Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru STA PE VINE
Rezultatele 1021 - 1030 din aproximativ 1085 pentru STA PE VINE.
Nicolae Filimon - Jocul bănățean
... mai repede, însă neanimat; căci cum se poate anima jocul, cînd departe de juni se află tinerile țărance ce au aerul de a sta indiferinte? Junii însă, prin varietatea și grația ce dau jocului lor izolat, au aerul de a voi să atragă și pe acele june fete. Acestea nu mai pot rezista la atîta tentațiune; iacă-le dar că se prind, fiecare își ia voinicul său. Junii atunci par ... Și te uită peste rît (livade); C-or gîndi că ne-am urît. Dar gelozia e forte în inima celui ce iubește: De-aș vedea pe mîndra mea Că dă gură altuia, N-am uitat că m-aș junghia, Și pe mine, și pe ea. Feciorului însă îi place ca mîndra să aibă o pieliță albă și tînără: Copilă secerătoare, Nu secera vara-n soare, Că soarele te-o ... Dar de mîndra ce mai știi? Eu știu că ea te dorește, La altul nu se gîndește. Vestea cucului nu e destulă. Voinicul se aruncă pe cal spre a alerga iute la mîndra lui: Mă uitai din deal la vale, Pe ce să mă pui călare, ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... rămase-mpărăția Chiar fără mâna dreaptă. El când se arăta, Oricare se da-n lături, i se-nchina plecat, Mulțime de-aleși oameni se tăvăleau pe urmă-i. Cum se ivea de ziuă, la ușa lui grămadă Sta cei pre care-acuma norodul îi cinstesc, Ș-a cărora favoruri noi astăzi așteptăm! Pre slugi rugau cu daruri mijlocitori să fie; Iar ... nu ești recunoscut. Ca aurul pre piatră, te cearcă tu pre sine Să-ți vezi a tânguirii ș-a sângelui dreptate. Pe când cucoșul cântă la revărsat de zori, Când soarele pe dealuri începe-a străluci, Strămoșii tăi cu oastea ieșeau la câmpul slavei, Iar tu subt adamască cu sufletul, cu trupul, Acufundat în pufuri ... Aici apoi e grija și truda cea mai mare. Spinarea îți acoperi c-o haină femeiască, Zulufii după reguli în rânduială-i pui, Îi încrețești pe frunte, pe rumenii obraji, Ș-o parte după ceafă în săculteț s-ascunde. De astă iscusință se miră cei ca tine, Iar tu te-ncânți de sine ... la mâna econoamă, Ce se hrănea-nainte cu foi și cu ciocan. Infierbântat de patimi, de-a lor dureri cuprins Adeseori obrajii puind
Andrei Mureșanu - Deșteaptă-te, române
... pururea frați. O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori, Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători. De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți ... artei și ce mi-a părut destul de deslușit. Omul în general, deci și artistul, e un product al împrejurărilor cosmice (mijlocul natural) pe de o parte, iar pe de alta al împrejurărilor sociale (mijlocul social). Toate manifestările spiritului omenesc în general, deci și cele artistice, sunt condiționate prin organizația fizică, nervoasă, sufletească a ... nervos, fierbinte și bolnăvicios totodată; ideile reacționare ale scrierilor lui sunt pricinuite de revoluția franceză care a desființat nobilimea, a omorât pe fratele lui și l-a surghiunit pe însuși artistul. Ideile religioase-bigote, prin care se caracterizează, se datoresc educației excesiv de religioase, aproape unei nebunii, care se observă la toți membrii familiei ... e folositoare; poate să fie exprimatoare de idei și sentimente rele, și în acest caz e vătămătoare.[3] Toți cititorii noștri, fără excepție, sunt desigur ...
