul întâmplat pe țărmii Nilului trebue să ne facă să cugetăm serios din multe puncte de vedere, mai cu seamă în grelele împrejurări în care ne aflăm astăzi. Luăm act de aceste grave amenințări făcute ... Domnitorului, chiar de cătră acei ce sunt singuri vinovați de situația încordată în care ne aflăm. La aceste patriotice, liberale și naționale rânduri ale Românului, nu vom răspunde patronilor săi decât în puține cuvinte. Dacă sunt atât de iubitori de țară încât să nu admită vreo deosebire între patria noastră și țara Kedivului, între situația României și a Egiptului, atunci
Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
... cĂ©le ce să lucreadză în casa altuia de-amănuntul, adecă lucruri de casă, n-au scris. Și de locÅ lĂ©topiseță, de muldovanÅ scrisă, nu să află. Iară tot vei afla pre rîndu toate. Și priimĂ©ște această dată această puțină trudă a noastră, care amÅ făcut, să nu să treacă cumva cu uitarea de unde este părăsit, cu această făgăduință că și letopiseț întrĂ©g să aștepți de la noi de om avea dzile și nu va hi pus preavĂ©cinicul sfat puternicului Dumnedzău țărîi aceștiia țenchiÅ și soroc de sfîrșire. Stihuri de descălecatul țărîi Neamul Țărîi Moldovei de unde să ... au stătut între hanul și între Zamoyschii tractate, adecă legături de pace, dîndÅ și hanul zălog la lĂ©și și lĂ©șii la hanul, păn să va închide tocmala. Zac. 12. Capetele de pace au fostÅ aceste: Ieremie-vodă să fie domnÅ în țară, birnic împărății din an în an, după obiceai, iară hanului să dea din an în an daruri și cîte...
Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului
... pungi, [3] Patru șaluri tot în dungi, Două scurte, două lungi. Ș-un fugar frumos, domnesc, De soi bun, moldovenesc, Și o carte mare-nchisă Ca de la Domnie scrisă, O hârtie-nșelătoare, Poftitoare, rugătoare, Ca să vie-Iordache-acasă La Maria cea frumoasă. Iar de-i trebuie domnie, I-o dă Vodă cu frăție, Între ei pace să fie!... Iordăchel se-nveselea, Iară hanul îi grăia: ,,Zece zile mai așteaptă Ca să ai tu parte dreaptă, Căci am scris la-mpărăție Pentru-un firman de domnie, Ori de nu, ia-ți oastea mea Și cu dânsa fă ce-i vrea." ,,Ba, eu oastea n-oi lua, Că țara m-a blestema. Cine ... pe la oțele. Lefegii și darabani Cu-ai lor mândri căpitani. Iordăchele, te ferește, Cursă rea ți se gătește! Cei ce vin călări la tine Nu vin ca să se închine, Ci vin cu porunci domnești Și cu gânduri dușmănești. Frunză verde porumbică! Drăgălașa de Marică Pe Iordache mi-l trezea Și din gură ... Valahiei, prințul Basarab, care trăia retras în Polonia, și-l îndemnă a strânge oaste leșească și a intra în Moldova pentru ca ...
... sta în neuimire, când auzi pre Gruia Grozovan zicând: Alei! tu, Ghirai bătrân, Lasă cel hamger la sân Că eu sunt pui de român Și nu-mi pasă de păgân! Nu poți să nu admiri calul lui Codrean, care când fugea: văile se limpezea! Nu poți să stai nesimțitor în auzul armoniei limbii poporului, când Toma Alimoș zice murgului său: Așterne-te drumului Ca și iarba câmpului La suflarea vântului! Frumoase timpuri de vitejie au fost acelea unde românul intra în doi ca în doisprezece și unde hanul tătarilor trimitea jalobă către domnii Moldovei, cu rugămintea ca să poruncească Grozovenilor de pe atuncea de a nu le mai opri calea, când se întorceau cu pradă din Țara Leșească ! Însă roata norocului se întoarce! Starea Principatelor se schimbă; neatârnarea lor piere; poporul ... genovezilor cu țările noastre; însă cântecul poporal îndeplinește acea lacună cu două cuvinte. El asemenea arată dragostea nemărginită a românului pentru frumusețile naturii, ca o moștenire virgiliană: Primăvară, muma noastră, Ia zăpada de pe coastă, Iarba verde să mai crească, Sufletu-mi să-mi răcorească; Să-mi aud cerul tunând,
Ion Luca Caragiale - Moftangii
... noastră, să fie națională. El constată în fiece moment cu mândrie progresul prodigios al științelor rromâne. El dirijează un institut național savant sau, dacă încă nu până acuma, va inventa unul sau două pentru a le dirija - institute absolut indispensabile Rromâniei, care este și trebuie să fie centrul și farul cultural în Peninsula Balcanică... Ar fi o rușine să lăsăm pe Bulgaria să ne ia înainte! De exemplu. Este absolut indispensabil să întemeiem un institut pentru domesticirea, prăsirea și educația licuricilor - lampyris resplendens - având misiunea de a studia un nou sistem de luminare a ... există până acuma vreo patruzeci, afară, se-nțelege, de acele pe cari le va mai descoperi savantul nostru. Moftangiul științific este sacrosanct. Nici un guvern nu cutează, nu gândește măcar să se atingă de el și de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi în guvern care ar vrea să stingă lumina, să rearunce România în obscuritate! Din contra, la fiece buget nou, trebuie să se crească cifra respectivă - progresul științei reclamă și alt progres: progresul paragrafului respectiv. Și toate astea, fiindcă știința e mai presus de luptele politice; guvernele ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie
