Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 1021 - 1030 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
Constantin Stamati - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său
... Grăbind vara să-ți petreci în seninul luminos, Căci tu o vară trăiești ș-apoi nu ai să mai fii. Fugi, fluture fericit, du-te, pentru Dumnezeu, Du-te de zboară prin lunci, prin grădini și prin livezi, Căci ghirlandele de flori sunt ale tale obezi, Iar cerescul orizon — iubitul ... să mângâi de-ai putea a lor suflet întristat! Oh, să grăiești de-ai putea cu dânșii, ce mă bocesc, Să le spui că de trăiesc, numai pentru ei trăiesc; Dar tu nu poți să grăiești, căci firea rost nu ți-au dat; Deci măcar să îngăimezi cu-a tale aripi ...
Vasili Andreievici Jukovski - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său
... Grăbind vara să-ți petreci în seninul luminos, Căci tu o vară trăiești ș-apoi nu ai să mai fii. Fugi, fluture fericit, du-te, pentru Dumnezeu, Du-te de zboară prin lunci, prin grădini și prin livezi, Căci ghirlandele de flori sunt ale tale obezi, Iar cerescul orizon — iubitul ... să mângâi de-ai putea a lor suflet întristat! Oh, să grăiești de-ai putea cu dânșii, ce mă bocesc, Să le spui că de trăiesc, numai pentru ei trăiesc; Dar tu nu poți să grăiești, căci firea rost nu ți-au dat; Deci măcar să îngăimezi cu-a tale aripi ...
Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile
... se mai obicinuiră. Începură să vie cît colea să-l privească, Încă și să-i vorbească. Uleul cu blîndețe le priimi pe toate; Le spuse că se crede din suflet norocit Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit, Dar îi pare rău foarte căci el însuși nu poate La dumnealor să vie, Vizita să le-ntoarcă ... însă că daca dumnealor Îi vor da ajutor Ca să poată scăpa, El le făgăduiește — Și Dumnezeu cunoaște cum vorba și-o păzește — Că la orice primejdii va ști a le-ajuta: Încă din înălțime, el le va da de știre, Cînd asupră-le vulpea va face ... slobod și vă vorbesc de sus.“ Eu d-aș fi fost găină nu l-aș fi slobozit: Dumnealor au făcut-o și văz că
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 3
... ciritei, Unde trec turme de miei Și mocani bogați de vite, Cu chimirele ticsite. Nu știu turmele lua-le-aș, Ori chimirele zmunci-le-aș Că nu-i vreme de pierzare, Că s-aude-n depărtare Zgomot de potiră tare. Frunză verde de agude, Ian vezi frate ce s-aude? Graiul dulce-a mândrei mele ... sfântul sănătoasă, Sufletul să-mi răcorească, Zilele să-mi îndulcească, Iar de-a fi potira grea Care paște viața mea, Las' să vie că-am o flintă Pentru
... i-au căzut armele rupte... O! puternic Dumnezeu! Sunt destule-atâte chinuri! Adă ziua mult dorită, Zi de pace, de tărie și de glorie iubită Pentru-acest sărman popor, Pentru-o nație creștină, care poart-un mare nume Și în sufletu-i presimte că-i chemat în astă lume La un falnic viitor. Fă ca anul care vine să aducă-un mândru soare, Să deschidă-o cale nouă de ...
Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult
... vodă până nu-l făcuse mă-sa? — Iac-așa!... Îi mai zicea Sontâc-vodă până să nu fi cunoscut tat-so pe mă-sa, pentru că atunci când o fi Stacojiu om dă peste cinzeci de ani o să se provoace la duel și adversarul o să-i taie piciorul de ... — Nu, mamă: la război, țesem noi! * Sfâr! suveica, sfâr! sfâr! sfâr! Și cățelul, fidelul, mâr și mâr. — De ce mârâie Lăbuș, mamă? — Că nu s-ajunge, mamă. — Cu ce să s-ajungă? — Cu laba. — Și cu mai ce? — Cu botul. — Unde să s ... a ascuns? — Unde nu-l ajunge. — De ce să-l ajungă? — Ca să se scarpine. — De ce să se scarpine? — Că-l mănâncă. — Adică cum? — Asta nu trebuie să știe copiii până nu i-o mânca și pe ei. — Atunci, o să se ... — Să vie Hârca roaba, baragladina, harapoaica, vrăjitoarea, la palat! * Vine roaba-ndat! — Cu ghiocul ori cu bobii să-mi dai, să-mi ghicești, că ...