... adică de cuvinte poetice. Publicul nu admite poezie fără cuvinte poetice, puse cu delicată chibzuință din loc în loc în corpul poemului, ca cireșele zaharisite pe fața unui tort. Cred că dacă părintele Bremond, înainte să-și dea pe față ideea lui mistică despre poezie, ar fi avut ca mine răbdare să cerceteze ce este poezia pentru majoritatea oamenilor, Souday și ceilalți ziariști, care ... unei idei, prin urmare a unui cuvânt, cu atât mai îndărătnic și mai neinteligent, firește, rezistă publicul la critica acelei stări de confuzie, pe care el n-o simte ca atare. Când Bremond vorbește de poezie pură, el vrea mai întâi să definească nu un gen ori stil literar ... independent de orice realizare expresivă. Teologul mistic a pierdut din vedere că mai mult poate decât cuvântul poezie, cuvântul Dumnezeu trebuie să despereze pe autorii de dicționare care, pe lângă intențiile practic empirice sau istorice ale oricărui lexicograf, mai au și scrupule inteligente. Să introduci pe Dumnezeu în definiția poeziei înseamnă să prelungești o confuzie și așa destul de regretabilă. În atitudinea mistică, astfel cum o arată Bremond, încape muzica mult ... ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII
... unul care ceaslovul nu mai lasă, Biserica păzește, se-nchină, ține postul, Nu doarme cu nevasta, și duce lumânări, Dar ia chiar și cămașa de pe un biet sărac, De-i zic: ascultă frate, te rătăcești cu mintea, Mergând pe astă cale în rai nu poți să intri; Iar dacă ai dorință ca să te mântuiești, Dă înapoi aceea ce ai luat nedrept. Atunce l ... dorit, Științele și arte sunt numai ajutor; În judecăți să aibă pătrundere-nțeleaptă, Și ale-mpărăției venituri, cheltuiele, C-o singură ochire să poată lămuri. Pe valurile mării s-aleagă sigur drum. Pe cer să înțeleagă a stelelor rotire Ș-atracția ce trebui să aibă între ele. Efectul să cunoască a oricărei făpturi. Aceste ... sulimenește. De la Silvia lesne poți orice căpăta, Căci nu vrea să jignească pre nime cu refuz. Așa a fost și mă-sa pe când era ca dânsa. Prunciei noastre floarea curând se veștezește Când e încredințată pe-a unei roabe mâini. Copilul fur, tăgadnic, de slugi e învățat; Ei sunt adevărata nevrâstniciei ciumă, Dar pilda părintească e mai vătămătoare. De ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Daniel Sihastru
... Dimitrie Bolintineanu - Daniel Sihastru Daniel Sihastru de Dimitrie Bolintineanu Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume, Unde un sihastru a fugit de lume, Cu vărsarea serii un străin sosi. — ,,Ștefan al Moldovei vine a ... umilință lanțu-l încovoaie! Ce e oare traiul, dacă e robit? Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit? Viața și robia nu pot sta-mpreună, Nu e totd-odată pace și furtună. Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi Pentru neatârnare, oameni și pământuri; Dar nu ...
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. — Și nici spanac, nici ochiuri simple Nu pot să gust... sunt prea sărac! În post simțesc, pe la Teatru, Dureri de inimă. Ce fac? Nu pot să intru und-se iese, Roșind îmi zic: „Sunt prea sărac!â€� Atunci — o ... să cunoască și altă lume această veselă satiră, fără multe pretenții, scrisă de marele dramaturg într-un moment de extremă veselie, împreună cu subsemnatul care, pe cât îmi aduc aminte, nu eram tocmai trist și nicidecum indispus. Ca să se știe și mai bine ordinea în care am colaborat, pot spune ...
George Coșbuc - Cântec ostășesc
... cer, Părinte, Fie-ți și de noi aminte Că suntem și noi ai Tăi! Fie-i blestemat mormântul Cui își calcă jurământul. Și-am jurat pe cer, flăcăi! Lasă tobele să bată! Căpitane, du-ne-odată Unde-i foc și unde-i fum. Steagu-n vânt! Trăiască țara! Vesel sune-acum ...
Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale
... ales în stagiunea aceasta, că susține Teatrul Național cu toată bunăvoința. Este de dorit și sperăm că atât Societatea dramatică, cât și publicul să continue pe calea cea bună pe care în fine au apucat. Fără îndoială că o instituție tânără cum e Societatea noastră dramatică, deși compusă în mare parte de artiști plini de ... aria finală, “Tu, che al ciel spiegcisti...â€�, foarte încet și tânguios. Uite, acum, când scriu aceste rânduri, în biuroul redacției noastre, casele Lempart pe bulevard — de aceea și zic unii confrați “foaia de bulevardâ€� — pe onoarea mea! a început să cânte o flașnetă în curte — e tot cea de la berărie: “Tu, che al ciel...â ... ce are să fie, pesimiști și optimiști. Ba are să iasă rău, ba are să iasă bine, ba nu, ba da, și, discuția încălzindu-se, pe lângă celelalte și cele late, s-au zis și vorbe groase. De aci apoi s-au ivit supărări, cari s-au tradus mai la urmă ... sau mai știu eu unde, și Bîrseascaeste pensionară la Burgtheater. O ilustrare mai picantă a celor ce zicem se va vedea în anecdota ...
... Eu o floare mi-aș fura Și-aș purta-o-n sân, o cruce! Când s-ar veștezi, m-aș duce Să te fur apoi pe tine; Nimănui nu te-aș mai da! Mai așteaptă! Cui dai biruri, Dac-aștepți ce ți-e iubit? Să zic da, nu-mi vine bine ...