... cu bulgări, ba câte unul mai sprinten se repezea ca un șoim până sub zdrențele lui Zobie și-l înhăța de hartanele zăbunului, opintindu-se să-l dea pe spate. Gușatul se învârti în loc, ridică ciomagul și căscă gura, încât i se văzu omușorul. Dar nu putu bâlbâi nimic. Se umflă în gât. Gușa sa roșie îngălbeni, și tot sângele îi năvăli în obrajii veșteziți. Se împletici, oftă și plecă plângând ... milă, a mângâiere, ridicând din umeri. Aci semăna unui câine care visează și latră, aci unei bătrâne care leagănă un copil mic și ululuie ca să-l adoarmă. Cercă să fugă, strângând pe Mirea de mână, dar se opri, temându-se să nu cadă. Și începu a-și bate piciorul drept. — Lasă-l, nea Zobie, îngână Mirea, ce-ai cu el? Ajunseră, în sfârșit, cu ... începuseră a zărvăi și a-și rândui marfa. Lumea bucureșteană, leneșă, ca de obicei, nu se sculase încă. Soarele se ridicase ca la două sulițe și scânteia pe cerul fără pic de nori, amenințând să ...
Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului
... cu firea dragă. Nu fluierați de-aceea urechea-n versul iambic: Picioru-ușor se mișcă în saltul ditirambic, Fără de rânduială, și dulce și molatec, Ca ceara ea îți face sufletul muieratec. De vrei să scapi de ele, de-urmarea lor amară, Astup-a ta ureche tu singur chiar  cu ceară. Nu spune-un basmu numai poetul cel vorbareț De eroul Odisseu cel mult meșteșugareț: Și-au astupat cu ceară urechea, să se culce, La glasul de sirenă adormitor de dulce, Ș-astfel putut-a numai corabia-i s-o poarte Pe lângă a ... Asirienii antici din Asia departe, Ce nu se-mbată însă nicicând cu dulce vin Ci cu cântări molateci, cu-al glasului suspin. Ei schilozesc băieții ca glasul să-l subție, Ca gura lor ca gura muierilor să fie. Păreau c-a lor ființe sunt cu muierea gemeni, Cântau cu glasul dulce și rugător asemeni. La cânturi desfrânate ei ascultau cu ... Roma  pe Roma cățelușa. Mai mult decât pe oameni, inimi împătimite Iubesc flori, iubesc pasări cu penele-mpistrite. Sunt oameni cari vecinic cu oameni nu ...
Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane
... Și ți-oi faci-atunci de știri De-i veni la tîrguiri. — Ia tăceți, acum ajungă ! Ce atîta vorbă lungă ! Vino-ncoace, tu nevastă Să privim noi la fereastră, Că s-aude duruind O butcă hodorogind. — Mări, dă-o la nevoia ! Treacă cine cum îi voia. — Ei dichis ... focul cotcodeț Că-i un bou de n-are preț ! Iacă și-altul di pe lazul Și-ntocmai Grigori Razul. — Zău îți zic că nu te cred Oi să merg și eu să văd. — Drept să-ți spui, acest bărbat Vrednicu-i de lăudat. Îl vezi, bade, că la toate Îi mai mult decît să poate. — Lasă-l la bată-l pustia, Că-mi umplură mișălia, Că nu știi ce-o mai făcut Ghețului Lapte-Bătut ? — Oh, dar, soro, cum de crezi Așa lucru păr' nu vezi ? Îs minciuni aceste toate Niciodată nu să poate. — Ia lăsați, nu vă sfădiți Și vă-ntoarceți, de priviți Să vedeți doi într-o butcă Ca cînd dracul îi apucă, Așa strigă și vorbesc, Ori pe semni să sfăduiesc. — Ei, îl știu, îi Constandin Nătărăul cel deplin, Împreună cu Iordachi. Gugumanul lui Dimachi. — Adevăr că-i gogoman Nu
Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"
... cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de ... de a ți le împărtăși. I. Că numărul abonaților la Steaua Dunării ar fi mare... deși mare... dacă!... Pot oare spune acest dacă?... Nu te vei mânia și supăra ca alți redactori... care nu se mulțumesc a fi numai redactori, dar vor a fi școală, sau cel puțin un eho al școalelor muncite de România ... oamenii a nu se mai înțelege, acum că este nevoie de înțelegere; și, neuniți în vorbă, sunt toți uniți a cere ca Steaua să scrie pentru obște, obștea cea nepoligloată, nelatină, nefranțuscă, ca să poată bieții oameni avea o legătură, un locușor pe pământul moldovenesc, unde să ...