Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L����I
Rezultatele 1011 - 1020 din aproximativ 2105 pentru L����I.
Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele
... Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ ... dureri sufletești, prin Suedia, pe mare până la Constantinopole, de unde venise la Galați. Aici fu botezat de colonelul Schelety, tatăl generalului Carol Scheleti, care-i dădu numele de Dimitrie și-i schimbă tot odată și familia din Brunswick în Xenopol, adică fiul străinului. Acest botez a trezit ușor bănuiala protivnicilor familiei mele, mai ales ... o bogată bibliotecă. Tatăl meu mai avea și o voce foarte plăcută și cânta destul de bine. Amintirile cele mai îndepărtate ale copilăriei mele mi-l arată luându-mă pe genunchi și alintându-mă cu melodii triste și melancolice din tara lui îndepărtată. Apoi mai cânta cu mare plăcere și un ...
Alexandru Macedonski - Cântecul și poetul
... E desigur de regretul c-a născut. — El cântă, scrie, Și abia în câte-un suflet, află câte-o simpatie. Încolo, cine-l citește, sau de pizmă e cuprins, Sau cu inima închisă și-n citire nedeprins Cartea i-o silabisește. Dar de ce de insomnie doborât, — poetul cântă, Ș-având toate împotrivă inima și-o mai frământă Să mai lase pe hârtie ... — Blând și dulce se înalță; — câteodată, De se-ncarcă cu mânie vânătă și nenfrânată Este pentru vinovați. Iată cântecul. — Poetul pentru ce-l vibrează însă? Pentru cine e parfumul sau durerea lui cea plânsă?... Tot ce știu e că natura strălucindu-i în priviri Ceru-n sufletu-i coboară cu supreme-ademeniri, Îngeri dulci pe buze-i
Dimitrie Anghel - Puteri ascunse
... Dimitrie Anghel - Puteri ascunse Puteri ascunse de Dimitrie Anghel Publicată în Românul , [Arad], I, 1, [14] ian. 1911, p. 1—2. Ce lucru fragil e o femeie ! Cea mai mică oboseală îi înclină fruntea, cel mai ascuns fior îi ... lumină ; pleoapele ei ca de din piatră însă au rămas și mîna grea a oboselii n-a fost în stare să i le alipească. Ca un nufăr crescut într-o zăpadă se ofilea capul odorului între perne ; neodihnite mînile i se ridicau ca vrînd să alunge o muscă imaginară, și marele și înghețatul somn al morții se apropia treptat. Afară, după zidul negru al umbrarelor ... Lacrimi nu mai avea să plîngă, căci arșița durerilor seacă alinătoarele ape. Totuși, marea putere a deznădejdei o ținea, instinctul acela ascuns ce-l au și fiarele cînd li-s puii în primejdie, sfînta și covîrșitoarea putere a iubirii. Moartea însă și-a zugrăvit florile ... prieteni, a trecut îndoliatul prag, atunci numai, ca un talaz cînd vîntul a încetat, ca un ram desprins de greutatea ce-l ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor
... de nu ne vom căi de la inimă, zice, și de nu ne vom întoarce cătră dânsul, sabiia sa o va luci și arcul lui l-au încordat și l-au gătit pre el într-însul au gătit vasele morții (și) săgețile sale celor arzători le-au lucrat. Că pocăința atunce iaste pocăință, când merge ... ani le propoveduia dreptul Noe, cum că va să facă Dumnezeu potop și va să înĂ©ce tot pământul și tot trupul viu va să-l omoare. Iar oamenii nicidecum nu-l credea, ci îl lua în râs și în batjocură, zicându-i că nu știe nici ce grăiaște, nici ce face. Așijderea când au început a ploa ar fi putut Dumnezeu numai într-o zi ... a sfântului post, din câț ne aflăm aici de față, oare ispoveduitu-s-au vreunul, după cum să cuvine? Făcut-au cu dragoste canonul ce i-au dat duhovnicul? Păzitu-s-au pre sine, după putință, curat și nevinovat? Petrecut-au creștinĂ©ște, după rânduiala și porunca bisĂ©ricii, cu posturi ... acum, în săptămâna ceastă de pre urmă ne ispoveduim, ca să ne grijim 3 zile și la Joi mari să ne cuminecăm. Iar ce fĂ© ...
Gheorghe Asachi - Boul și vițeii
... viţeii Boul și vițeii de Gheorghe Asachi Fabulă Pe ogor, un bou bătrân, Ce iernasă c-un pic fân, Primăvară, Când se ară, Deși giugul l-apăsa, Pe-ncet brazda dispica. Dar vițeii, ce-l videa Cum o viespe ră-l împunge, Strămurariul cum l-agiunge, Scaii cum de el s-anină, I zic: Ce tragi cea mașină, Când cu noi lin ai păștea? Boul însă: Feții mei, Mintea voastră de viței Nu agiunge a giudeca ...
Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea
... Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de ... O, Doamne, ce frumusețe! Ce pasăre, ce minune, Ce drag de pene mărețe!... Dar n-are glas; ce păcat!" Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul Și-ncepu a croncăi. Cașul căzând, vulpea-aci, Cântărețul păți jocul. "Jupân corb, precum se vede ...
Jean de La Fontaine - Corbul și vulpea
... Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de ... O, Doamne, ce frumusețe! Ce pasăre, ce minune, Ce drag de pene mărețe!... Dar n-are glas; ce păcat!" Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul Și-ncepu a croncăi. Cașul căzând, vulpea-aci, Cântărețul păți jocul. "Jupân corb, precum se vede ...
Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie
... urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ... înfățoșeri, ce poate căpăta între oameni instinctul sfințit a viețui frățește, a da cinstea cuviincioasă și agiutorul fiecăruia! Doi călători europĂ©i se întâlnesc într-un alt continent, unul este născut în Turin, altul în London. Ei sunt europei, acest nume comun de europeu naște între ei ... canton gherman. Asemănarea legăturei politice, prin care se unesc și se apără unul pre altul, ține locul limbei comune, le însuflă tuturor iubire deopotrivă și-i îndeamnă prin jărtvire generoasă a consfătui la fericirea unei patrie, ce nu este o singură nație. Priviți în Italia sau în Germania, acolo ... tot pre acii strămoși, au tot aceeași literatură, cu care se înmândresc, au gusturi deopotrivă, nevoie de prietenie, de îngăduință și de mângâiere. Aceste cuvinte- ...
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... fel de fapte răle și nu le putĂ© suferi. Ximeo avĂ© numai un fiiu ce să nume Mirvan, pe acesta îl iubĂ© el foarte, și i-au lăsat o parte a urâciunii și a pizmei sale asupra ișpaniolilor. Mirvan era tânăr, frumos și bun la inimă, el ... și țarinile noastre și s-au scăldat în sângile părinților noștri, după ce le-au dat celi mai crude munci...! țâie ei acel aur ci-l răpesc de la noi, și de cari nu să mai satură; rămâie la ei acest aur pentru care au făcut atâte răle; noi vrem să ... darul acest ceresc. De s-ar afla vreodată între noi vreun trădători a aceștii taine, așa giurăm: cum că îl vom goni și-l vom stânge de ar fi însuș tatăl, fratile, sau fiiul nostru. De va fi însurat, ne giurăm a goni și pe soție și ... faci vinovat de o așa faptă, va muri de mâna mĂ© și de ar și avĂ© arătătoriu fimei sau copii de țâță, mă giur să-i omor pe toți.â€� Voroava această îngrozitoare nu au vorbit-o el fără scopos. Azan ave pizmă asupra lui Mirvan, fiiul lui Ximeo, nu numai
Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei
... Un singur bărbat protestă împotriva dării Bucovinei. Acesta fu Grigore Chica voievod, domnul Moldovei. II - 1 octombrie 1777 Iar delibașa zice Vrând răul ca să-l strice: "Măria ta, ar fi bine Să mai iau oameni cu mine!" El i-au răspuns: "Sunt destui În coadă doi idiclii... Că n-am să fac bătălii". Stihul lui Ghica Vodă Sâmbătă la 1 octombrie 1777, pe vremea ... Acest capigibașa, cum a ajuns la gazdă, a trimis la vodă, și cum zice Stihul lui Ghica vodă : Au spus că-i bolnav de moarte, Au cerut doftor să-l caute, Trimițând la vodă în știre Că au slăbit peste fire; Ar vrea să meargă la curte, Având să-i vorbească multe, Trebi mari și lucruri înalte, Și ferman ca să-i arate. Dar nu poate pentru boală, Că nici din pat nu se scoală. Dar să ne întoarcem iarăși în odaia Beilicului. Capigebașa era în vorbă ... lui mai că nu bătea. El crezu că-i bolnav de moarte. Gavrilachi se apropie și el, îl apucă și el de aceeași mână, uitându-i ...
Cincinat Pavelescu - Șarpele și satana
... La jumătatea vieții, ca și Dante, Un șarpe nemilos s-a strecurat În iad, prin locuri umede și pante. Satana, stând pe tron, l-a întrebat, Voind nemulțumirea să-i auză: Ce gând? Ce călăuză te-a mânat? C-o șuierare aspră și confuză Balaurul, mai lung decât un brad, Răspunse: Mi-a ... M-a biruit Ne-nfrânta și vicleana omenire! Azi mușcătura mea c-un fier roșit E vindecată, chiar când farmacia Vestitul antidot și l-a greșit. Dă-mi un venin să văd cum agonia Pe om 1-apucă, scurtă și brutală... Știu ce otravă-mi ceri: E ...