Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AL��MI
Rezultatele 1021 - 1030 din aproximativ 1431 pentru AL��MI.
Alexandru Vlahuță - Un suflet larg să mă-nțeleagă
... Alexandru Vlahuţă - Un suflet larg să mă-nţeleagă Un suflet larg să mă-nțeleagă de Alexandru Vlahuță Un suflet larg să mă-nțeleagă, Să fiu al lui, să fie-al meu, L-am căutat o lume-ntreagă, Și-l caut, și-l visez mereu. Te-oi fi-ntâlnit vrodată-n cale, Prietin pururi așteptat, Sub ...
Dimitrie Bolintineanu - Sora Ana
... Ana Sora Ana de Dimitrie Bolintineanu De când a ucis prin știre P-acel bun Cantacuzin, Doamna Ghica-n monastire Se ascunde cu-al ei chin. — ,,Soră Ană, Anioară! Să nu-ți vază fața ta! Gelozia ei omoară Tot ce-o poate supăra. Chipul tău e rupt din ... s-a zis, Înaintea doamnei pare Ca un fraged, dulce vis. — ,,Spuneți, maici fermecătoare, Fără frică de păcat, Pruncul meu cu cosicioare, Cine mi l-a deocheat? Sora Ana cea plăvie? Sora Ana negreșit!... S-o zidească în chilie!..." Și chilia s-a zidit. Sora ... mari, Ca să nu se veștejească Fața mea ca-ntr-un mormânt; Până să se dovedească Că nevinovată sânt! Eu sunt tânără, le spune, Traiul mi-e atât de drag! Loc puțin eu țiu în lume, Rău puțin eu pot să fac." — ,,Nu se poate, copiliță! Doamna astfel a ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... de tot s-au încântat De a lor lucruri și podoabe, de a lor spirit civilizat. El era frumos minune cu-al său strai simplu și curat, Cu al său păr ca de aur, în plete lungi rășchirat, Pe-a sa frumoasă față ca cu voal coperindu-l; Și făr’ să se ... frumoasă, Nici turmele mai plodoase, nici munții mai roditori, Nici a izvoarelor ape mai limpezi și mai cu gust, Nici pot ca să-mi inspireze spre a te iubi mai mult? De te-i duce, pierd speranța vieții mele ce se stinge, Căci inima mea îmi spune ... chiar ca de gheață bucăți, Și cuconițe mândruțe chiar ca niște viorele, Alegând cu vioșie floricele și cordele. Iar văzând domneasca curte și parada ostășească, Al lui sânge se aprinse de bravură strămoșească. Așa și o piatră scumpă cât se află nămolită, În a munților prăpăstii, îi ca un ... Că au venit de la munte faimosul oraș să vază, Că ș-au lăsat părinți, rude și că se află străin. Și apoi zice: "Dă-mi voie în curtea ta să servesc, Să-ți fiu sclav, să- ...
Mihai Eminescu - Răsai asupra mea...
... n visul meu ceresc d-odinioară; O, maică sfântă, pururea fecioară, În noaptea gândurilor mele vină. Speranța mea tu n-o lăsa să moară Deși al meu e un noian de vină; Privirea ta de milă caldă, plină, Îndurătoare-asupra mea coboară. Străin de toți, pierdut în suferința Adâncă a ...
Antim Ivireanul - Învățătură cînd se face parastas
... și bolnav plângea și să întrista și, după ce au murit, s-au veselit. Răspunsul acesta ni-l dă însuș David. Până era zice bolnav, mi să cuveniia să mă mâhnesc pentru el, căci aveam nădĂ©jde că mi-l va lăsa Dumnezeu. Iar de vrĂ©me ce au murit, înapoi nu pociu să-l mai întorc, ci-m caut mie a mĂ ... bunătății lui Dumnezeu să lase toate greșalele celui mort, pentru neputința omenească și să-l odihnească în locul celor vii, în sânul lui Avraam și al lui Isaac și al lui Iacov, de unde lipsĂ©ște toată durĂ©ria, grija și suspinarea. Și să nu să uite putĂ©ria lui Dumnezeu pentru multa și nespusa ...
Ion Luca Caragiale - Cameleon-femeie
... Românesc nr. 17 (1893), retipărită de Caragiale în Calendarul Moftului Român pe 1902, pag. 35. Sonet decadent, simbolist-vizual-colorist . Icoană străvezie, în cadrul sumbru-al vieții, Cu părul ei sur-galben, cu ochi închis-albaștri, Sclipi deodată clară, vis roz al tinereții, Cum în obscure-azururi apar pribegi blonzi aștri. O văz fugind prin codrul cel verde de jugaștri — Era Erato albă iluminând poeții. â ...
Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist
... industriei, și, în aceeași măsură în care se extindeau industria, comerțul, navigația, căile ferate, se dezvolta și burghezia, mărindu-și capitalurile și împingînd pe planul al doilea toate clasele rămase din evul mediu. Vedem deci că burghezia modernă este ea însăși produsul unui îndelungat proces de dezvoltare, al unui șir de revoluții în modul de producție și de schimb. Fiecare din aceste trepte de dezvoltare a burgheziei a fost ... a lăsat altă legătură între om și om decît interesul gol, decît neîndurătoarea „plată în bani peșinâ€�. Ea a înecat fiorul sfînt al extazului pios, al entuziasmului cavaleresc, al sentimentalismului micului burghez în apa înghețată a calculului egoist. Ea a făcut din demnitatea personală o valoare de schimb și în ... pentru satisfacerea cărora e nevoie de produse ale țărilor celor mai îndepărtate și ale climatelor mai variate. În locul vechii izolări locale și naționale și al satisfacerii necesităților cu produse proprii se dezvoltă schimbul multilateral, interdependența multilaterală a națiunilor. Și acest lucru e valabil atît pentru producția materială, cît ... ...
Ion Luca Caragiale - A zecea muză
... după credințele contimpuranilor săi, numărul celor nouă surori divine. Ele erau fiicele lui Zeus și ale Mnemosinei, zeița Memoriei. Iată cam ce zice bătrânul autor al Teogoniei, după ce le-a spus pe nume și le-a arătat fiecăreia în parte funcțiunile și atributele: „În Olimp ... în filosofie: am pus mâna pe cauza primară. Ex nihilo nihil?... [1] Mofturi! Lumea n-a fost făcută prin concursul... împrejurărilor? Dar nu mi-e dat mie, un biet cronicar, să filosofez... și mai la urmă mă importă foarte puțin cauza primară: o chestie mult mai modestă mă necajește ... rezolvarea prin concurs se impune astăzi ca cea mai metodică, am să public și eu unul. „Eu, având în vedere că am început să-mi constat apariția câtorva fire albe în barbă; Având în vedere că pestrițătura ce mă amenință mă supără foarte mult; Având în vedere că pe de ... care va inventa până în carnaval o văpsea de păr de luat pe dinăuntru. Mă mulțumesc cu orce nuanță, numai durabilă să fie și să-mi permită a dormi nelegat la cap." Ce credeți?... Eu sper să obțiu ce- ...
George Coșbuc - Dunărea și Oltul
... George Coşbuc - Dunărea şi Oltul Dunărea și Oltul de George Coșbuc Dunărea vorbea cu Oltul: Tu, copile drag al meu, Zbuciumat tu vii la vale Tulbure mereu Plouă mult la voi la munte, Sate și câmpii de-neci, Ori ți-e firea ta de ... când plouă mult la munte Cap de om eu cer. Dar nu-i asta, maică sfântă, Nu de asta-s tulburat, Ci de câte văd mi-e milă, Maică, și-i păcat! Tu, pe unde-alergi prin lume, Vezi și țări și munți frumoși, Neamuri ce-și vorbesc ferice Graiul din ... să-și vorbească Graiul strămoșesc ce-l au, Iar în coasta lor de-a pururi Sulițele stau. Sfânta libertate este Nume gol pe-al lor pământ: Cei nedrepți sunt cei puternici, Singuri au cuvânt! Ah, de mila lor eu, maică, Vin așa de tulburat, Și de ciudă pe dușmanii ...
Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului
... unde prinde-a zice din strune bardul falnic, Adînc vrăjește harfa ce clocote năvalnic ; Dar glasul tînăr urcă divin răsunător, Bătrînul parcă cheamă al duhurilor cor... Ei cîntă veacul de-aur, mărirea cea străbună Și dulcea primăvară, și dragostea nebună ; Ei cîntă tot ce-ncîntă viața pe pămînt, Ei ... plecate frunți, Înduioșați ascultă oștenii cei mai crunți ; Crăiasa, aiurită de dor și chin nespus, Aruncă de la sînu-i un trandafir, de sus. — Mi-ați scos din minți poporul, acum femeia vreți ? Răcnește groaznic craiul țintind pe cîntăreți. De sus azvîrle spada-i ce fulgere răsfrînge, Și-n loc ... mai sune În încăperea voastră nici viers, nici glas de strune ! Nu, ci fricoase păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al răzbunării înger ! Vai vouă, mîndre parcuri strălucitoare-n rouă ! Cadavru-acestui tînăr vi-l pun în față vouă, Să veștejiți ca dînsul, secînd orice izvoare ...
Ludwig Uhland - Blestemul bardului
... unde prinde-a zice din strune bardul falnic, Adînc vrăjește harfa ce clocote năvalnic ; Dar glasul tînăr urcă divin răsunător, Bătrînul parcă cheamă al duhurilor cor... Ei cîntă veacul de-aur, mărirea cea străbună Și dulcea primăvară, și dragostea nebună ; Ei cîntă tot ce-ncîntă viața pe pămînt, Ei ... plecate frunți, Înduioșați ascultă oștenii cei mai crunți ; Crăiasa, aiurită de dor și chin nespus, Aruncă de la sînu-i un trandafir, de sus. — Mi-ați scos din minți poporul, acum femeia vreți ? Răcnește groaznic craiul țintind pe cîntăreți. De sus azvîrle spada-i ce fulgere răsfrînge, Și-n loc ... mai sune În încăperea voastră nici viers, nici glas de strune ! Nu, ci fricoase păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al răzbunării înger ! Vai vouă, mîndre parcuri strălucitoare-n rouă ! Cadavru-acestui tînăr vi-l pun în față vouă, Să veștejiți ca dînsul, secînd orice izvoare ...