Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I(CEEA) CE
Rezultatele 1011 - 1020 din aproximativ 1462 pentru I(CEEA) CE.
Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre
... în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor ... muncitorimii. Dar marea erezie a creării de genii prin fabricile de cultură, care sunt Universitățile și Academiile, începe a pierde din ce în ce teren. Cu foarte mare părere de rău Pontificii înțelepciunii dogmatizate încep să recunoască neputința lor de a crea altceva, decât niște docili papagali ... prin acea speranță naivă și curată a celor mulți, de atacurile puterilor tradiționale, ignorate voluntar de întemeietori și mânioase de această ignorare. Pe ce drum va apuca noua confraternitate spirituală? Cele vechi, mereu umblate, bine bătute, netede, duc toate în mlaștina materialismului vulgar. Iar drumurile noi sunt numai indicate ... ...
Ion Luca Caragiale - Cometa Falb
... pater Secchi, Faye etc.), am pornit să îndeplinesc o nobilă misiune ; am alergat să-mbărbătez sufletele clătinate, mințile aiurite de apropierea dezastrului haotic. Credeam în ce spuneam ? — Nu știu. Credeau acei ce m-ascultau ? — Nu crez. Și cu toate astea, ce limpede expunere, ce argumentare fără greș ! Întîi, partea istorică… Seneca cel dintîi expune într un chip magistral cunoștințele străvechilor chaldei asupra cometelor, și, din spusele lui, se vede ... și eu. Într-o dimineață, însă, n-apucasem să arunc bine unui prieten îngrijat afirmațiile celor două genii, și pusei mîna pe Universul, să vedem ce mai nou în Africa… Cînd colo, o depeșe din America : Cometa ! Cometa… a apărut ! Se vede cu ochii liberi în America de Sud ... uitat pe toți savanții eminenți, iluștri, geniali, pe toți astronomii serioși, și mi-am adus aminte de uitatul cosmolog Maupertuis, care, gîndindu-se la căldura ce trebuie să o capete cometele în apropiere de soare, zicea cu emfază : « Căldura aceea ar preface pămîntul în cenușe ori într-un bulgăr de ... slăvi pre el ? atîtea locașuri sfinte, unde adesea îl rugăm așa de frumos să ne ajute cu puterea lui nemărginită a-ndeplini fapte, ...
Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit
... în toată lumea, ci numai la un neam, la jidovi, carii lăcuia într-o parte a pământului, în Iudeia. Dară de vrĂ©me ce Dumnezeu va pre toți oamenii să-i mântuiască și la cunoștința adevărului să vie, căci aceasta iaste mare sĂ©te la Dumnezeu a pofti și a iubi să ... tras la sine Hristos mulțimea cu unele ca acĂ©stea, ci numai s-au slujit iară cu mijlocul cu carele au ales pre proroci. Și ce face? Au luat iară propoveduitori Evangheliei nu păstori, ca pre proroci, ci păscari, și vânători de pĂ©ște și i-au trimis să propoveduiască lumii bunavestire și le încredințează în mâinile lor și în limbile doftoriia lumii, zicându-le: Veniți după mine și voiu face ... mers după dânsul, ca hierul după piatra magnitului și ca părul după chihribariul cel curat. Și cu putĂ©ria mântuitoriului Hristos au rușinat pre cei ce i-au văzut și ca pe niște pești, cu mreaja bogosloviei au prins mulțimea și au vânat auzurile noroadelor și au înduplecat inimile tiranilor și sufletele ... ce ...
Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar
... Mă auzi, Norodul tău îl mântuiește, La chinuire mă-ntărește, În fața celor orbi și muți, Ș-atunci cu dragoste la moarte Jertfi-voi inima ce-mi arde!" Au zis — și mâinile în sus Întins-a Domnul Iisus. Și s-a făcut tot rugăciune... Și foc ... drumul jos și-a dat Un duh din firile cerești. Era nespus de minunată Privirea lui cea liniștită, De-o sfântă pace luminată, I-i fruntea lui însuflețită. Și ca un soare de amiază, Întreaga față scânteiază. A stat lângă Învățător, Și cu vorbiri cerești și blânde La ... zdrobește fără urmă, Căci, pentru lumea păcătoasă, Hristos cununa cea spinoasă Cu bucurie o primește. Cu mintea sa fudulă, rece, Acum el bine înțelege De ce se roagă și scârbește Hristos, ducându-se la chin, Să guste crucea Sa și spinii; Și plânge-al răului stăpân De slava Domnului luminii. Lucește ... prin nouri s-a grăbit, Pe când puternic, întărit, Hristos la ucenici s-au dus. În clipa-aceasta minunată, De o mărire negrăită, Ce frumusețe-nsuflețită Ardea în fața preacurată! Mântuitorul Iisus Deschis-au gura și au zis: ,,Se împlinește ...
Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar
... Mă auzi, Norodul tău îl mântuiește, La chinuire mă-ntărește, În fața celor orbi și muți, Ș-atunci cu dragoste la moarte Jertfi-voi inima ce-mi arde!" Au zis — și mâinile în sus Întins-a Domnul Iisus. Și s-a făcut tot rugăciune... Și foc ... drumul jos și-a dat Un duh din firile cerești. Era nespus de minunată Privirea lui cea liniștită, De-o sfântă pace luminată, I-i fruntea lui însuflețită. Și ca un soare de amiază, Întreaga față scânteiază. A stat lângă Învățător, Și cu vorbiri cerești și blânde La ... zdrobește fără urmă, Căci, pentru lumea păcătoasă, Hristos cununa cea spinoasă Cu bucurie o primește. Cu mintea sa fudulă, rece, Acum el bine înțelege De ce se roagă și scârbește Hristos, ducându-se la chin, Să guste crucea Sa și spinii; Și plânge-al răului stăpân De slava Domnului luminii. Lucește ... prin nouri s-a grăbit, Pe când puternic, întărit, Hristos la ucenici s-au dus. În clipa-aceasta minunată, De o mărire negrăită, Ce frumusețe-nsuflețită Ardea în fața preacurată! Mântuitorul Iisus Deschis-au gura și au zis: ,,Se împlinește ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice
... lui, pentru a ilustra ignoranța mea în chestia esteticii platoniene, ne aduce exemplu pe un individ care nu știa cine e Shakespeare, atunci ce poți să faci decât să întrebuințezi propria frază a dlui Maiorescu: ,,Ce poți să faci cu asemenea lucruri? Le constați și treci mai departe." Să trecem și noi mai departe și să ajungem la fondul articolului. Dar ... tocmai pentru ziua solemnă a biruințelor noastre împotriva turcilor. În articolul întâi ni se zice, în sfârșit, că interesele lumii zilnice n-au ce căuta în artă, că poetul trebuie să ne transporte în lumea curată a ficțiunilor și că chiar patriotismul n-are ce căuta în artă ca patriotism ad-hoc, în al doilea ne laudă pe Alecsandri, zicând între altele: ,,șovinismul gintei latine și ura contra evreilor el ... unei ațâțări nervoase care se petrece într-un organism individual, într-o persoană." La acest pasaj din articolul meu, dl Maiorescu face următoarea întâmpinare critică: ,,Ce curioasă observare face aici dl Gherea! De ce adică ar fi neexactă expresia: ,,emoțiune impersonală"? Fiindcă toate emoțiunile se petrec într-o persoană și prin urmare nu pot fi decât personale? Dar după
Dimitrie Anghel - Sonata lunii
... mască, cu ochii abia însemnați și gura mută închisă pe veci de un zîmbet amar. Spectrala figură din lună îl atrage ca pe un frate ce-i seamănă și ochii lui se închid, să nu mai vadă trista imagine... Nepăsătoare și albă, aducînd cu ea un fior necunoscut, impalpabila lumină a ... un portret de femeie, ca mirată de a se găsi în singurătatea și sărăcia asta, privește enigmatică din rama ei la alba lumină ce crește luminîndu-i zîmbetul de pe buze... Deodată însă cîteva note funebre, ca rupte din umbră, au urcat în lumina lunii. Fiorul fricei de necunoscut a umplut ... reverse, ca și cum lacrimile lui însăși cădeau pe clape trezind sonoritățile acestea umbrite. Fumuria și trista îndoială își arăta fața acum, și mînele albe ce-o deșteptase mîngîind-o parcă, nu luau seamă la mînele de umbră ce alergau crispate în urma lor ca voind să astupe sunetele și să prindă neliniștita îndoială ca s-o zugrume... Revolta dormea încă, ațipită undeva, îndărătul ... al celei deșteptate din somn privi o clipă nedumerit la cealaltă față și trecu apoi peste ea într-o furtună de sunete. Mînios, chipul celui ce ...