Alecu Donici - Țăranul și oaia
... doi claponi pieriră din poiată, A căror penele și puful au rămas, Și oaia singură cu păsările-au mas. Dar oaia au răspuns Că-asemene prepus, De sine-i prihănit, Căci toată noaptea ea atuncea au dormit; Că oaia furtișag nu are din natură, Precum vecinii câini vor spune lămurit, Și mai vârtos că ea nu pune carne-n gură. Deci dar, s-au hotărât: "Așa precum pârâta nu au tăgăduit, Că cu acei claponi au mas într-o ogradă, Apoi e îndestul de sigură dovadă, Că ea, puternică, pe slabi au biruit; Și prin urmare dar, nu cred că s-au răbdat Să nu-i fi ospătat. Pentru
Anton Pann - Norocul și mintea
... Anton Pann - Norocul şi mintea Norocul și mintea de Anton Pann Să pricea odată Norocu-n cuvinte Cu prealăudata și-nțeleapta Minte, Zicînd că el este ce pricinuiește Binele și răul la cine voiește. Mintea zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare ... dînsul să vie, Dar el de aceasta nici nu vrea sa știe. În zadar mult bine îi făgăduiește, El caprele sale nu le părăscște. Văzînd că cu bine nu-l poate supune, ÎI ia cam cu sila și cu-nșelădune, Zicîndu-i că drumul dintr-un loc abate Și să nu greșască el să le arate. Mergînd dar cu toții într-o depărtare, La prînz conăciră la un ... a mea avuție. Pe cînd d-alde aste vorbea negustorul Ș-iși lăuda asfel pe moștemtorul, În gînd împăratul își făcu și planul Cum că d-a sa fiică este bun ciobanul Că avea o fată foarte înțeleaptă Și ca ea frumoasă nu să putea altă. Plecînd dar îndată, la palat să duse Și împărătesii despre toate spuse
Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac
... avuți, stăpânitori din tată-n fiu prin părțile acestea. Multe vorbe ciudate umblă pe socoteala nucului, dar una e mai cunoscută decât toate: se spune că un bunic al bunicului lui Toader Odobac de astăzi purtase judecăți, tocmai pentru bucata de pământ ce-o stăpânesc și acum, cu unul Cârlibaba, un zgârcit putred de bogat, care nici nu știa de rostul avuțiilor lui. Acesta ... înfige drept în creștetul dealului. S-o fi mirat el Cârlibaba, Dumnezeu știe, dar prin minte n-a putut să-i treacă vreodată că aceea îi treabă de om. Copacul s-a prins, și hotarul a rămas acolo. Așa le merge vorba Odobăceștilor că-s viță de uriași. Și-n adevăr că cine-l vede pe Toader Odobac, pe moșneagul și pe nepotu-său, pe Mitru Odobac, cel mai tânăr și cel din urmă coborâtor din neamul ... moșneagul, care-i ținuse loc de tată și din al căruia cuvânt nu ieșise. Numai de la o bucată de vreme moșneagului i se păru că băietanul nu-și prea vedea de treburile lui. Că fusese vorba să se ducă până în Cotruți, să taie un preț ...
George Topîrceanu - Rapsodii de primăvară
... în mijlocul grădinii, Și-a răsfirat crenguțele ca spinii De frică să nu-i cadă la picioare, Din creștet, vălul subțirel de floare. Că s-a trezit așa de dimineață Cu ramuri albe — și se poate spune Că-i pentru-ntâia oară în viață Când i se-ntâmplă-asemenea minune. Un nor sihastru Și-adună-n poală Argintul tot. Cerul e-albastru Ca o petală ...
Ion Luca Caragiale - Termitele...
... stricăciune. Termitele ajunseseră la cartoanele arhivei prin lemnărie; pe urmă mâncaseră hârtiile administrative, respectând, ca după obiceiul lor, foile de deasupra și muchiile filelor; așa că un carton, care era înăuntru plin de tărâțe, produse de dejecțiunile acelor gângănii, părea pe dinafară întreg ca și cum ar fi conținut dosarele neatinse ... bârna aceea ca într'un mărăciniș. Numaidecât s'a cercetat și răzuit bârna în mai multe părți și s'a văzut că nu rămăsese decât pe deasupra, la față, o pojghiță subțire ca foaia de hârtie. Ce n'au încercat oamenii, ca să stârpească soiul acela blestemat ... gâze !... În sfârșit, după multe încercări și studii, zicea învățatul Quatrefages, că parcă le-ar fi dat el de leac. În urma experiențelor sale, dovedise că în atingere cu gazul de chlor pur, termitele cad la moment trăznite; iar într'o cantitate de aer amestecat pe a zecea parte ... mai strictă promptitudine de operație, trebue pornit, subt o presiune considerabilă, leacul mântuitor până în adâncul răului. Poate primele încercări să nu izbutească deplin; poate că, nimicind un cuib două ici-colo, să te pomenești că ...