... golită, o așază cu fundul în gâtul celei dintâia, și așa mai departe, până când șirul sticlelor ajunge la zidul din potrivă - la chilometru. Cel ce a ajuns mai întâi la chilometru a câștigat partida - ceilalți trebuie să-i plătească sticlele băute, în proporție dreaptă cu numărul de sticle ce le lipsește lor până la țintă. Se înțelege, când jucătorii sunt toți de talie, se-ntâmplă să se joace o contra și adesea partida să ... poate, sfârșitul lui tata, care era greu bolnav; pe urmă mi-a poruncit aspru să rămân acasă; în zadar am protestat; în zadar i-am spus, arătându-i arma, că am o funcțiune publică de îndeplinit: mi-a luat sabia, pe care a aruncat-o, unde? nu știu, și ... Când i-au strigat călăreții din goană: "Stăi!" el, care era pe jos, a avut curajul să stea. Iar când l-au întrebat: "Ce făceai aici?" el a răspuns scurt: "Mă plimbam". Și fiindcă este indiferent, când te plimbi, dacă te plimbi așa ori așa, l-au ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)
... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea) Luceafărul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în V acte Cuprins 1 Personaje 2 Actul I 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 3 Actul II 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 4 ... la mine... MOGÂRDICI: Tocmai! SANDOMIR: Până mă fură o dulce aromeală... MOGÂRDICI (râzând): A, a, așa e! SANDOMIR (repede): Și paza? MOGÂRDICI: Ce? ce?... Nu e adevărat... Zisei eu c-am adormit?... Tu ziseși! SANDOMIR (strânge de mână pe Mogârdici): Oh, ce mai sutaș! MOGÂRDICI: Au!... Adică de ce nu te rogi tu, Sandomir neică, de moș-tău Groza să mă lase chelar, cum porunci Ștefăniță două zile înainte d-a muri ... fost logofătul Baloș, l-ar fi luat gura pe dinainte ș-ar fi strigat: bu-bu-buuu!... Neamul bubuiugilor!... Sandomir al lui Bubuiug... Frumos nume... Ce mi-e Mogârdici, ce ...
George Coșbuc - Iarna pe uliță
... n colț acum răsare Un copil, al nu știu cui, Largi de-un cot sunt pașii lui, Iar el mic, căci pe cărare Parcă nu-i. Haina-i măturând pământul Și-o târăște-abia, abia: Cinci ca el încap în ea, Să mai bată, soro, vântul Dac-o vrea! El e sol precum ... zgomotoasa gloată, De copii! El degrabă-n jur chitește Vrun ocol, căci e pierdut, Dar copiii l-au văzut! Toată ceata năvălește Pe-ntrecut. Uite-i, mă, căciula, frate, Mare cât o zi de post Aoleu, ce urs mi-a fost! Au sub dânsa șapte sate Adăpost! Unii-l iau grăbit la vale, Alții-n glumă parte-i țin Uite-i, fără pic de vin S-au jurat să-mbete-n cale Pe creștin! Vine-o babă-ncet pe stradă În cojocul rupt al ei Și ... ntrat în laie La stăpân. Ca pe-o bufniț-o-nconjoară Și-o petrec cu chiu cu vai, Și se țin de dânsa scai, Plină-i strâmta ulicioară De alai. Nu e chip să-i faci cu buna Să-și păzească drumul lor! Râd și sar într-un picior, Se-nvârtesc și țipă-ntruna Mai cu zor. Baba și-a
Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena
... cu cale lungă Cîte vor să-l mai ajungă. Cîte biruri, cîte sate, Tot întreabă de cetate, La toți le părea minune, Necum ca să-i știe spume. Calcă cîte locuri toate Pînă mai nici nu mai poate Deci în partea pustnicească Cînd era să nimerească, Dintru o peșteră mare, Vedea ... s-întoarce nu cutează. Gîndind fricos să nu-l crează, Ci ș-au făcut îndrăznire Gîndind : sau trai, sau perire, Și în peșteră intrară Dîndu-i întîi bună seară ; Iară omul cel prea mare Dă o groaznică strigare : „Cine iaste ? cine vine ? Cine ce caută la mine ?â€� Și cînd slobozea cuvîntul, Să cutrămura pămîntul, Numai cu un ochi în frunte, Și părea că-i cît un munte. Arghir tremura de frică Și nu ascundea, nimică, Ci să ruga de iertare Numărîndu-i tot ce are, Și-l întreabă de cetate : Nu știe încătrău bate ? I-au răspuns omul îndată Cu vorbă mai așezată : „Nu i-am auzit de veaste, Necum să știu unde iaste, Dar șezi pînă dimineață Că vin toți satirii față. Știu că trebuie să fie Vreunul care ... ...